Page 34 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 200—1897.

Condiţiile păcii sunt nu numai şi stâgurile oraşului erau însă aţâţ de pre- liţie, oă nu vor fi suferiţi în Budapesta ş’ Logodne. D-1 Andreiu Bidu, comeroian
c
umilitdre ci, s’ar pute c}i e> chiar ponderante, încât colorile imperiului ger­ au fost siliţi să se reîntârcă ou trenul ur­ în Braşov, s’a logodit cu d-ra Cleopatra
nimicitdre pentru Grecia. Cele patru man dispăreau aprâpe între ele. Era adecă mător. Bussu, fiica d-lui M. Russu dig. loc.
*
milidne de lire turcesc!, ce trebue aoi ordinea inversă, decât cum ne aduoem D-1 Nicolae Râdoiu, învăţător român
se le plătescă Turciei învingetdre ca aminte, oă a fost în stradele din BuourescI, Dumiueoă sâra a fost în Budapesta gr. or. în Doboli inferior, s’a logodit ou
despăgubire de resboiu, numai cu oând ou primirea împăratului Franoiso Iosif. un mare banchet de cţiariştt ger mano-maghiari. d-ra Teresia M. Petru, fiioa d-lui proprietar
multă umilire le va pută contrage Miliţia în mare ţinută eşise t6tă la Cele două reuniuni cfiaristioe din Pesta au de aoolo Mihail Petru.
ca împrumut de pe pieţele europene, primire, formâud oordon pe strade. Tine­ dat în onorea cjiariştilor germani presenţî
Sinoere urări de ferioire tinerelor
cărora în schimb a trebuit se le ză- rimea soolară, reuniunile, oorporaţiunile eto. aoest banchet în localităţile olubului „Ot-
părechl.
logbscă căile sale ferate, venitele tote erau înşirate de a lungul stradelor. thon". Au luat parte şi mai mulţi depu­
vămilor, competenţele timbrelor, o Studenţii universitari erau îmbrăcaţi în taţi, între oarl Fa!k şi Nemenyi, primarul, Archidncele Francisc Ferdinand a luat
parte din venitele dărilor, er ce e haine de gală unguresol. Interesant e, oă vice-primarul si alte notabilităţi. Tânfiu în parte la festivităţile de primire a împăratului
mai ruşinos, a trebuit se primescă în apelul, prin oare rectorul i-a provooat decursul banchetului s’a presentat şi amba­ german în Budapesta. „Corresp. Polit."
şi o comisiă europenă pentru con­ să partioipe la primire, li-se amintesoe stu­ sadorul austro-ungar în Berlin, d-1 de Szo- i-se sorie din Budapesta, oă arohiduoele va
trolarea hnancelor. Acestă comisiă denţilor, că „împăratul Wilhelm este unul gânyi şi a fost primit cu mare entusiasm. rămânâ în Budapesta oa să fiă de f&ţă şi
va ave dreptul de a controla t6tă din oei mai entusiaştl şi energici autilup- Nemenyi la apostrofat îndată ca pe oel mai la primirea suveranilor români. De aoi va
administraţia financiară a Greciei, tătorl şi stegari ai spiritului patriotio şi ai fericit ambasador dintre toţi ambasadorii, merge apoi la Viena şi mai târcfiu la mo-
va avă dreptul de a subtrage ime­ sentimentului naţional. Wilhelm II «ste, care în tot oe face şi întreprinde pâte fi şiele sale în Roemia.
diat din venitele statului carnetele care a cŞis oătră soolele germane: trebue sigur, oă poporul maghiar oonsimte ou el.
după împrumuturile vechi şi noue să oresoem o junime naţională, pentru oă D-1 de Szogenyi a mulţumit, bâud în să­ Falsul arcllidnce. Pilele aceste fâia
contrase dela creditor! din străină­ centrul, în jurul oăruia se învârte totul, nătatea pressei maghiare. Au vorbit şi germană din Aaohen şi după ea mai multe
tate, ăr nenorocita Greciă numai trebue să fiă naţional". — Etă de oe stu­ oâţî-va cfi iştl din Germania Bogler dela alte foi germane aduseseră soirea fârte sen-
ar
din restul, ce va mai rămână, va denţii s’au grăbit să se presente în haine „Naţional Ztg." din Berlin, Pitsoh dela saţională, că arohiduoele Franoiso Ferdinand
pute se-ş! acopere trebuinţele mai de gală ungurescl! „Vossisohe Ztg." s. a., mulţumind de pri­ s’ar fi cununat în asouns ou o fată din
neapărate ale ei. mire şi aducând laude Budapestei şi Ma­ Aaehen. d-sâra Maria Husmann, fiioa unui
Intrarea în Budapesta şi-a făout’o îm­
Generaţia de ac}! a Greciei se păratul Wilhelm, având alături pe împăra­ ghiarilor. Banohetul a fo3t presidat de 4ia- neguţător de resturi de postavuri, şi oă ar
va stinge şi vor urma nepoţii şi ristul maghiar Eugen Râkosi. fi pleoat ou densa în Anglia. Mai multe
tul Franciso Iosif, Luni după 10 6re dim.
