Page 38 - 1897-09

Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 201—1897.

uneia dintre naţionalităţile din Auatria. Dâcă „jurul Suveranului său mult iubit, a cele­ din oficiu, dâr pe spesele şcoiei. Coperişul, Scirî din România.
vre-una din naţionalităţile slave diu Aus­ brat ou o măreţie surprin4ătbre. Edificii ferestrile şi uşile au fost deja tote dărî-
— Statua tui Tudor Vladimirescu. La
tria tinde să agite pe Slavii din Ungaria „monumentale şi mândre dovedeso oapaoi- mate, când representantul reuuiunei aler­
Congresul studenţilor îu T.-Jiu d-1 Iliesou
din causă oă vede, că noi (Maghiarii) stăm „tatea sa art’stioă, pe când ruperea lanţu­ gase iute la faţa locului cu organele auto­
arătând tbte peripeţiile prin oare a treout
în ealea întărirei lor în Austria, nu o rilor Porţilor de Fer a desohis un drum nou rităţii de oero, spre a împedeoa dânmarea,
statua lui Tudor Vladimirescu, oare aoum
va mai face acesta îndată oe va ve- „oomerciului şi oomunicaţiunilor, punând oeea oe s’a şi întâmplat. Comuna Vîrşoviţe
stă amanetată la Milano, propuse următbrea
dâ, că noi nu-o împedecăm de-a se în­ 1 „Ungaria în linia marelor naţiuni şi dintre pretinde oă are drept a dârima aripa şcblei
moţiune, care s’a votat în unanimitate:
tări la ei acasă. Apoi isvorul principal, de „oble inai cultivate. fiindcă inginerul espert respectiv a deola-
„Studenţimea universitară, întrunită în al
unde venia agitaţiunea între Slovaoii din „Dâr oeea oe a făout asupra mea cea rat, că clădirea e „umedă şi întuneobsă“.—
18-lea congres la T.-Jiu, au4ind oele ex­
Ungaria, acjî nu mai este: Rusia şi-a în­ „mai adâncă impresie în timpul şederei mele Ambele părţi s’au adresat pe oale telegra-
puse relativ la statua lui Tudor Vladimi-
tors privirile spre Asia şi a renunţat la in- „în Ungaria, şi mai ou deosebire la reoep- fioâ oătră mioistrul.
resou, considerând oă prima datorie a stu-
tenţiunile sale de-a face ouoerirl în Eu­ „ţiunea mea la Budapesta, este devotamen-
Mare catastrofă în portul din Fiume. denţimei este oultul eroilor naţionali ai
ropa. In looul rublelor, a fost adusă la noi „tul entusiast al Ungurilor pentru persbna
Din Fiume se telegrafâză ou data de 21 ţărei, oonsiderând oă Tudor Vladimiresou
din Rusia sabia lui Rakoozy. „Augustei Vbstre MajestăţI.
n. o.: Astă-seră, oam pe la 7 bre, vaporul este imboldul redeşteptărei nbstre naţio­
Ceea oe, ou tbte astea, face mai multe „Ga şi aici, aoelaşl entusiasm esistă
„lka“ al unei sooietăţî ungaro-oroate s’a nale, hotâresoe: Pe tbte căile ce le stă la
îngrijiri Maghiarilor este întrebarea, oă oe „pentru Majestatea Vbstră în tbtă Europa
cioonit la o distanţă cam de o sută metri îndemână să luoreze fără preget la insta­
se va întâmpla în oaşul, dâoă în Austria „şi mai cu deosebire printre poporul meu,
dela porc cu vaporul engles „Tyria“. Va­ larea în T.-Jiu a statuei lui Tudor Vladi-
va înoeta ou totul de-a mai funcţiona apa­ „şi eu de asemenea îndrăsneso să deolar,
M
porul ,Tyna“ este de 5000 tbne, pe când mirescu . Pressa prin glasul d-lui V. Pella,
ratul oonstituţional? Unii ored, oă prin „oă iau parte la acest entusiasm, ridicând
„Ika“ abia de 100 tbne. După cioonire în aprobă moţiunea şi făgăduesoe o luptă con­
asta s’ar răsturna întreg paotul ou Austria, „privirile mele — ca ale unui fiu — oâ-
câteva secunde vaporaşul „lka“ s’a cu­ tinuă pentru reaiisarea acestei idei,
alţii se tem ohiar, oă o asemenea eventua­ „tră Majestatea Vbstră, oa amioul meu pâ-
fundat. Pe vaporul „lka“ erau fbrte mulţi
litate — oare de-altmintrelea e forte pro­ „rintesc“. — Monumentul dela Rdsboenl. D-1 co­
pasageri, dintre cari, se 4> > oă au soăpat
oe
babilă — ar ave şi în alte privinţe urmări „Graţie înţelepciunei Majestăţei Vos- lonel Giosan, şeful frumosului regiment
numai 10, âră ceilalţi, în număr de vre-o
păgubitbre pentru Ungaria. Dâr ori cât „tre, alianţa nostră încheiată pentru salutul RăsboenI, a însărcinat pe d-nul căpitan
60, toţi s’au înecat. Catastrofa se întâmpla
de mare ar fi schimbarea, oe ar trebui „poporelor uostre, este stabilită în mod Popoviol şi pe oâţî-va ofiţeri, să mârgă la
astfel, că vaporul „Tyria“ se isbi cu o pu­
din oausa aoesta să urmeze între noi şi „solid şi nedisolubil; ea a păstrat mult RăsboenI să aiâgă definitiv looul und9 va
tere uriaşă în vaporul „Ika“, despioându-1
Austria, temerea oelor oe ored, că prin „timp paoea Europei şi o va păstra încă fi aşe4at monumentul oe amintesoe răsboiul
formal în două părţi. După oatastrofâ „Ty-
asta pactul s’ar răsturna, sâu oă Ungaria „pe viitor. lui Ştefan cei Mare, monument datorit pa­
ria“ îşi continua mai departe drumul.
