Page 33 - 1897-09
P. 33
ţwwtlm iteMjîrtîtaiH, .,&aieta“ iese îi îlâ-care di.
I! TiWSFIÎi Abonameme pentru Austro-Unnana:
fadiiov, pinţa «ar# Si-. 88. Pe nn an 12 fl.. pe şose luni
■Scrisori i»sîi-<ui.vt5S nu ir, 6 fi., pe trei lanl 3 il.
•??',inam. — Hanaticrip'» au ze, N-rii de Dumlneoâ 2 II. pe an.
iunrflneS Pentru România si străinătate:
iMStRATE BO DRUneao la Adml-
s!«trt>ţlur9 In Bnţiov şi îs u/- Pe un an 40 frnnol, pe şăbo
jaătirole Birouri da anuRtilurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Ic Yiena: Jf. Du lut, Seinrieb N-rii de Duminecă 8 frano!.
Xtnaltk, Rudolf Xom, A. Opptliks Se prenumără la tâte oficiala
Naohfoiger; Anim Oţţuiik, J. poştale din întru şi din atară
Danneocr, In Bndapogta : A. V. şi la dd. colectori.
Qolibergerg, lcksitin Berna f: In iHairaM pentrn Brasor
Bnomesoi: Agtnct Urnea, 8ua- administraţiunoa, piaţa mare,
ouiBale de Eoumanio; în Ham târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar^: Moroii/» A Utimann. I.: pe un an 10 fl., pe şâso
Preţul Inşerţlunllor: o scris. luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
Karmond pe e colină 6 o*, şi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbra pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai d.o»e după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Eeoiamo pe pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
iioriă 10 or. sin 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 200. Braşov, Joi 11 (23) Septemvre 1897.
Redeschiderea „Reichsrath“-ului. posibilă orî-ce obstrucţiune în par ' ar voi să-şi sporâsoă oapitalul lor politic „Amănuntele, ce se publică aici des
lamentul austriac. dându-se pe partea oposiţiei ooDgresului pre ultima călătorie a Ţarului în ţinuturile
Mâne se va redeschide parla Cehii, adause el, numai printr’o din Oarlovăţ, sâu a oposiţiei unite oroate, loouite de Poloni, arată, că ea a fost de
mentul austriac. Tocmai în momen obstrucţiune în dieta boemă au pu sân chiar şi a malcontenţilor din Fiume. mare importanţă politică şi într’adevăr în-
tele acestea, când în urma visitei tut zădărnici tratările de împăcare Lucru praotio şi de urgenţă este: semnâză împăcarea cu elementul polon în
monarchului german la Budapesta şi numai prin obstrucţiune au răs provisoriul paotului, delegaţiunile şi indem- Rusia. Ţarul este înoântat tot aşa de mult
s’au umflat erăşî pânzele speranţe turnat şi ministeriul de coaliţiă. „O nisarea budgetului. Cele două dintâi atârnă de primirea estraordinară, pe oare a gă-
lor suprematiste ale Nemţilor şi Ma astfel de armă n’ar trebui se lăsăm, pe jumătate dela Austria. Dâcă Austria sit’o acolo, preoum sunt încântaţi Polonii
ghiarilor, este de-o deosebită impor se ni-se ia din mână. “ n’ar putâ să alâgă delegaţiunile şi n’ar putâ de ţinuta lui. Şi deârece călătoria a fost
tanţă ceea ce se va petrece acum în Situaţia este orî şi cum des- înfiinţa în ohip constituţional provisoriul, pregătită de mână lungă, trebue privită
representanţa celorlalte părţi ale mo- stul de delicată, pentru membrii atunol în istoria monarohiei s’ar înoepe o ca o fală în lanţul planurilor politioe im-
narchiei dualiste. majorităţii nu mai puţin, ca pentru nouă epocă. Tendinţa firmă şi necondiţio port8nte ..„
w
Se cjice, că „Reichsrath“-ul nu guvern. Cu tâte astea anevoiă vor nată a flăcărui patriot maghiar trebue să „Cercurile cele mai înalte sunt fârte
va fi deschis printr’un mesagiu îm pută ajunge la un sfârşit în caşul fiă, de-a împedeoa, oa nu cumva evenimen prevenitâre faţă ou polonismul. Acum de
părătesc, ci p6te guvernul se va de faţă, de nu vor întrebuinţa mij- tele din Austria sâ aduoă după sine o ştir câtă-va vreme se propusese, ca din titlul
mulţămi a face o enunciaţiune. Tote lâce radicale. bire in organismul de stat al Ungariei. Să Ţarului ca domnitor să fiă şterse cuvin
1
acestea sunt însă lucruri secundare, Putem se fim dâr forte curioşi nu uite legislaţiunea maghiară, că oeea oe tele : „Rege al Poloniei *. Nicolae II a re-
Ceea ce trebue se intereseze în acestă de mersul, ce-1 vor lua lucrurile în in Austria se numesoe luptă pentru federa fusat.