strănepoţii, car! vor trebui încă se între bubuitul tunurilor. Cei doi suverani (file s’a susţinut aoâsta faimă şi mulţî au
asude şi muncescă pentru a agonisi au fost primiţi ou manifestaţiunl entusiaste oredut într’âusa, pănă oe s’a dat pe fată,
milibnele, ce Grecia trebue se le pe tot drumul pănă la palatul din Buda. S C E R I L E P I L E I » oă amintita d-şâră a căcjut jertfă nnui es-
plătăscă străinilor. orooh. care s’a dat oa arohiduoele Frano'sc
La 2 ore d. a. ambii suverani au pă­ — 10 (22) Septemvre.
Nu Turcia este în locul prim Ferdinand, s’a logodit ou ea şi a reuşit să
răsit palatul, ca să visiteze ouriosităţile
causa, că Grecia a fost adusă la Corone eterne. Din iuoidentul morţii o persvadeze de a pleca ou el în străină­
oraşului. Mai întâiu au visitat biserica lui
acestă situaţiune deplorabilă, ci causa d-lui Nicolae PopovicI profesor de musioa tate. Pănă astătfi nu se soie unde se află
au fost puterile europene. Dăcă pu­ Matia din Buda. Aiol împăratul Wilhelm a vooală la soâlele medii române gr. or. din fata ou Don-Juanul ei. Membrii familiei
terile n’ar fi întrevenit, în mod inte­ fost întâmpinat de cardinalul Waszary, îm­ Braşov, d-1 director al fii. „Albina" din sale însă, precum se asigură, ţin şi acuma
resat pacea ar fi fost de mult în- brăcat în purpură. De aoi monarchii au fă- Braşov Valeriu Bologa ni-a predat 5 fl,, morţiş, oă Emil al ei este în adevăr arohi­
out o preâmblare în trăsură prin strade şi
chiată într’un chip său altul. Puterile drept oorbnă eternă la ftmdaţiunea iubiţilor duoele deghisat. Pretinsul archiduce făoea
înse au fost interesate în causă. Pe o escursiune mică cu drumul de fier elec­ reposaţl, pentru ajutorarea soolarilor români mare seoret faţă cu familia. Ii istorisi» oâ.te
cuvent, că vor se facă pace, au um­ tric subteran. Pe la 5 bre au visitat mu- săraol. Asemenea ni-a trimis 5 fi. drept co­ vercfi — uscate, oa să o amăgâsoă; se pre-
blat se profite inse-le de situaţiune, seul economic şi ouriosităţile istorice ră­ ronă neperitore pe sicriul d-lui profesor senta acolo însoţit tot de un Harap ş. a.
precum în faptă mai ales Germania mase încă dela esposiţia milenară. La 5 Nio. Popoviol. D-1 1. Sâbâdeănu oomersant Astfel îi succese a ţinea timp de 2 ani fa­
a şi profitat, căcî a mijlocit se asi­ ore a fost un prâmj intim, âr sâra soarea în Braşov spre a se adauge la acelaşi fond. milia în acea credinţă falsă. „Reichswer",
la curte, la oare au luat parte vre-o 1200
gure creditorilor german! primirea Primindu-se de subscrisul comitet, se ohi- „Ostdeutscha Rundschau" şi „Neues Wiener
de invitaţi din sinul notabilităţilor un-
intereselor după capitatele împru­ teză în aoest mod şi se arată, oă sumele Journal" din Viena, cari au soris despre
mutate din timpurî mai vechî Gre­ guresoi. de mai sus s’au adaus la numita fundaţiune. aoest cas mai pe larg, vorbind şi de arohi­
ciei, — interese, pe car! în urma Despre deooraţiunile principale, oe — Braşov, 10 (22) Septemvre 1897. Comi­ duoele, au fost oonfiscate,
situaţiunei critice financiare nu le le-a conferit împăratul Wilhelm am amin­ tetul parochial român gr. or. din Cetatea
puteau încassa pănă acum. tit deja erî. El a mai decorat pe preşe­ Braşovului. „Zlăgneana“, noua bancă românâseă
La asta se reduce întrevenirea dinţii camerei magnaţilor şi a camerei de­ din Ziagna, şi-a ţinut adunarea generală
puterilor pentru încheiarea păcii. Pe putaţilor, pe miniştrii Perczei şi Darâoyi, Părechia regală română, după cum de constituire Sâmbătă îu 11 Sept. n., sub
Grecia înse o costă grozav de mult pe mai mulţi secretari de stat, oonsiliarl anunţă foile din Viena, va sosi în capitala presidiul d-lui D. Comşa, profesor semina-
acesta întrevenire, căcî în timpul ministeriali, pe primar, şeful poliţiei de austriaoă în 26 a 1. o. In Viena vor pe- rial. S’a constatat, oă s’au subscris pănă
celor vre-o patru lunî, cât au durat stat Dr. Szelley, pe (fixistul Eugen Ra- treoe Majestăţile române pănă în 28 Sep- aoum 1058 acţiuni, representând un capital
tratările între puteri, ea a trebuit kosi eto. eto. terovre n. diminâţa, oând vor pleca la Bu­ de 26 450 fi, dintre oarl 9041 fl. 41 cr.