ar suferi, e neîntemeiată. Încetarea vieţei „Sunt sigur că aoelaşl devotament en- triotismului d-lor ofioerî ai 4>sului regiment.
Ucidere şi sinucidere. Din Gherla se
constituţionale în Austria ar întări ou atât „tusiast şi aoelaşl flaoărs esistă a4l iu ini- In primele 49® din Ootomvre se va face
mai mult liberul mers al constituţionalis­ „mele fiilor lui Arpad, ca şi altă dată când scrie, că 4J®1® acestea un soldat de rând serbarea înaugurărei aoestui mouument.
dela regimentul 9 al husarilor de honve4l,
mului în Ungaria: t6tă va4 monarohiei, „aolamau p9 marea strărabşâ a Majestă-
a
ou numele Schoiner, da nascere din Teaca, — Manevrele. „Drapelul“ spune, oă
puterea ei de luptă şi raporturile ei faţă „ţei Vbstre strigând: Moriamur pro Rege
întâlnind pe podul Someşului pe subloco­ deşi anul aoesta nu s’au ţinut manevre de
cu străinătatea, starea dinastiei şi a tro­ noslro ! tomnă, totuşi comandantul divisiei III de
me
nului va trebui se se ra4> P e a °®l stat, „Esprimând aceste sentimente, voim tenentul său, îl puşcă imediat şi, după ce
îl aruncă în apă, se puşoa şi pe sine în- infanterie, d-1 general Candiano-Popesou,
al oârui constituţionalism funcţionâză bine. „să resumăm tot ce simţim şi rugăm pen-
su-şl. Se presupune, oă soldatul a comis a cerut şi obţinut dela ministerul de răs-
Aşa-dâră turburările din Austria, după „tru Majestatea Vbstră ou aceste cuvinte
faptul din răsbunare pentru tratarea dură, boifi, permisiunea ca acâstă divisie să facă
Lang, nu pot deoât să contribue la mă­ „pe care orl-ce Ungur le esolamă până în
oe a întimpinat’o din partea superioru­ o mică manevră în spre Pitesol, unde se
rirea ponderosităţii Ungariei. „ultimul său suspin (unguresee): Eljen a
lui său. vor simula oâte-va lupte şi atacuri. Ma­
yJiiralyF
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de nevrele acestei divisii se vor ţinâ în 4Uele
împăratul Wilhelm în Budapesta. fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite; dela 25 la 30 Septemvre. A4l va fi la Mă­
aparate pentru fotografii la moment, precum şi gurele o mică manevră, la OBre va lua
Cum am arătat, Marţi împăratul Ger­ tote articolele necesare, se pot procura dela A. parte compania de gendarml pedestri, de
MOLL liferanfcul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
maniei a oontinuat ou visitarea curiosităţi- — II (23) Septemvre. sub oomanda d-lui căpitan Brezoianu şi
lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
lor oraşului Budapesta. După dejun împă­ Conferenţa episcopilor catolici în oes- anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend batalionul permanent al regimentuiui 4 Ar­
ratul a făout o visitâ ministrului de esterne tiunea autonomiei, care oonfereuţă fusese preţurile gratis. geş de sub comanda d-lui maior Chiooş.
