Page 31 - 1897-09

Nr. 199—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

un tînăr român, Ioan Cosma, din comuna străini in asooiaţie. u. U-eorg deschis exposiţia printr’nn „Te Deum“ ofi- nostru ooleg se vor depune la eternă
Szâkudvar, reîntoroându-se dela câmp ou combate propunerea, oare se respinge cu oiat în biserioa oatedrală, la ora 11 dim. odihnă în Sibiiu, unde s’a sfârşit mult tru-
•oarul, fu ajuns de furtună în oale; el se mare majoritate. Erau faţă tâte persânele oficiale din Cons­ ditul lui corp.
souti ou carul sub nisoe stâlpi dela tele­ tanţa şi membri opmisiuniî organisatore. Servioiul funebral se va ofioia Ia
— Oficerl bulgari în Bucuresd. Mai
graf, şi tocmai oând era să pleoe mai de­ După servioiul divin prefeotul Lnoa Sibiiu Marţi, în 9 Septemvre a. o.
mulţî ofioei’I bulgari au cerut autorisaţie
parte fu atins de un curent eleotrio, ră­ lonescu, printr’o ouventare a deolarat ex­ Fiă-i ţărâna uşâră şi amintirea lui în
ministrului de răsboiu al Bulgariei d-1 co­
mânând numai deoât mort. Carol a fost posiţia deschisă în numele M. S. Regelui. veol neuitată !
lonel Ivanov, pentru a visita stabilimentele
zdrobit total. — Din Gredişca vechiă se Deşi vreme urâtă, visitatorii sunt nu­ B r a ş o v , în 8 Septemvre st. v. 1897.
militare din Buourescl. Autorisatiunea le-a
.anunţă, că o ploiă torenţială se desoăroâ meroşi. Trenurile speciale, cari plâoă din
fost acordată şi Joi au şi sosit în oanitală Corpul profesoral
asupra comunei, apoi urma o grindină, oare gara oraşului spre exposiţia, instalată în dela şcdlele medii şi superiore gr. or.
un număr de 22 ofioeri bulgari. Ei au
nimici ou totul viile. In urma ploiei to­ looalurile târgului de vite, dela Anatolkioi, române.
adresat ministerului român de răsboiu o
renţiale rîul Sava a cresout inundând în­ lângă Constanţa sunt ticsite de lume. Tâte
cerere pentru a li-se permite vizitarea di­
treg ţinutul şi demolând mai multe oase. plăşile judeţului sunt representate. Din ju­ ULTIME SOIRI
feritelor stabilimente militare. Cei mai
;
Ca epilog al plâiei şi grindinei mai urmă deţul Tuloea, numai plasa Babadag are o
mulţi dintre ofioeri sunt din corpul de ge­
şi un orcan, care a dărîmat mai multe case seoţie specială. Budapesta, 21 Septemvre. ImpS-
niu al armatei bulgare.
din oraş; biserioa încă a fost rău strioată. Luorările oasnice, pescăriile şi conser­ ratul Wilhelm II a conferit contelui
— lunsâ din gelosie. Poşta de acjl ne vele ae pesce, produsele agricole — orzul Teodor Andrâssy marea cruce a ordu-
Logodnă. Din Brăila ni-se anunţă lo­
aduce a sorisore din Panoiu, în oare se recoltat din plasa Medjidie, vinurile de pe lui Coronei prusiane „ca semn, ca
godna d-lui George Perlea ou d-ra Maria spun luorurl forte nostime. Numai să dâlurile Tulcei, sfeclele furagere, luoerna, Maiestatea Sa împeratul îşî aduce
Popescu. — Sinoerile nâstre felioitărlî
vedeţi: In Panoiu locuia o tînără fată, is* inul, eto., atrag atenţia visitatorilor. Ex^ aminte cu mulţămire de cel ce a
Societatea de lectură a elevilor pre- raeilită, Clara Askinasi, logodnioa tînărului posiţia agricolă şi luorările oasnioe, sunt conlucrat la crearea alianţei între
parandiali din Blaşiu, întrunindu-s9 în 15 Lupu Gotfeder din Bacău. Cum se făou instalate în marele pavilion din drâpta, Germania şi Austro-Ungaria".
