Page 35 - 1897-09

îSTr. 200 -1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

omeni trebuiră să stea în continuu gRta Cuoiur-mare, care se împarte în două pa- îşi privesce raionul administrativ oa un de tramway s’a aoordat prin licitaţie, casei
pentru etan. îndată după sosirea corăbiei roohii, ou doi oooperatorl, n’are niol cuartir paşalio, punând • chiar biroul său mai pe Allgemeine Eleotrioităts-Gesellsohaft în con-
în portul din Fiume, căpitanul făcu arătare natural pentru oooperatorl, oarî neesistând sus decât însu-şl localul biserioei, looul în- diţiunl fârte avantagiâse.
la autorităţi, oarî şi înoepură oeroetarea. realităţi private spre închiriere, o duo pe ohinării şi veneraţiunei Atotputernicului
"Williams a fost arestat, âr soţul său, Ma- cât se pâte de greu, oăol sunt din aoâstă Dumne4®n, şi pâte fi, oă mâne-poimâne se G o n v o c a r e*).
dersen, a fugit. oausă oonstrînşl seu a solvi chirii esorbi- ve glorifioa însu-şl pe sine oa un semi4âu, Prea Venerabilul Comitet al Asooia-
tante dela 120—1B0 fl. anual, sâu a se propagând aoâstă idee printre muncitori, ţiunei transilvane pentru literatura română
m • \j \j n\j v Oa • J mulţumi on ouartire neoorăspunc}8t6re şi oarî ocupaţi ou munoa, uită să-şî înohme şi oultura poporului român ou sorisârea sa
Teronsan tara sterşit. ohiar din punct de vedere higienio nesănă- capul înaintea Atotputernicului „Vervalter , de dato 10 Iunie a. o. Nr. 200, la dorinţa
K
tâse, — şi şi acâsta pe un timp nedetermi- şi să tre4eso de-odată ou B degete, pe mai multor inteligenţi din Gherla şi giur,
Moftinul mic, 20 Septemvre 1897.
nat. fiind avisaţl a se ţinâ gata spre a se faloă, soăpărâudu-le scântei ver4l din oohî. autorisându-mă a convooa o oonferenţă
Onorată Redaoţiune! Cine va mai 1 pentru reactivarea despărţământului al 18-lea
vede rămaşi pe uliţă, sub ceriu şi pământ: Halal de un ssemenea „Verpalter *,
■pută contesta, că un trăim într’un stat po­ — din tdte aceste oonsideraţiunl a adresat oare în 4^® de sărbători, oe le observă din comitatul Solnoo-Dobâea ou centrul în
liţienesc? Gend armii unguresol traversâză paroohiatul dela Adormirea Maiou Domnu­ creştinii ortodocşi din pietate, admite berez- Gherla, oare oonstă din oomunele oeroului
satele locuite de Români ale comitatului lui din loo o cerere bine motivată şi spri­ nicilor săi olăoi şi mancă făr’ de plată, prin pretorial al Gherlei: Gherla, Săplao, Nima,
Sătmar pentru eseeutarea disposiţiunilor jinită atât din partea autorităţii comunale, care se demoralisâză de-o parte simţul re­ Orman, Cbirău, Hăşdate, V. Silivaş, lolo-
escepţionale. Preoţii sunt recercaţî prin no­ cât şi a oăpitănatului r. oătră Direcţiunea ligios al poporanilor, âr de alta se permit dul-mare, Iolo4el, Sic, Săoălaia, Bon^Q, Ni-
tarii comunali, ca să anunţe din amvon opre­ fondului religionar ou propunerea, oa din indirect avantagii prin păduri tot în de­ oula, Fizeşal Gherlei, Mintiul Gherlei, Qiop,
liştea ministrului; âră poporului i-se face cu­ restul materialului realităţii oestionate să trimentul şi scăderea averii fondului. Despre Petribaza, Salatbin, Dindeleag, Ghirolt,
noscut prin tobă, că nimenea să nu cuteze a se aodrde zidirea a două oase pentru lo­ oftetul Oucurenilor ou desele clâoî nu mai Cbioedifi, Inău, Lona, Lujerdin, Dăbâoa,
păşi peste graniţele comunei in 20 Sept. cţiua cuinţa cooperatorilor, având în urmă fon­ vorbim de astă-dată, numai aooeutuăm, oă Morău, Bîrlea, Dârja, Cubleşib, Igri^a,
S. Măriei-Mice; căol peregrinagiul la Sişeştî dul religionar, — în vederea acceptării şi printre berezuiol avem şi ortodocşi, şi dâoă Chioedifi-Silvaşiu, Cbendru, Pâcleşia, Sto*
