Page 37 - 1897-09

Matta, „Gazeta" iese în m-care di.
ti Tlpectsfli Abonamente pentru Austro-Ungarta:
S2WŞW, jiltţa sisro Î8r„ 83., Pe un an 12 fl.. pe şese luni
SuxiwxS a*f<tt,uott4a aii iso 6 fl., pe trei luni 3 fl,
S*an««w. — ttfăuiflezipft* s« as N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
'«wteMrt- Pentru România si străinăiate:
IISSEBATE iib pSfUfteao la Atiml- Pe un an 40 franol, pe ţbno
nittrajliins In Braşov si 1» a*- luni 20 fr., pe trei iuul 10 fr.
mătârelo Birouri de anusomri: N-rii de Dumineoă 8 franol.
fa Ticna: X. Dubii, SiimrieA
Sthalek. Rudolf Molii, A. O-tpiiiki Se prenumără la tdto oficiole
Hftohfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din arară
Dannebcr, fa Budapesta: i. V. şi la dd. ooieetori.
Oalăbergerg, Bckttin Bentat; fa AtM'uameutul ţauuu Btasot
Biujuresoi: Agenct Havat, Suci- admfaistraţiunea, piaţa mare,
antanta de Konmanfa; fa Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bturj,: Karoiyi <ft Lisbmann, I.: pe tm an 10 fl., pe şese
Preţul Imerţlunller: o satin, luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e oolonă 8 es. ţi Cu dusul fa casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi­ J&. 3iT XT Xu X,2SL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese dusă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Roolame pe pagina u 3-a o tele cât şi mserţiunile sunt
ueriă 10 er, obu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 201. Braşov, Vineri 1 2 (2 4 ) Septemvre 1897.

0
Toastu! împăratului Wilhelm. acuma dovec}! destul de durerâse 20 4il de lucrare; âr majoritatea Reichsrathul e convocat pe c}iua
de-o consciinţă de sine fârte rătă­ judecă, că guvernul are şi mai mare de astăc}!, dâr probabil că şedinţa
Toastul, ce l’a rostit împăratul cită, care odată în timpuri furtunâse lipsă decât majoritatea de funcţio­ va fi consacrată numai unor pure
Wilhelm al Germaniei la prânzul fes­ pâte să aducă râde primejdiâse nu narea regulată a parlamentului, căci formalităţi, astfel că numai de mâne
tiv din palatul dela Buda, ca respuas numai pentru ei, ci pentru ţâra în- lui îi încumbă în prima linie a face încolo ne vom putâ aştepta să pri­
la căldurâsa bineventare a monar- tregă. posibila chiar funcţionarea statului, mim scirî importante despre desfă­
cbului nostru, a fost în adevăr de Căci or! cât de mult ar fi fost votându-se în parlament legile de şurarea ce o vor lua lucrurile în
natură de-a produce cea mai mare impresionat domnitorul Germaniei cea mai neînlăturabilă necesitate, a- Austria.
sensaţiune. Se aştepta în general, de însufleţirea, cu care l’a primit decă: alegerea în delegaţiunî, bu­
ca cu ocasiunea acâsta puternicul oraşul Budapesta, nu trebue să se getul pravisoric cislaitan şi provi-
împărat va face o manifestaţiune piârda din vedere, că acâsta capi­ soriul pactului economic cu Ungaria. Ungaria şi Austria.
însemnată cu privire la politica in­ tală în realitate nu este inima ţărei Cu discuţiun! între majoritate Unul dintre vice-preşedinţii ca­
ternaţională şi îndeosebi cu privire întregi. Nu representă pe deplin nici şi guvern despre prioritatea dato- merei ungare, Ludovic Lang, cunos­
la tripla alianţă. Cu atât mai mare măcar ceea ce se <^ice în retorică rinţei de a învinge oposiţia a trecut cut ca unul dintre cei mai de-a-
a fost însă surprinderea, ce a lă- pars pro toto. Din causa acâsta nici tot timpul dela închiderea parlamen­ prâpe âmen! de încredere ai minis-
cut’o toastul lui Wilhelm II, pre- nu putem să fim în plăcuta posiţiă tului pană ac}!; fiă-care voia să se trului-preşedinte Banffy, şi-a ţinut
sentându-se mai mult ca o maDifes- de-a face ca foia germană vienesă lapede de chemarea acâsta şi să de­ (filele acestea darea de sâmă înain­
taţiune de simpatiă pentru Ungaria şi de-a (ţie©) că Wilhelm II punând cline răspunderea pentru eventualul tea alegătorilor săi din Baia-mare.