monarchiă pe tot omul politic, care Austria în filele cele mai apropiate, lisn?, la noi îşi ndioă oapul oa particu- „încât privesce pregătirile pentru pri
privesce cu ochi obiectivi şi nepăr cari ne vor dovedi şi aceea, dâcă a lansm“. mirea lui în Polonia rusâscă, iniţiativa a
tinitori la mersul desvoltărei inte- fost sâu nu întemeiată speranţa Nem In fine (Ţarul guvernamental eşit din cerourile burgheze şi ţârănesol şi
riâre, este cestiunea, ce cu drept a ţilor, că împăratul german va inter pune la inima fiă-cărei partide un anume ou tendinţa hotărîtă, de a promova
fost accentuată de pressa boemă: veni în favorul politicei lor jidano- guresc!, ca se judece bine acestea împăcarea ou regimul. Numai după oe au
dâcă majoritatea va purta lupta pănă liberale. acum tocmai, în ajunul desebiderei văcjut, ce adhesiune puternică găsesce
în siîrşit, păstrându-şi posiţia pe te nouelor lupte din dietă, „cari vor aoâstă iniţiativă, cercurile aristooratioe po
ren, după cum se cuvine, faţă cu „Federaliştl unguri." fi pâte cele mai importante dela lone au păşit ca promovătâre ale miş
minoritatea, ori că va sucumba îna 1867 încâce**. cării pornite, făcându-o ou mare zel şi
intea terorismului acesteia? Sub acest titlu publică guver energie**...
Un asemenea resultat ar fi fârte namentalul „Peşti Naplo“ dela 17 Corespondentul arătând apoi
trist şi deprimător pentru toţi cei Septemvre c. un articul caracteris Ruşii şi Polonii. cum se manifestă aceste disposiţii
ce îa adevăr doresc se învingă odată tic, în care se face un apel cătră 9> ale Ţarului faţă cu religia şi cu cle
principiul dreptăţii şi al egalei în partidele maghiare din parlament, In prediua sosirii Ţarului Nico- rul polon, amintesce următorul inci
dreptăţiri in monarchiă, căci stările ca să lucreze în unire pentru a feri lae II în Varşovia, adecă în 31 Au dent : când, în Varşovia fiind, trecea
4
anormale de acjî, ce produc nemul- patria de „pericului federalismului *, gust a. c. „Correspondenţei Politice** pe dinaintea unei biserici catolice,
ţămirea părţii covîrşitâre a popârelor care, după numita fâiă, a început şi i se telegrafau din Petersburg urmă- în care se slujia tocmai missa, se
monarchiei, nu provin, decât numai în Ungaria a se manifesta în chip târele: opri la uşa ei şi îngenunchiâ.
din escesele de predominare ale mi de particularism. „Yisitei împăratului Nicolae II în Var „Catolioii — spnne telegrama — în
norităţii faţă cu majoritatea. şovia i se atribue şi aiol în tâte straturile Polonia rusâscă, nu mai au după aoest
Guvernamentalul „Peşti Naplo înoepe
u
Da, este o cestiune gravă aceea, prin a spune, că prin compromis Ungurii o însemnătate deosebită. Se aooentuâză, că omagiu demonstrativ, nimio a se teme de
înaintea căreia stă acŢ parlamentul au dobândit două liicrurî mari: mai ÎDtâih visita acâsta nrmăresce deadreptul soopul vr’o asuprire în eestiunl religiâse; şi limba
din Austria. Majoritatea din camera faţă cu Austria posiţia Ungariei a devenit de a promova politica împăcării între Ruşi polonă ca atare va avâ mai multe drepturi
vienesă nu pâte ceda, ci trebue se mult mai solidă, al doilea au dobândit timp şi Poloni. Partisauii tot mai uumăroşl ai decât pănă acum. Telegrame polone se pri-
ducă lupta cu energiă pănă la sfîrşit, pentru de-a lucra pentru consolidarea inte- acestei tendinţe, oare este hotărît fsvori- meso de mult la oficii; interzicerile, ca
căci prea mari sunt interesele, cari ripră a stărilor. Acest timp e soump şi sată de oătră Ţar, aştâptă dela petreoerea funoţionarii, conducătorii dela oăile ferate,
atârnă dela acestă luptă. trebue folosit ou atât mai repede, fiindcă de mai multe cf;1© a monarchului în Var şoolarii în şcoli să vorbâscă între sine le-
e
Este, prin urmare, fârte justă — 4i° jjP- N.“ — valurile, luptelor poli şovia efeota fârte trainioe în aoâstă pri şesoe, nu se mai respectă aşa riguros şi
44
încordarea şi iritaţiunea, cu care se tice din Austria înoep a se simţi şi la noi. vinţă . tâte consideraţiunile admisibile pentru na
aşteptă în Austria desfăşurarea eve înverşunarea mişcărei oposiţionale oroate, Ţarul, precum se scie, a stat ţionalitatea polonă se praotioă deja**.