e intarflis, şi participanţii nu numai, că esecutării acestui plan — dreptul, de a în- faimosul „Vervalter“ oa amploiat al fon­ iana, Teoltiur, Şintereag, Vale, Teooul de
sus şi Teocul de jos, — şi peutru pregăti­
vor fi escortaţi aoasă prin gendarmî, oi oassa anual o parte din cuota destinată oa dului gr. ort., nu voesoe în 4^» nasoerii
rea lucrărilor neoesare la regularea acestui
fapta lor va fi oualifioată de transgresiune bani de ouartir pentru oooperatorl, prin Maiestăţii Sale să partioipe în una din bi­
despărţământ, conform statutelor, am aflat
politienâscă şi culpabilii vor fi pedepsiţi cu ceea oe s’ar fi salvat un folo3 continuu în sericile ertodocse locale ou bereznioii săi, şi
maximul pedepsei în bani. favorea fondului. preferă a asista îu oapela uniată, preoum de bine a conohiăma la oonferenţă pe 20
Omul cugetător îşi pune întrebare, Petifia memorată a ajans pănă la ad­ a fâout în anul acests, apoi îl îndatorim Octomvre a. o. st. n. 10 ore a. m. în Gherla
la casa speotatorului Domn advocat Dr. Va-
că 6ra oare va fi capătul acestei amestecări ministratorul fondului religionar din loo pe viitor oel puţin a permite bereznioilor
a forurilor administrative în afacerile in­ spre a-şl da soootinfa, şi se 4io® ®u tdtă ortodocşi partioiparea la oultul divin ş siliu Ramonţiai pe toţi acei fruntaşi ro­
:
mâni din aoest cero şi giur, oarî se iutere-
terne ale bisprioai. Mă tem, că aoâstă pre- siguranţa, oă în mânile aoestuia şi-a aflat docsologia celebrată din incidentul nas­
sâză de oultura poporului român.
venintă ungurâsoă are să coste mult pe mormântul, căol în loo de-a o aduce spre oerii Maiestăţii Sale imperiale, şi să nu mai
biserica nâstră. resolvare şi soiinţă respectivului paroohiat, dea ansă la o oritioă, prin oare dooumen- Gherla, 16 Septemvre 1897.
Alesandru Lemenyi,
Deuuăc}! au fost denunţaţi în „Szatmâr s’a esoris licitaţie asupra realităţii fostei tâză, oă D-1 „Vervalter“ nu e numai duşmanul
u
megyei Kozlor>y ca răi patrioţi unii preoţi oase de administraţiune a fondului religio­ fondului religionar, oi şi duşmanul bisarioii protopopul Gherlei,
ua
români, p«ntru-oă nu au sărbătorit 4' nar şi s’a vendut cu un preţ minimal de ortodoose.
S. Ştefan ; âră senioratul ev. ref. din Borşod 350 A. ULTIME SOIRI.
din pur patriotism agitâză pentru neser- Budapesta, 21 Sept. Pe i fîr-
Modul cum s’a vândut aoâstă avere a s
barea aoelei 4'1® şi pretinde serbarea cţilei ScirY din România. şitul prânc|ului de acţî, Maiestatea
a fondului e ou atât mai semnifioativ, oăol
de 15 Martie. Faţă de atâtea absurdităţi tocmai aoela, care e pus să vegheze asu­ — Principesa Clementina mama nrin- Sa împeratul şi regele Francisc Iosit
patriotice, nu soim unde ne mai stă oapul. a ridicat un toast, bineventând pe
pra averii fondului, se 4'°e cu tdtă tăria, oipelui Ferdinand al Bulgariei, a trecut
In alt circular adresat notarilor şi an- împeratul german în capitala ungară
oă s’a pus în înţelegere cu unii venetici de Sâmbătă sâra prin gara de nord (Buou-
tistilor comunali voieso forurile administra­ şi salutându-1 ca pe amicul şi alia­
confesiunea greco-cutolică (ruteni) şi li-s’a dat resoî) venind din străinătate. In gara de
tive a aduna potcâve de pe cai morţi. mână de ajutor, ca cu un preţ atât de mini­ tul credincios, şi ca pe perseverantul
Anume se insinueză notarilor în mod con­ mal să-şl împroprieze acăstă avere a fondului, nord principesa a fost salutată de perso­ conlucrător la marea operă a păcii.