şi naţiunea maghiară. în relief în toastul său numai cava­ odiu, dâcă obstrucţiunea n’ar pută Lang s’a ocupat esclusiv cu desvol­
Prin aceea, că în toastul său lerismul fiiilor lui Arpad, s’ar înţe­ fi sdrobită altfel decât prin măsuri tarea lucrurilor din Austria şi cu
aventat şi plin de temperament îm­ lege de sine, că a făcut’o în sensul escepţionale cum e de es. înăsprirea evenimentele, ce pot să urmeze din
păratul Wilhelm a scos în relief de pars pro toto. regulamentului camerei. In contra asta. Vorbirea lui es consideră în
avântul Ungariei şi a adresat cu­ Nu-i vorbă, curtoasia nu face unei astfel de înăspriri se face chiar cercurile politice unguresc! ca o des­
vinte atât de măgulitâre Ungurilor, în totdeuna distincţiunile cele mai şi în sîduI majorităţii oposiţiă des­ coperire a modului de gândire al
fără să facă amintire cu nici un cu­ severe şi aşa, răpit de primirea stră­ tul de pronunţată. Chiar unul din celor dela cârma statului ungar.
vânt de cealaltă parte a monarchiei lucită şi cordială, ce ’i s’a făcut în corifeii Cehilor tineri, Dr. Ed. Gregr, Etă aci în reasumat mersul idei­
şi de popârele celelalte din Unga­ Budapesta, împăratul Wilhelm s’a s’a pronunţat precum seim în mod lor din vorbirea lui Lang:
ria, firesce că a produs în partea gândit numai la mediul, în care se cât se pâte de categoric în contra
acesta nu mai puţină surprisă, ca afla. Ar fi însă în adevăr în mare înăspririi regulamentului într’o vor­ O sohimbare mai mare, de oum este
şi în partea celor, de cari a făcut rătăcire Maghiarii, dâcă de aici ar bire ţinută înaintea alegătorilor săi schimbarea ce s’a făout în Austrie în de­
amintire în mod atât de călduros. scâte un titlu de îndreptăţire pentru dela Chotzen. El numesce restrîn- cursul celor 30 de ani din urmă, abia se
Chiar şi organul de frunte vie- perseverarea în politica lor, care des- gerea libertăţii de oposiţie în par­ pâte înohipui, (fise Lang. Când pentru în-
nes „N. fr. Presse“, care îşî înte­ preţuesce drepturile şi partea ce o lament „camisolă de forţă *, care ar tâia-âră s’a îuoheiat paotul ou Austria,
1
meia atât de multe speranţe pe vi- au şi celelalte popâre la avântul sta­ putâ fi odată aplicată şi Cehilor oreatorii acelui paot au fost conduşi de
sita monarchului german la Buda­ tului ungar, pe care îl constituesc când aceştia, simţindu-se îndemnaţi idea, oă precum în Ungaria hegemonia
pesta în favorul Nemţilor austriac!, împreună cu ei. a întră în oposiţie, ar voi să facă trebue să o aibă naţiunea maghiară, aşa în
găsesce âre-care disproporţiune în Acest drept nu li-1 pâte da nici şi ei obstrucţie, cum au mai făcut’o Austria să o aibă Germanii. Când a căcfut
acesta demonstrativă accentuare un domnitor de pe lume, fia şi mai atât în „Reichsrath** cât şi în dieta primul cabinet federalist, fiă-cine a soiut,
numai a rolului Ungariei şi a po­ puternic şi mai cult chiar, decât îm­ Boemiei. oă partea leului la aoâsta a avut’o bărba­
porului maghiar. De aceea caută să păratul actual al Germaniei. „Politik încă vede situaţia de tul de stat maghiar luliu Audrassy. Cine
u
esplice acest lucru cficând: „împă­ tot nelămurită atât din punctul de esaminâză însă stările de acjl din Austria
ratul german a pus Ungaria în cen­ vedere general, cât şi din acela al în mod amănunţit şi nepreooupat, trebue să
trul toastului său, dâr se înţelege de Situaţia în Austria. raporturilor între guvern şi majo­ ajungă la convingerea, oă a trecut de mult
sine în sensul, în care retorica vor- In preejiua redeschiderii parla­ ritate. „Er urmarea va fi — (fi — timpul, când elementul german să mai p6tă
00
besce de un pars pro toto. Eli s’a mentului se pâte observa în tabe­ că in parlament ne vom pomeni cu duce în Austria un rol asemenea aoeluia,
adresat la Ungaria, dâr a înţeles rele tuturor partidelor cislaitane nu aceeaşi situaţie cum a fost în sesiu­ oe-1 duo Maghiarii în Ungaria.