se stea continuu cu mâna pe armă, Erî, Marţi, împăratul german a făcut dapesta oa să visiteze pe împăratul. In 29 s’au şi solvit. In direcţiune au fost aleşi
Septemvre sâra regele Carol şi regina Eli- d-nii: Petru PopovicI parooh şi adminis­
er Tesalia a stat ocupată de Turc! mai întâia o visită oontelui Ludovio Ap-
sabeta vor pleca dela Budapesta la Bu­ trator protop., Dim. Comşa prof., Nicolae
şi nu numai, că s’a nimicit recolta ponyi, mareşalul unguresc al ourţii. După
curos ol. Cristea prooh, Iosif M'agda parooh, Hie Du-
din acest an a ei, der s’a zădărnicit aceea a visitat Parc-Clubul, apoi hala cen­
în mare parte şi recolta anului vii­ trală, museul industrial şi, în fine, museul Concertul de asâră al virtuosei în vio- mitrean notar, St. Corpada proprietar şi
tor aşa că acestă provinciă este ac}! naţional. După dejun, oe l’a avut la arohi- lină d-ra Irena de Brennerberg a avut o Dumitru Moguţ proprietar. In oomitetul de
ameninţată de o fămete şi miseriă din duoele Iosif, împăratul Wilhelm a visitat splendidă reuşită. Ce-i drept ne-am şi dus supraveghiare : Dr. Ea Doctor, Dr. E. Ni-
cele mai mari. clădirea noului parlament şi palatul jus­ oola, Nio. Motara parooh, âr oa suplenţi:
ou toţii la concert să aucfim pe-o artistă,
Tote acestea s’ar fi putut evita, tiţiei. oare şi de altă-dată na-a esoitat tâtă ad- Nio. Adamoviel şi Dion. Costea, ambii
dăcă puterile n’ar fi întrevenit în Erî sâra la 5 bre s’a început prânfiul miraţiunea. Der de rândul acesta am rămas parochî.
causă. Acum Grecia, cea stdrsă şi de gală dela .curte cu 90 de taoâmurî. La fermecaţi de prestaţiunile străluoite ale artei
sărăcită pănă la os, e înjugată pu­ Sinucis pe verful Vezuvului. Cronica
încheiarea acestui prânfi aveau să urmeze sale. D-ş6ra Brennerberg, numai cât se sinuoiderilor s’a înmulţit ou un cas pănă
terilor europene cel puţin pe timp
mult aşteptatele toasturi, despre oBrî s’a jâoă eu draga-i vidră, storoând tonurile acum unic în felul său. pilele aoeste se
de 50 de anî; Turcia a primit, ce-i scris, că vor încheia lanţul toasturilor ţi­
drept, despăgubirea de patru milione, cele mai artistice şi duibse. Are o tehnică uroâ în vârful Vezuvului un tînăr oa de
nute la Homburg pentru aocentuarea stuu- briliantă, aoum şi mai perfecţionată, şi o 30 anî, bine îmbrăcat. După ce ajuuse da
der acestea sunt încă numai pe hâr-
sei legături a statelor triplei alianţe. Despre interpretare unică în felul ei. Programul tot în vârf, se aşedâ toomai pe marginea
tiă, adevăratul folos îl au însă pu­ aoeste toasturi înoă nu avem soire. si l’a compus artista cât mai variat, el craterului şi apoi se puşca în inimă. Se
terile europene, car! profitând de cuprindea atât piese de bravură, cât şi de vede, oă scopul lui a fost, oă după săvâr­
situaţiunea nenorocită a Greciei, au *
sentiment. La fiă-care număr nu putem şirea faptului înfiorător să oadă în interio­
asigurat interesele capitaliştilor lor. In precjiua sosirei împăratului Wil­
alta să cfioem, deoât oă sucoesul a fost mă­ rul vulcanului, oa să nu scie nimeDt de
Etă unde dai şi unde crăpă! helm s’a ţinut în Budapesta în păduricea
reţ şi splendid. Conloouitorii noştri Saşi mortea lui tragioă. Nenorocitul tînăr însă,
S’a bătut Grecia cu Turcia pentru oraşului un mare meeting al socialiştilor
pot fi mândri de acâstă artistă eşiiă din rămase pe marginea craterului şi oe e mai
ca să profite puterile. pentru votul universal, la care au participat
sînul lor, care le faoe cea mai mare onâre curios, chiar lava, care a curs în urma erup-
Alte nenorociri,' ce pot să ur­ vre-o 20,000 de lucrători. In fruntea cor­ în lumea artistioă. Ovaţiunî i s’a fâout des­ ţiunei vuloanioe, l’a înounjurat, rămânând
meze din acestă fatală situaţiune tegiului purtau stbgurî şi înscripţiunl ca:
tule artistei şi ou drept ouvent. A primit neatins.