1. c. sub oonducerea d-lui profesor Ioan însă că acum în urmă luorurile se schim­ care cuprinde cinci seoţiunl: 1) Babadag- Ambasadorului austro-ungar la
Negruţiu, conducător şi preşedinte al socie­ bară ou desăvîrşire şi, ou alte cuvinte, Lupu Tulcea, 2) Silistra Nouă, 3) Mangalia, 4) curtea din Berlin, Szbgyeny-Marich,
tăţii s’a constituit pentru anul şcolar 1897/8 fu trădat. Aşa, Joi diminâţa la orele 8, Hirşova şi 5) Medjidie. Ţesăturile şi pie­ împeratul german i-a conferit în per-
în următorul mod: v.-preşedinte: Emanoil fata fuge dela părinţii săi la un alt june lăriile, precum şi produsele de bazalt ale sbnă ordinul „Vulturului negru".
Comanescu ped. an. III; notar Romul Bo- Pinat A. Kohn, bun prietin ou logodnicul. fabricantului Plouvier, încă atrag aten­ Âtena, 20 Septemvre. Actul pri­
4ezan ped. an. III; oassar: E. Mureşan ped. Dispăruta, urmărită de mulţi prietini ai ţiunea visitatorilor. vitor la încheierea păcii a fost iscălit
an. II; bibliotecar: L. Pop, ped. an. III; casei, este găsită de Avram Veimberg, care Dintre exposanţii de vite, sunt 60 erî după ambejî în Constantinopol.
archivar: Teodor Irimieş ped. an. III, er o conduoe la domiciliul părintesc. In zadar proprietari de oai, cari au espus 300 de Despăgubirea de resboiu e fixată
ca redactor pentru foia societăţii „Speranţa" tâte mustrările părinţilor, tote implorările, capete. Sunt remaroaţl ou deosebire oaii cu suma de 4 milidne lire turcesc!
Michail Găzdao ped. an. III; colaboratori: fata deolară că nu voesoe să ia pe Lupu, de rassă dobrogeană pur-sang, Caii. ooupă (cam 90 milidne franci).
Ioan Zepa ped. an. III; Ioan Neamţu ped. în ruptul oapului. Şi într’adevăr, din nou un vast grajd cu 5 oompartimente şi o Ministrul-president Rallis a de­
an. III; Ioan Fet ped. an. Iii; Nioolau fuge a' doua cji. Ce se întâmplă însă? Fe­ hală mare aooperită. Boii, expuşi în două clarat cătră unii cjiariştî, că condi-
Degan ped. an. III; Valeriu Şandru ped. ricitul Pinat, într’un moment de gelozie mari hale, sunt în număr de peste 300, ţiunile de pace sunt apesătdre pen­
an. II; C. Langa ped. an. II; A. Ocnean nebună, de teama ca fata să nu fiâ a lui printre cari se distinge tamazlăcul d-lui lri- tru Grecia.
ped. an I* Lupu, înfige puternio mâna în părul ei şi mia Popa. Oile ooupă pavilionul din stânga.
cu nisoe forfeoe de tuns oile, tunde mie­ Sunt printre ele frumose eşantiliâne din
luşica lui... Lupu, Şi aşa, termină sori- speciile ţigae, ţuroană şi merinos. Tot în D I V E R S E .
Scirî din România. sârea corespondentului „Epooei", lucrurile aoest pavilion, sunt expusa oămilele din

— Regele Carol la laşi. S’asigură, că au ajuns la parchetul din localitate, care comuna Palazu, întrebuinţate la munoa 0 prietină a urşilor, pilele aoestea
Regele Carol va sosi la laşi în dilele după instrueşte afacerea. câmpului. muri în oraşul Montali-Marte, din Franoia,
o domnişoră ou numele Susana Antheme,
15 Septemvre st. v,
— Cdrtă cu omor. Se oomunioă din Juriul s’a întrunit ieri după prânz la oare avea deosebită pasiune de-a dresa ani­
Consiliul comunal, Ieşan a hotărît ca
Constanţă, că o dramă sângerâsă s’a pe- prefectura din Constanţa. S’a hotărît nu­ malele. Ea nu se ocupa ou dresarea fiară-
să se ridice mai multe arcuri de triumf,
treout calele trecute în acel oraş. Doi tă­ mărul premiilor şi sumele de acordat ex- lor sălbatice, oi ou vaoî, boi, oai şi alte
cari vor fi frumos împodobite. Unul va fi tari Feizi Nizami şi Ersali Abi, pe când posauţilor. Pentru luorările oasnioe s’a oon-
ridioat ohiar la eşirea din piaţa gărei, al­ animale de oasă. D-ş6ra Antheme avea în
chefuiau într’o cârciumă diu strada Man­ stituit un oomitet de doamne. Exposanţii
tele sa vor ridioa d’a lungul stradei Lă- galiei, s’au luat îa oertă. îndârjiţi de beu- au fost împărţiţi în două mari categorii: grădina sa şi doi urşi mari, la cari nu pu­
puşneanu şi la intrarea stradei Carol, în tură şi încălziţi de disouţiunea violentă, exposanţii de vite şi exposanţl agricoli. tea întră nimeni, afară de stăpâna lor. Su­
drumul spre localul nouei universităţi. sana Antheme îşi cetea romanele sale în
oare luase nasoere din lucru de nimio, în Comisiunea de organisare a fost informată
M. Sa Regele va rămână trei 49® în societatea urşilor, când aoeştia urlau mat
puţin timp cearta a degenerat în bătae. telegrafio, că d-1 P. S. Aurelian a fost de­
Iaşi. Primăria a decis o representaţiă tea­ grâznio. La mârtea d-şorei Antheme, urşii
Stăpânul prăvăliei însă intervenind, cei doi legat de minister să presideze juriul pen­
trală de gală, cu prilegiul oăreia şeful Sta­ u au urlat după ea dile întregi.
