Page 39 - 1897-09
P. 39
Nr. 201—1897. GAZETA TR AN SIL V ANTEI Pagina 8
Petrecerea dela Câţicău. vriiă Cherebeţ 20 cr. D-l Băicau 40 or., lui Memet Ibraim din Musurat, Constanţa, După oe se isprăvi oeremonia reli-
Ioan Faroaş 20 or., Ioan Torok 1 fl. 20 or. a parcurs distanţa de 2000 m. în / mi giâsă, se înoepură discursurile. Au vorbit
2
4
— Sept. 1897.
Ales. Opriş 1 fl. 20 or., Ioan Cherebeţiu nute ; al doilea premiu a fost obţinut de d nii miniştri Stmrdza şi Ionel Brătianu,
Petreoerea, ce s’a dat în Oâţioău la 40 or., Măriuţa iLochian 40 or. Dr. Bar- un armăsar mare al lui Azis Raşid din N. Ionescu, primarul Brăilei, Oooias, de
29 August n. o. a fost prima petreoere, bul 1 fl. 20 cr., Ana Mureşan (Silvaş) 40 Osmanoea, Constauţa. putat al Brăilei, Carnevalli, mare oomer*
românâscă ce s’a f'âout în jurul acesta curat or., Boroş învăţător de stat 1 fl., Boldiz-âr Alergările militare au fost fârte inte oiant de grâne, Verou, mare proprietar,
românesc şi încă tocmai în Oâţioău. A fost Denes 1 fl. 20 or.. Jnoze Lajos 40 cr., resante, au alergat oaii dobrogeni ai călă consulul olandez. Apoi s’a isoălit de per-
mândră şi frumâsă petrecerea, încât ou tot Ioan Cheresteş St.-Ioana) 80 cr., luliu Dra raşilor şi cei cumpăraţi din herghelia Moţoi sânele aflate, telegramă de felioitare pătră
dreptul merită laudă d-uii aranjatori, în pri goş 40 or., Ales. Pop' preot 1 fl. 40 or. au fost oei d’intâifi. M. S. Regele.
mul loo însă M. O. Dn. protopop Petru Primâscă toţi aceşti marinimoşî domni şi După ourse, la orele 5, s’a procedat La ârele 5 şi jum. „Bucureştii* an-
Cherebeţiu şi stimata-i soţiă, ca iniţiatori ai dâmne şi pe oalea aoâsta, din partea ou* la împărţirea premiilor de oătră d. Sto corâzâ în basinul docurilor din Galaţi. Şi
petreoeni. ratorlmei şi oomitetului arangiator oăl- lojan. aoi oa şi la Brăila, o lume imensă staţiona
Localul, unde s’a ţinut petreoerea a durâsă mulţămită pentru obolul donat pe Secţia cavalină. Hors Concours: G. Pa- pe cheiuri şi pe maluri. Miniştrii desoind
fost după publioul cât a partioipat destul sâma shnţei biserioe. Er domnilor şi ama riano (epe de prâsilă şi mâuzî). PemiulI-iu: din vapor şi iau imediat loo îu trenul, care
de spaţios şi frumos decorat ou ghirlande bilelor dame partioipante le cjio: La re Ismail Hagi Abdulah. Herghelia Fraţii Mo îi aştepta şi cu oare s’au reîntors la Bu-
şi verdeţuri, âr păreţii erau împodobiţi ou vedere în anul viitor! ţoi. Herghelia Suditu. ouresoî.
covâră şi ştergare românesc!, eşecjate pe Sept. Secţia bovină. Premiul I Aldea Nistor, La ârele 8 sera direoţiuooa servioiu-
de-asupra oglindelor, cari erau destul de Alexiu şi Popa Eremia. lui maritim a dat îu salânele otelului Bris
numărâse. Aoeste manufaoturl erau aşa de Secţia ovină. Hors ooncours, G. Pa tol, un banobeţ represeutanţilor presşşi,
Exposiţia din Constanţa. Serbarea de
frumâse şi aşa de ou gust lucrate, încât Steamerul „Bucureşti* noul va** al ma
Luni a atras o mulţime enormă. Vastele riano. Premiul I Radu Blegu, Fraţii Moţoiu
ţi-se părea, că mână măâstră şi-a pus de rinei române comeroiale, are o lungime de
looalurl ale târgului de vite, unde se şi Ioan Silisteanu. Pentru seoţiunile de agri
getele pe ele. Am aflat, oă aceste podâbe
afla instalată exposiţia agricolă şi de luorărl cultură, lucrări casnice eto. juriul a acordat 87 de metri pe 11 şi jumătate lăţime, o
erau ale dânmei protopopese, soţia sim premiile Marţi, a doua cji.
casnioe, precum şi oea de vite, erau înţe oapacitate de 3700 tone şi o viteză de
paticului şi ospitalului d-n. protopop Petru
sate de lume. La orele 2 în sala destinată Sooietatea centrală agricolă a oontri- 10—11 jum. mile marine pe oră, maşinela
-Oharebeţiu. Mi-s’a spus şi aceea, oă sala
bursei de animale, d. Pariauo, mare pro buit mult la suooesul acestei esposiţiunl şi având o putere de 5000 oai, Echipagiul:
după gustul şi ajutorul amabilei d6mne
prietar şi preşedintele consiliului judeţean, prin delegatul său d. Iliesou, a împărţit ofioerl, matrozi, âmenl de serviciu, este de
protopopese s’a aranjat. Nu putem, deoât premii în valâre de 2000 lei. („Epoca").