conte Goluohowsky şi soţiei sale în Grand amânată, după cum se asigură se va ţină /Compania de gendarml va ooupa pădurea
Hotel „Hungaria“ şi, neaflându-i aoasă, li-a în 28 Septemvre n. c. Se 4'°®> că prima­ Facultăţile ele litere şi filosofiă Măgurelele, âr batalionul permanent al
lăsat oarta sa. După aceea, cei doi mo- tele Vaszary a şi espedat convocările pen­ în România. „Monitorul 06oial“ publică regimentului 4 va ataca pădurea. Ambele
narohl împreună au visitat olădirea noului tru oonferenţă. noul regulament al Facultăţilor de litere trupe vor lua disposiţiile servioiului în eara-
parlament şi a palatului justiţiei, de unde şi filosofiă. După acest nou regulament, paniă. Soldaţii vor avea cartuşe de ma­
Vorbire croată îa parlamentul din Bu­
apoi s’au reîntors ou trăsura ia palatul din durata studiilor este de 4 ani, împârţin- nevre. Sâra trupele se vor întbrce în Bu-
Buda. Aici s’a dat spre sâră, în sala de dapesta. Din Agram ’i se raporteză lui du-se în cursuri oomune şi cursuri de spe- curesol.
„Magyarorszâg *, că în anul acesta are să
1
marmoră, un prân4 de gală în onorea îm­ oialisare. Cele dintâifi se predau în anul I,
se rostâsoă în parlamentul unguresc o vor­ — Rearendarea moşiilor statului. La
păratului german. celelalte în aDii următori.
bire în limba croată. Anume deputatul 25 Septemvre v. se va ţinâ din nou lici­
Când s’a servit şampania, cei doi mo- Facultatea de filosofiă şi litera conferă
croat Dr. Plivericî se 4>oe că va vorbi în taţie pentru rearendarea moşiilor statului,
narehî au rostit toasturile, oe erau aştep­ două grade de diplomă şi anume:
limba oroată despre Croaţia, âr Dr. To- oar'i au rămas neadjudeoate la lioitaţia din
tate ou înoordare. A. Patru feluri de diplomă de gradul 1.
mosicl va tălmăci vorbirea pe unguresee. 28 August. Licitaţiile se vor ţinâ în Buou-
împăratul Francisc losif a ridicat toas­ 1) Lioenţa în filosofiă; 2) Licenţa în filo­
tul următor : Papa şi Sioniştii. O telegramă din logia clasică; 3) Lioenţa în filologia mo­ resol, la ministerul domeniilor şi la prefec­
„Sunt forte vesel de visita ce Majes- dernă; 4) Lioenţa în istorie. turile din Iaşi şi Craiova. Sunt soose în
Roma anunţă, că din Vatioan se desminte lioitaţie 167 moşii. Restul pănă la 212,
„tatea Vostră a avut bunătatea să-mi facă, B. Diploma de gradul 11 s6u doctora­
soirea, după care Sântul Scaun ar fi între­ adecă 45, au fost aprobate de oonsiliul de
„şi simt o satisfacţie ou totul specială să tul la filosofiă şi litere.
prins paşi’ neoesarl la Sultan, ca să nu miniştri.
„urez de astă dată bună venire Majestăţii La sfârşitul aoului I, studenţii cari au
dea Palestina Jidanilor, după cum aoeştia
„Vbstre în capitala şi reşedinţa mea ungu- frecuentat regulat cursurile şi au luat parte — Seminar catolic. Societatea „De pro­
au fost hotărît în oongresul dela Bazei.
„resoă. la luorârile praetioe ala aoestui an, sunt paganda fide din Roma a hotărît clădirea
w
Vaticanul pănă acum niol nu s’a ocupat
„Salut în Majestatea Vbstră pe ami- obligaţi a depune examene la următorele unui seminariu oatolio la HălăuoeştI, lângă
ou oestiunea aoesta şi niol în viitor n’are
„cul fidel şi aliat, pe colaboratorul smguitor de cuget a face 068tiune diplomatică din materii: 1) Limba latină; 2) Limba elenă; Roman. S’a ales aoâstă localitate, 4'
00
„la mar«a operă de pace, oăreia se vor desbaterile oongresului jidoveso dela Bazei. 3) Antichităţi (insfituţiunl greoe şi romane); „Epooa“, pentru oă întrâgă regiunea înve­
„oonsaora forţele nbstre cele mai mari şi, 4) Logioa; 5) Elemente de psihologie es- cinată este locuită de o numărosă popula-
„convins de oonformitatea ideilor oe ne Dărîmarea unei şcole germane. Se perimentală. ţiune de Ungureni catolici. Seminarul va
„conduc în aoestă sarcină sublimă, goleso soiă ou câtă patimă se luptă Nemţii din După trecerea aoestui esamen, stu­ cuprinde 200 de elevi.