fidenţial, că un anumit agent, T)r. Gustav şi aoesta ou soop, oa din grsjdiul situat pe nalul Agenţiei bulgare si de d-1 nrefsot al Împeratul Wilhelm respunse în­
Weigand, care despre sine afirmă nă face politiei capitalei si apoi a continuat călă­ tr’un toast aventat spunend, că pri­
lângă acâstă realitate, zidit din piatră şi că­ }
cercetări limbistioe printre Români, însă toria la Varna. mirea, ce ’i s’a făcut în Budapesta
rămidă, şi care de present valorâză miui-
populaţia valacliă îl consideră de Mântui­ — Dela Jasl °e anunţă, oă Metropo- l’a impresionat în mod covîrşitor. El
mal 5—600 fl. să se zidâsoă o capelă unită,
torul său. şi pe unde apare între Valachî litul-Priraat a fost primit acolo cât s« pâte
ce e şi fapt, căol acest grajdiu s’a şi vân­ marcă rolul istoric, ce l’a avut po­
sub pretext, că face notiţii limbistice, faoe de gtrăluo’t. Sâmbătă sâra ambii M°trono- porul maghiar şi accentuă, că prin
dut spre soopul indicat.
deolaraţiuni de natură politică, âră preoţii b’tT urmaţi d« somităţile Tasului ap asistat deschiderea drumului comercial pe
Intriga actualului administrator al
îi fac primiri solemne; deci considerând la o produot’uue a corului lui Muzioeson. apa la Porţile de fier, Ungaria a
fondului religionar în direcţiunea indicată
starea în car a se află populaţia valaohă, Metropolitul-Primat a lăudat mult corul, intrat ca factor egal îndreptăţit în­
se întăresoe şi prin aoeea, oăol în (j' h-
ua
din interese mai înalte de stat li se impune dioâod că servesce spre onârea capitalei tre marele popdre culturale. împă­
citaţiei îşi presanta oferta veneticul He-
notarilor, să urmărăscă cu cea mai mare Moldovei şi un cor unic la Români. Luni, ratul Wilhelm relevă apoi impresiu-
nig, propunend două preţuri: unul mai mic şi
1
atenţia toţi paşii d-lui Weigand, şi la cea 8 Septemvre, Metropolitul-Primat, a oficia nea, ce i-a facut’o însufleţirea, ce a
altul mai mare; protestându-se oontra aces­
mai mică abatere imediat să facă arătare la S-ta liturghie înoonjurat de înaltul oier ie- vecjut’o la Unguri pentru Maiestatea
tei manevrări, se înfuria cinstitul adminis­
pretură. şan şi acompaniat de oorul d-lui Muzi- Sa. „Graţia înţelepciune! Maiestăţii
trator, esclamând, oă prooedura lui Henig
De acest circular nu a fost mare oescu. Marti, Metronolit.nl Primat a plecat Ydstre, esistă alianţa ndstră, spre
e basată în lege! Din acâstă procedură re-
lipsă. De preoţii noştri a putut umbla în 3ultă, că dâcă d-1 „Vervaltor“ ar fi fost la mănăstirea Neamtn apoi la Piatra- binele poporelor nâstre, tare şi ne-
dragă voe d-1 Dr. Weigand din sat în sat; Naamţu si de acolo la Bunuresoî. — Con­ disolubilă şi ea a păstrat pacea Eu­
imparţial, ar fi oomunioat acâstă lega şi ce­
căci nu numai că nu l’au primit ou solem­ siliul oomunal de Iaşi este oouvooat în cur­ ropei şi o va păstra şi în viitor“.
lorlalţi lioitanţl seu cel puţin ar fi admis,
nitate. ba l’au primit cu totul rece, oa ca licitanţii, asemenea lui Henig, să-şî în- sul acestei săptămâni în şedinţe extra-ordi- Incheiând, împeratul Wilhelm dete
Papp Lajos preotul din Sătmar. La noi tregâsoă după plac ofertele lor, eeea-oe nare. în cari se vor disouta si aproba pro­ espresiune sentimentelor de devota­
simţul naţional dormităză aăănc, şi trebue să însă n’a făcut vestitul „Verva!ter“, pentru- grama primirei M. S. Segelui şi a pregăti­ ment pentru Maiestatea Sa cu cu­
■intervină său guvernul cu volniciile sale, său rilor necesare pentru aoâsta. Consiliul va vintele, ce le esclamă fiă-care Ungur
că, preoum se 4'°®, a fost ou intenţiune
alt străin. să ne strige la ureche: ruşine , vota 2B mii de lei pentru lucrările oe vor pănă la ultima resuflare „Eljen a
u
n preocupat şi a tins nu numai la irosirea
ca să ne trecţim din acea letargiă. (verjl necesita la decorarea, oraşului. Kirâly! “
averii fondului religionar, dâr — ce se
„Gazeta Tr.“ OoresDondenţa de pe Câm­
apostrofâză mai marcat — a mijlocit in­ — Eserciţiile cu torpilele. Duminecă
pie a lui I, P8şoa) direct, ca proprietatea fondului să servăscă d-1 general Berendeiu, ministrul de răsboiu D I V E R S E .