beligeranţi fură despărţiţi, după oe abia tru aoordarea premiilor. („Epoca )
tului va inaugura în presenţa sa — loja
apucaseră să-şi tragă câte o palmă. După
regală, din noul teatru. Casa regală a în- L i t e r a t u r ă .
acest mio incident cei doi tătari se insta­
sciinţat deja primăria de Iaşi, în mod ofi­ NECROLOG. Corpul profesoral dela
lară âr la masa de băut şi cheful oontinuă A apărut de curând în editura „Li­
cial. despre visita M. Sale. şoolele medii şi superiâre gr. or. române
ca şi oum nimio nu s’ar fi întâmplat. In brăriei Nouă“ P. Iliescu & D. Grossu din
din Braşov aduce cu inima întristată de Iaşi: „Curs complect de musică vocală"
— Congresul studenţilor. Vineri la a- Nizami însă oloootea setea de răsbunare. durere la ounoscinţa tuturor amicilor, co­
miacjî studenţii universitari au sosit în Târ­ Cătră sâră, a pândit pe adversarul său din legilor şi cunoscuţilor, oă fostul său membru de Gavriil Musicescu, profesor. Aoest op a
gul Jiu. O mere mulţime de cetăţeni le-a cârciumă, ou oare băuse de diminâţa şi în- fost premiat la exposiţia din Paris şi a
făcut o primire entusiastă la gară, âr pri­ telnidu-1 pe drumul oe merge la Anadal- Nicolae Popovicî, ajuns la a 14-a ediţiune\ este împărţit în
marul oraşului, d-1 Titu E’rumuşanu, le-a chioi, s’a repecjit asupra lui, ca o fiâră săl­ profesor de oântărl trei broşuri: I 1 leu 50 baui (75 orj, II
•urat bună venire. Au răspuns studenţii Da- batecă. şi i-a înplântat un cuţit în partea după ani îndelungaţi de suferinţă s’a mu­ 1 leu 50 (a 75 cr.) III 2 lei (1 fl.)
nielopol — Buourescl şi Moisiu — Iaşi, stângă a pieptului. Intr’o stare desperată, tat la cele eterne în 7 Septemvre v. 1897, Povestiri de Petra-Petrescu â 80 cr.
mulţumind oetăţenilor pentru frumosa pri­ Abi a fost transportat la spitalul comunal, în etate de 40 de ani, după un servioiu de francate. De vân4are la adminstraţia
mire ce au făcut studenţilor. unde starea lui este considerată ca despe­ 9 ani ca profesor, pe care defunctul l’a nâstră.
rată. Criminalul a fost prins pe dată şi
Sâmbătă s’a început discuţia asupra împlinit ou un rar talent şi ou mult zel la
înaintat parchetului.
statutelor Asooiaţiunei studenţilor. De cătră institutul nostru. Proprietar: Dr. Aurel Mureşiami.
d-1 Zosin s’a propus admiterea studenţilor — Exposiţia din Constanţa. Vineri s’a Rămăşiţele pământesc! ale neuitatului Redactor responsaliil: Gregoriu Maior.