„paharul meu in sănătatea Majestăţii Vbstre. Boemia ou Cehii, mai alas în ţinuturile lo- denţii vor trebui să se speoialiseze deola-
„Trăiască Majestatea Sa împăratul ouite în parte covârşitbre de Nemţi, adeoă rând la cancelaria deoanatului pentru oe — Miliţienii desconcentraţt. Alaltăerl
toţi miliţienii oonoentraţl la 1 Septemvre,
„"Wilhelm !“ în aşa 4'sul „geschlossener Sprachgebiet". specialitate opteză.
împăratul Wilhelm a răspuns în vor­ Luorătorii oehl sunt daţi afară din fabrici Examenul de lioenţă constă diutr’un au fost desooncentraţl. In acelaşi timp au
fost oonoentraţl dorobanţii ou schimbul
bire liberă ou următorul toast: şi meserii; funcţionari privaţi concediaţi examen în soris şi 2 orale.
„Primesc salutul de bună venire aşa ou duiumul, chiar şi funcţionarii de stat Titlul de doctor în filosofie şi litere pentru oompleotarea instruoţiunei întreruptă
„de oordial al Majestăţii Vbstre cu senti- de origine cehă, cari nu-şl renâgă neamul, îl vor obţinâ aoei licenţiaţi cari s’au dis­ din causa ploilor.
„mente de reounoscinţa cea mai adâncă; nu pot căpăta locuinţă, âr oelor vechi li-se tins printr’o lucrare originală şi de valore, — Fabricanţii de spirt din Moldova
„mulţumită invitaţiei Majestăţii Vbstre, am abdice de oătră proprietarii de case; ins- într’una din specialităţile în oare şi-au tre­ s’au întrunit în Iaşi, unde s’au format în
„putut face visită aoestui oraş, a cărui eripţiunl oehice nu se tolerâză eot. cut lioenţa. Acâstă lucrare va servi candi­ cartel, şi au hotărît a ridica preţul spir­
„primire mărâţă m’a fermecat ou desă­ Cum lesne se pbte înţelege, niol Cehii datului drept tesă de doctorat. tului la lei 7.50 dublu deoalitru de 75
vârşire. nu le rămân datori Nemţilor aoolo, unde Tesa de doctorat va trebui să fiă exa­ grade.
„La noi, urmărim ou un interes sim- ei sunt stăpâni şi le răsplătesc ou prisos. minată şi aprobată de profesorul materiei
„patio istoria cavalerescului popor ungu­ Astfel 4Î'®!® trecute, consiliul oomunal din respeotive şi de un al doilea profesor de­ — Un fiu împuşcat de părintele s&u. Locui­
torul Florea Radu, din comuna Săpata de
resc, a cărui iubire pentru patrie a devenit orăşelul Vîrşoviţe, în nemijlooita apropiere legat de decanul facultăţei dintre profe­
jos, judeţul Argeş, dând deună4l ou puşoa
„proverbială, şi care, în treoutul său bogat de Praga, a dat poruncă '•euniunei nem- sorii materiilor similara. După aprobare,
într’un câne pe oare l’a vă4ut în vie, a
„în lupte, n’a esitat să saorifioe bunurile ţescl pentru întreţinerea şcblelor diu Praga tesa va fi tipărită.
„sale şi sângele său pentru apărarea crucii. şi giur, să dărîme aripa oea nouă dela Examenul de doctorat va consta în nemerit din greşâlă pe fiul său Alexandru,
de 13 ani, oare se află la 20 de paşi mai
„Nume ca aoelea ale lui Zrinyi şi Sziget şobla nemţâsoă din amintitul orăşel, aripa susţinerea tesei şi într’o înceroare orală,
înoolo în fundul viei. Băiatul a oă4ut ciu­
„fac şi a4l să bată mai tare inima orl-oărui olădită numai în vara aoâsta, clădirea de a) Din specialitatea prinoip&lă din oare s’a
ruit de glonţe şi după o jumătate de oră a
„German tînăr. pănă acum nefiind suficientă. făout şi teza: b) Din două materii secun­
„Am urmărit ou o admiraţiune sim- Deoreoe bmenii reumunei n’au vrut dare, una filosofică, alta înrudită ou spe­ murit. Părintele desperat s’a denunţat sin­
gur.
„patioă serbările aniversare ale mileniului să îndeplinâsoă porunca, consilul comunal cialitatea principală, amândouă alese de
„oe credinciosul popor ungureso, strîns în a făcut el însuşi ca aripa să fiă dărâmată candidat.