Georjre Şuta,
ca material pentru scopuri confesionale con­ a fost la Constanta, însotit de d-1 general Instriicţiă de bucătăria obligată. In
paroch gr. cat. român.
trare bisericei ortodocse, oreoum s’a întâm­ Murgescu. comandantul flotilei. Cu aoâstă şoolele poporale superiâre de fetiţe din
plat în oaşul dat pentru zidirea unei ca­ ocasiune s’a ţinut la orele 10 o revistă a Mogunţia (Mains) se va preda în viitor
Dimi Bucovina. pele uniate. vaselor militare. S’au făcut esoerienţe de instrucţia de buoătăr'ă, oa studiu obligat.
lansare a torpilelor în m«re. S’au lansat
Cucîur-mare, 2 (14) Sept. 1897. S’a mai opintit în fine oomuna, vă- Intr’o sală mare, închiriată dela oraş, se
mai multe torpile din tubul torpilorelor şi vor aşe4a şâpte vetre ou şâpte întocmiri
Irosirea averii fondului religionar. De 4ând aoâstă irosire a averii fondului reli­ la staţia de lansare. Tâte au fost oât se pâte
pe timpul, când o parte din averea fondu­ gionar şi întrebuinţarea ei spre soopurl he- complete pentru buoătăriă, astfel că în
de reuşite. Eserciţiile au fost conduse de tote 4^®!® după amâ4b şâpte grupuri de
lui religionar a bisericii ort. or. se admi­ terodoxe, şi revoltându-se oontra acţiuuii
cătră ofieerii torpilori cari au dat tâte es- oâte şâse copile, vor fi ocupate acolo ou
nistra în comuna Cnoiur-mare, rămase o „Vervalter“-ului, oare s’a adeverit oa duş- ulioaţiile necesare miuistrului, generalilor
realitate, care servea odiniâră oa oanoe- mănâsă naţiunii şi biserioei ortodoxe, şi a instrucţia în bucătăria. Fiă-oare fetiţă, pe
presenţî: Cantilli şi Popescu, cum şi ofioe- timpul de 40 săptămâni, oât ţine instrucţia
larie. înaintat direcţiunii fondului o petiţiă cu
rilor superiori oarî însoţeau pe ministru. se va deprinde perfect la tâte luorările, ce
Aoâstă realitate s’a dat ou intenţiune propunerea, oă ea (oomuna) e gata pe lângă
La aoeste eseroiţii a asistat şi d-1 Eugeniu vin în bucătăria. Fetiţele fao tâte oumpă-
din partea administraţiunei actuale locale oferta veneticilor a mai adauge un plus de
Stâtesou. La urmă s’a făcut îu largul mă- rănle. Ou instruoţia buo&tăriei se va îm­
a fondului religionar unei devastatiunl ne 5°/ , numai oa ruinele realităţii memorate
0 rei o explosie a unei torpile înoăroată ou
mai pomenite, şi tote încercările de-a sodte să nu devie jaful hetarodocşilor, şi pâte preuna o instrucţia despre ounosoinţa măr­
30 ohilograme fulmieoton. Torpila a fost furilor. Mânoările pregătite le vor mânoa
din rninile acestei looalităţl âre-core folos, că Direcţiunea ar fi şi îndrumat în aoâstă
lansată pănă sub o plută de lemn şi la micile buoătărese însele, ou care ooasiâ
fiă ch'ar cât de modest, pentru fondul re- afaoere o anohetă, insă raportul atot-pu-
producerea esplosiei o jerbă mare de apă li-se va arăta cum să se pârte la mâsă,
ligionar, au fost zadarnice, căol atotputer­ ternioului „Vervalter“ a propus aooeptarea
s’a ridioat la o înălţime colosală, âr în- cum să aranjeze mânoările pe mâsă ou
nicul administrator actual seiu, prin rapâr- licitaţiei, şi aşa s’a trezit în urmă şi oo­
trâga plută a fost aruncată în aer şi pre­ gust, şi altele.
u
fcele sale funeste cătră Direcţiunea fondu­ muna cu un „won possumus din partea di­
făcută în ţăndări. D-1 general Berendeiu şi
rilor, să nimioescă intenţiunea indicată. recţiunii fondului religionar. *) Acestă convocare sunt rugate şi celelalte
ntrega asistenţă, au rămas fârte mulţămiţl.
In urmă, parte spre a paralisa nimi­ In vederea unei asemenea adminis- foi române a-o publica.
cirea totală a unei realităţi, oare repre- traţiunî, fâr’ de oontrola cea mai mioă din — Iluminarea laşului cu electricitate, Proprietar: I9v. Aurel Mureşiamt.
senta încă o valâre de cel puţin 800 — 1000 partea organelor biserioescl, nu-i mirare, Concesiunea pentru iluminarea cu electri­
•fl, parte în:ă şi în vederea, că comunaoă faimosul „Yervalte^“ dm Oa ciur mare citate a laşului şi a ooustruirei unei linii Redactor responsabil: Gregoriu Maior.