pentru Grecia, pentru ordinea inte- „Daţi poporului drepturile sale!" „Trăâsoă
trei frumose ooşurî cu flori şi la fine pu­
riără şi cabinetul ei, se vor vede votul universal şi seoret!", „Nu-ue rugăm, Resvrăiire pe o corabiă. Din Fiume se
blicul nici n’a voit se părăsâsoă sala pănă
mai târc[i u. pretindem!“ s. a. Erau de faţă şi mulţi de­ scrie: pilele trecute ancora în portul de
nu a mai adăugat o prea frumâsă piesă.
legaţi ţeranl diu Alfold. Dbuă bre a durat Orohestia orâşenâsoă sub probata dirigiare sici oorabia „Ilia", al cărui căpitan e Ra-
cortegiul, pănă oe a ajuns în pădurioe. Aici dimir. Corabia a adus la Fiume lut din
Imperatu! Wilhelm în Budapesta. a d-lui Brandner s’a distins şi de aetă-dată
mai mulţi vorbitori au sbioiuit guvernul şi Savannah, âr personalul ei consta din 12
prin escelenta-i aoompaniare şi prin stră-
Budapesta a străluoit erî şi alaltăerl dieta, oare se ascunde dinaintea progresului iuoita-i predare a două piese orhestrale de omeni, între cari şi doi Negrii: Iosif Willi­
în haine de sărbătore, fiind tot oraşul şi şi nu dă luorătorilor dreptul electoral. Din totă frumseţa, ams, portugal şi Ferdinand Madersen, supus
mai ales stradele, ne unde a trecut oorte- Austria şi din tbtă ţâra ungurâsoă au sosit danes. In 23 Iulie, oând oorabia se afla în
giul împărăteso, străluoit şi bogat împodo­ depeşe salutâtore. Meetingul a votat o re- Din Cluşiu ni-se trimite pentru publi­ mijlocul Oceanului, Williams de-odată păşi
bite. S’a văfiut, că şi-a dat totă silinţa ca­ soluţiune, prin oare se inaugurâză o agi­ care următorul apel: „In numele dreptăţii înaintea căpitanului oorăbiei, adresându-i
pitala ungară, de-a face o primire pomposă taţiune în tbtă ţâra în interesul sooialistio. sunt rugaţi să se numâsoă acei doi Români, ouvinte dure, mai târcjiu îl ameninţa; co­
împăratului german. Pretutindeni fâlfăiau In fine s’a cântat Marseileza lucrătorilor. cari povesteau ou vameşul în 5 Septemvre mandantul îl îndruma la ordine, dâr nu
oolor'le oraşului (cari, precum soim, sunt Căpeteniile sooial-democratice din Viena 1894 în Cluşiu în apropierea podului de folosi nimio, ba ce e msi mult, Negrul
identice ou ale Transilvaniei, numai în altă Pernestorfer şi Dr. Viotor Adler, cari au fer, oând l’a apuoat tramwaiul, oa să în­ ameninţa ou morte şi pe ceilalţi matrozi.
ordine), tricolorul naţional ungureso şi co­ sosit la Budapesta, oa să ia parte la de­ drepte întâmplarea. — Cluşiu strada „Bel- A doua (fi ŞÎ celalalt Negru sa alătura )a
lorile imperiului german. Colorile oraşului monstraţia socialistă au fost avisaţl de po­ monostor" Nr. 17. compatriotul său, aşa că oficerii şi ceilalţi