nimentelor în urma resboiului între nesupunerea autonomiştilor din Fiume, re- în capitala fostului regat polon 8 Corespondentul enumeră apoi,
prins de Nemţii obstrucţioniştî. mtenţa congresului din Garlovăţ, esaoerba- (Ţii© (1) 2 şi 3 Septemvre), spunând amănunţit principalele concesiuni ce
Probabil, că încuragiaţî de de- rea veleităţilor de naţionalitate în tâte în răspunsul seu la cuvântarea de guvernul rusesc le va întroduce în
monstraţiunea, ce s’a făcut tocmai părţile: tâte aoestea sunt simptome, cari binevenire a aristocraţimii poloneze folosul Polonilor şi încheie :
acum la Budapesta pentru aşa cjişii îşi găsesc espliearea în tendinţele federa şi următorele cuvinte: „Cred pe „Nimeul nu se îodoesoe oă duoerea
stâlp! ai dualismului şi ai triplei liste din Austnu. Chiar şi resolvarea însem deplin în sinceritatea simţemintelor în deplmire a aoestor reforme va oere timp,
alianţe, Nemţii austriaci vor merge natei probleme a autonomiei catolice are vâstre**. dâr in oerourile bine informate totuşi au
în adever pănă la estrem cu obs- sâ fiă îngreunată prin speranţele şi dorin Atât înainte de vi sită, cât şi pe convingerea, oă oestiunea polonă a perdut
trucţiunea lor. Acesta o adeveresce ţele, oe în urma înrudire! acestei cestiuDl timpul ei precum şi după ea, pressa asouţişul ei pentru Rusia în urma atitudi-
întru câtva şi spiritul, ce a domnit ou interesele olerioale, au început sâ ia un tuturor neamurilor slave discută ra nei înţelepte şi umanitare a Ţarului şi oă^
Dumineca trecută în adunarea po avânt mai mare şi la noi. porturile între Ruşi şi Poloni, aştep resolvarea ei prealabilă se pregătesce aiol**
porală germană, ţinută la Tetscben. Fâia uDgurâsoă recomandă deci par tând mult dela îmbunătăţirea aces
Tocmai pentru acâsta e şi mai tidelor unguresci sâ se ferâsoă oa de foc, tor raporturi nu numai pentru aceste
dificilă situaţiunea celor, ce se cred de-a lua în apărare sâu de-a faoe oapital două popâre înduşmănite, ci peste Sermana Grecia!
datori în interesul poporelor şi par politic din vre-una din aceste eestiunl. De ? tot pentru întreg slavismul. Şi as- Din scirea telegrafică de erî
tidelor ce sunt representate acjî în câte ori, cl'oe» vre-o partidă maghiară s’a tăcjî încă, trei săptămâni după visită, este cunoscut cetitorilor noştri, că
majoritate, de-a combate cu armele încercat de-a esploata vre-un interes parti- pressa slavă mereu se ocupă, discută în urma urmelor, după o trăgânare
cele mai tari obstrucţiunea germană. cularist, întotdâuca s’a păcălit. Dovadă asupra visitei şi urmărilor ei, sco de o jumătate de an, representanţii
Acâstă combatere nu se pote face, alianţa „partidei poporale** cu elementele ţând tot mai mult la iveală impor marilor puteri au subscris actul pri
decât numai printr’o ciuntire şi res- de naţionalitate din ţinuturile loouito de tanţa ei. Se înţelege, că în primul vitor la înebeiarea păcii între Gre
tricţiune însemnată a regulamentului Slovaci. „Partida poporala** a putut sâ se rând se ocupă de cestiune pressa ru- cia şi Turcia. Mai rămâne numai,
camerei, prm care pentru viitor s’ar convingă, oă acest „ooncubinagiu** a avut sescă şi poloneză. In ce măsură şi ca şi camera grecescă să se pronunţe,
face imposibilă obstrucţiunea ori şi oa resultat numai compromiterea stindar în ce mod intensiv trebue să se în decă e învoită a primii condiţiile
cărei oposiţiunî în parlament. dului său ; a şi început să-şi pârdă ilusiile, tâmple acâsta, dovedesce mai ales de pace, ce ’i s’au pus, der fără în
De aceea nu e fără interes ceea oe le avea în amiciţia ou naţionalităţile, o telegramă din Petersburg a (Ţa doială ea încă va trebui să-şî dea
ce a c}is deputatul ceh Gregr într’o mai ales vărjând, oă şi aşa nu este în stare rului „N. Er. Presse** de Dumineca consensul, căci n’are încătrău. In
adunare boemă cu privire la acâsta de-a mulţămi aşteptările ultraiştilor naţio trecută, 19 Septemvre, telegrama, timpul celor opt luni, de când Gre
ise
modalitate de combatere. El 4 ? nalişti, oăol aoeştia pretind mult mai mult ce are de obiect tot visita Ţarului cia stă sub arme, puterile morale şi
că ar considera ca un mare pericul, şi cu totul alta, decât ce li-ar putâ da şi în Varşovia şi împăcarea ruso-po- materiale i’au secat aşa, că nic!
ba ca o greşelă fatală, decă cu aju oei mai ultraiştl clericali. Inoâ şi mai rău lonă. Eată unele lucruri din amintita pentru de-a protesta nu mai are des
torul Cehilor s’ar face în viitor im ar păţi-o acele partide din parlament, oarl depeşă: tulă putere.