Viena, unde îşi termină într’un an şoâla Viena ca membru la „Carltheater". Anga- exasperat de mojioia oe s’a făcut ou artis­ povicl pe ogorul musioei naţionale, pen-
musioală. jamentul acesta însă nu a fost prea feri­ tul nostru. De-atunol Romer (aoesta-i era tru-oa la anul 1895 să fiă nevoit a-şl lua
In anul şcol. 1882/83 îşi ooupă oa- cit. Forţa „Carltheatrului“ pe atunci era pseudonimul pe biletul de teatru) a dispă­ concediu de un an snre restaurarea sănă­
îedra de profesor de musică vooală şi ins­ opereta. Opereta ofere teren pentru tenori rut pentru tot-dâuna de pe scena Carllhea- tăţii sale. Concediul nn l’a putut soăpa.
trumentală la institutul teo’ogic-pedagogio şi başl, nu însă pentru baritonl, âr Nichi trului; desgustat da străini, el s’a întors După 2 ani şi mai bine Domnul l’a slo-
din Caransebeş, funcţionând aci ou un sa­ Popovicî era bariton. Chiar pe lângă bune la Românii săi iubiţi, cărora şi în Viena bo4it.
*
lar într’adevăr mai puţin decât modest de intenţiunl, nu ’i-se puteau da role pe de­ le înduloea serile de atâtea-orl ou vooea sa
fl. 600 pe an, patru ani de 49® şi grupând plin potrivite lui. Dâr dâoă consideri fap­ de privegh'târe. Am ore4ut, oă sunt dator neamului
în jurul săa totă viâţa artistică mărginită tul, oă trupa dela Carltheater era compusă La 1886 a cântat la Sibiiu în opera meu românesc, posterităţii şi amintirii prie­
a oraşului, româuâsoă şi străină. Erau prea aprope exclusiv din Ovrei, în sînul căreia „Ndotea în Granada" rolul prim. Er suooesul tinului meu Niohi Popovicî, ou aoeste şi­
mici aceste cadre pentru geniul său. Su­ intriga cea mai murdară de după culise serii a fo9t un eveniment epocal în istoria ruri, căci în sufletul meu vibrâză viiu şi
fletul său se doria mai la larg. mai la aer. era la ordinea 49®i 1 — Au fost primele vieţii nostre musicale. La 1887 părăsind oald înoă acele accente de aur ale melo­
Iu vara anului 1886 proprietarul teatrului mari deoepţij, oarl l’au ajuns aci. Cu du­ Viena, concerta în Sibiiu şi Braşov ou un diosului său organ, pe cari le-am au4it ca
„Cari" din Viena, renumitul Tatarezi (Ră­ rere, disgust şi năcaz îmi spunea de oâte- sucoes fenomenal, âr la Buouresoî fu chiă- băiat dela junişoanul Niohi în biserioa oa­
mân de origine) îl aude cântând pe Nic. orl îl întâlniam p«-8tunoI în Viena, oă a mat la Palat, unde avu rara onâre a cânta tedrală din Caransebeş (1873, 1874), ca
Popovicî în salonul de cură dela băile ajuns între oaualii, oarl nu-’l lasă a se va- înaintea Majestăţii Sale Reginii României. gimnasist în Seghedin dela colegul mai
Heroulane şi rămâne frapat oând înţelege, hdita. De două-orl ’i-s’a dat rol în anul în­ Augusta postă îl distinse prin a’l acompa­ mare Nichi Popovicî, ca student în Viena
că comâra lui de voce şi şcola lui înaltă treg. De amândouă ori în opereta „Don nia însa-şl pe artistul, care a oâştigat’o prin dela artistul Popovicî, apoi la Sibiiu şi în
musicală în ce condiţii înguste şi sărăcă- Cesar“, odată l’au batjoourit formal dâu- distinsele lui prestaţiunl. sfârşit eoi în Braşov....
ciâse se află. Tatarozi îi ofere inmediat du-i rola de statist a Aloaldului, âr altă­ După aoeste preludii întră el la şoâlele Dormi iubite în paoe!
pentru anul prim 3000 fl. şi-l înduplecă dată rola deja mare a Regelui, dâr oa nu nostre medii ocupând la anul 1887 tomna „N’am venit să’ţl turbur somnul!“
de-a părăsi Caransebeşul şi a se angaja la oum-va să se pâtă afirma înaintea unui pu- catedra de musică şi cântări, primind apoi Braşov, în 9 Sept. v. 1897.
„Carltheater". blio inteligent, au dat piesa într’o Dumi­ oonducerea Reuniunii rom. de oântărl şi a
Yirgil Oniţiu.
Nicolae Popovicî primesoe angaja­ necă după amâ4l ou preţuri reduse. Am corului biserioii sfîntului Nioolae. Opt ani
mentul şi în tomna anului 1886 se află la asistat la ambele representaţii şi am fost de 49® & luorat şi a oreat aci Niohi Po-