monarchia, cu care imperiul său a numai o încordare febrilă, dâr şi o nea precedentă. Cum în nisce ase­ Unii văd în aoâstă împrejurare un pe-
legat alianţă strînsă. Ungaria este nelinişte, o nedumerire, o nesigu­ menea împrejurări, majoritatea va rioul pentru Ungaria, căci se tem, oă ea
o parte a acestei monarchii, ea par- ranţă fârte pronunţata privitor la găei corăspuncjetor cu demnitatea sa pbte să duoă la întărirea aspiraţiunilor
ţicipă la posiţia, ce o ocupă monar­ cele ce au. să se întâmple în proc- de a rămână la postul său, lăsăm anti-patriotice ale naţionalităţilor. Temerea
chia în Europa şi, dâcă se bucură simele cpl - Acâsta disposiţiă a spiri­ să apreţieze conducătorii e i “ . . . acâsta însă, după vederea lui Lang, nu e
0
de binefacerile marei alianţe de pace, telor se dă pe faţă chiar în acele ta­ Alaltăerî sără, 21 ale curentei, motivată. Situaţ'unea Austriei e cu totul
o datoresce acesta politicei impe­ bere, unde până er! alaltă-erî dom­ comisiunea parlamentară a majori­ alt-fel, decât a Ungariei. In Ungaria hege­
riale, al căreia conducător şi pur­ monia naţiunei maghiare s9 baseză pe-un
nea cea mai mare voiă bună şi cu- tăţii a luat la desbatere propune­
tător este împăratul. T6te lucrurile ragiu, cum e de pildă partidul ceh- rile subcomitetului său, de care eserciţiu neîntrerupt de-o miiă de ani. Cul­
memorabile, ce le înşiră împăratul tura spirituală şi materială a naţionalităţii
tînăr. Astfel scrie şi Nar.-Listy dela amintirăm în numerii noştri prece­
Wilhelm din istoria şi desvoltarea 2i ale curentei, că nimeni nu pâte denţi. Amănunte despre şedinţa co- maghiare se ridioă în tâte privinţele mult
Ungariei, serbarea mileniului, pre­ da un răspuns măcar cât de puţin misiunei nu se sciu de loc, ea a mai pe sus, deoât a celorlalte naţionalităţi,
cum şi spargerea Porţilor de fier, aproximativ la întrebarea, ce-ş! pune publicat prin c}iare următorul con­ aşa oă aiol numai un stat maghiar puternio şi
avântul economic şi al spiritului ar­ tâtă lumea, anume că: Ce are să se clus: concentrat pâte esista. In Austria, din oon-
tistic, dovedesce, că Ungaria, în le­ întâmple? tră, tocmai naţionalităţile negermane pot
gătură cu monarchia şi mulţămită „Credinciâsă prinoipiilor sale, espri- să se provâce la un treoub istorio glorios
„Faptul netăgăduit rămâne — cjiee mate în proieotul de adresă la cuvântarea
posiţiunei europene a acesteia, s’a şi nu numai una dintre ele stau în privinţa
foia cehă — că desooneertarea este în mo­ de tron, majoritatea îşî ţine de datorinţă,
putut avânta la posiţia ei de astă<jî“. culturală într’un rang ou totul egal ou
Cuvintele acestea le spune o mentul acesta mai mare decum era în cj>iua a face declaraţiunea solemnă, oă este firm Germanii...
închiderii parlamentuluiadecă la 2 Iunie, hotărită de a stărui pentru o seriâsă şi
foia amică Ungurilor şi supremaţiei Politica corectă maghiară, cjise Lang
şi perspective în viitor este tulbure“ ... rodnică îndeplinire a trebuinţelor neamâ-
lor, adăugând, că Ungaria şi-ar pre­ mai departe, nu pâte fi aoeea, ca noi să
ţui afară din cale greutatea ei în- De-asemenea constată atât nabile ale statului şi ale populaţiunii, şi ne amestecăm în modul cum se desvoltă
lăuntrul monarchiei, dâcă printr’o rele majorităţii, cât şi ale minori­ acesta cu tot devotamentul şi ou tâtă lucrurile în Austria. Trebue să observăm o
cqnsciinţâ de sine prea mare s’ar tăţii, că între majoritate şi guvern energia, pe care o recer peste tot şi în neutralitate biDevoitâre faţă ou evenimen­
mod imperativ vacja statului, demnitatea
amăgi a crede, că partea este mai nu există înţelegere asupra mijlâce- parlamentului şi a parlamentarismului *. tele 'din Austria pe oât timp acesta oorăs-
1
mult decât întregul. lor prin car! ar trebui înfrântă ob- punde îndatoririlor luate asupră-şl prin
Mai mult însă, decât în rapor­ strucţiunea, făcând astfel posibilă şi Pe de alta parte comitetul exe­ paot. Ascuţişul aspiraţiunilor naţionale an-
turile lor cu monarchia, Ungurii pot asigurată lucrarea parlamentului. Gu­ cutiv al partidului proprietarilor mar! ti-maghiare nu-1 vom putâ lua prin aoeea,
fi amăgiţi în urma complimentelor, vernul dice, că acesta este treaba german! liberal! (verfassungstreue oă vom înceroa să împedeoâm un lucru,
ce li-li-a făcut împăratul Germaniei, majorităţii, dâcă vrâ să ’i se rea- Grossgrundbesitzer) a hotărît în şe­ oo nu atârnă dela noi, oi prin aoeea, dâoă
de a considera partea pentru întreg liseze programul cuprins în adresa dinţa sa tot dela 21 Septemvre, de ne vom arăta strict neutrali faţă cu rapor­
în raporturile lor cu popârele nema­ de răspuns la discursul tronului cu a nu se abate dela atitudinea sa de turile interiore din Austria. Puterea şi tă­
ghiare din însu-şî statul ungar. Şi care a fost deschisă sesiunea pre­ pănă acum şi a merge mână în mână ria naţiunei maghiare nu este dependentă
în privinţa acesta ei au dat şi până cedentă, închisă la 2 Iunie, după cu oposiţia germană. de puterea mai mare seu mai mică a vre-