a pronunţat în faţa miniştrilor dd. Stolojan 26 âmenl, In afară de magazinele depo
s’o felicităm pentru gustul ales, oa l’a
şi Berendei un important discurs făoenc site ale vaporului şi de magazia de apro-
dovedit.
oomparaţie între Dobrogea din trecut şi visionare, „Buouresoii" are'patru mari com
Am fost la multe petreceri în vara I n a u g u r a r e a partimente de cereale şi două pentru ani
oea de astăcjl. D-sa pune în vederea miniş
asta. dâr sincer vorbind, în paţîne loourl liniei martime Brăila-Botterdam. male. Aoest steamer este destinat esolusiv
trilor, oă în oe privesoe plantaţiunile, oăile
am văcjut o societate aşa distinsă, alâsă şi
de oomunioaţie interiore şi cultura popule- Duminecă s’a inaugurat ou mare so pentru a faoe călătoria între Brăila şi Bot-
curat românâscă, ca la Câţicău. Părea, oă
ţiuniîor din Dobrogea nu s’a întreprins ni lemnitate în Brăila linia navigaţiunei na terdam.
nici n’ar fi o petrecere de vară, ci un bal
mic serios; insistă înoă asupra faptului oă ţionale dela Dunărea românâsoă la Rot-
de elită. Preoţi, protopopi, advocaţi, can
vitele din Dobrogea, apreoiate atât de mult terdam. ULTIME SOIRI.
didaţi de advooat, teologi, profesori func
în treout, au atras şi atenţiunea fostului La orele 2 invitaţii se adună în faţa
ţionari de stat, notari, studenţi universitari Budapesta, 22 Septemvre. Din
guvern şi pentru oai se dispusese ohiar, în dookurilor, oarî sunt împodobite cu dra
şi de gimnasiu, comercianţi distinşi: âtă incidentul toastului rostit de împe-
anii trecuţi, oa armata să şi-i furniseze în pele. In basinul doourilor stă ancorat
societatea care a representat petreoerea ratul Wilhelm pentru Unguri, tine
parte din Dobrogea; faţă însă ou împre noul steamer „ Bucureşti*. de asemenea pa
din Oâţioău. Apoi domne şi domnişâre ti rimea universitară maghiară a ho-
jurările politice, aoeste salutare disposiţiunii voazat ou brad şi cu trofee de drapele na
nere şi drăgălaşe al căror farmec peutru tărît se arangeze Vineri sera un con
au fost lăsate în uitare. Mijlooele oe d. ţionale. T6te vasele din port sunt superb
a-l desorie mi-ar trebui o penă mai măâstră duct de torţe festiv înaintea consu
Pariano propune pentru îmbunătăţirea din pavoazate. Pe tot luciul apei nu se ve
decât a mea. latului german. Consulului german
punctul de vedere economic şi cultural al deau decât vapore, remorohere, vaporaşe,
Aşi oomite o nedreptate, decă nu ’i se va preda tot-odată o adresă
Dobrogei sunt: 1) Să se întreprindă plan- luntrii, îuoăroate cu lume. Pe maluri şi pe
m’aşî esprima tot atât de favorabil şi des omagială, subscrisă de întrăga tine
taţiunl, oăi de comunicaţie, să se facă scoli cheiurile docurilor,. lumea imensă formeză
pre tinerii dansatori. Inima mi-a saltat de rime maghiară, pentru a-o înainta
şi direcţiunea acestor luorărl să fîă dată un zid viu, încât circulaţia era anevoiâsă.
bucuriă văcjâud o pleiadă de tineri români împăratului Wilhelm.
specialiştilor; 2) Să se încurajeze oulturile La ora 1 şi jumătate, pressa, invitaţii
atât de frumosă, veselă, plină de viaţă, Atena. 22 Sept, Textul tratatu
furagere; 3) Să se faeă deposite de repro din Brăila şi Galaţi, precum şi autorităţile,
de-ţl era moi mare dragul să privesol la lui de pace a produs aici o nemul-
ducători; 4) Să ae întoomâsoă exposîţiunl se aflau pe ohaiu, îu faţa steamerului „Bu
ea. Numărul potrivit între dansatori şi dan- ţamire şi amărîciune generală. Pressa
pe plăşl, pe judeţe şi pe regiuni; 5) Să se cureşti*, în aşteptarea trenului special din
satâre înoă a contribuit oa petreoerea să întregă scrie cu înverşunare în con
înlesnâsoă exportaţiunile de vite mai ou Buouresol, cu miniştrii şi ou invitaţii. La
reuşâsoă spre deplina mulţămire a tinerimei tra tratatului. Situaţiunea în general
sâmă, şi 6) Să se creeze în ţâră debuşeurî orele 2 şi 35 minute, sosesoe aoest tren.
de ambe seose, căci aoi ou toţii au aflat e forte seridsă. Se cjice, că Delyannis
noui pentru vitele din Dobrogea. inoheind La puntea vaporului miniştrii D. Sturdza,
-ceea oe au oăutat. va propune în cameră respingerea
ou partea economică, d. Pariano amiutesoe Al. Djuvara şi Ionel Brătianu sunt întâm-
Ar rămână să raportez, care dintre tratatului în caşul, când comisia de
miniştrilor, oă bunii Români din Dobrogea piuaţl de primarul Brăilei, de prefeotul de
•stimatele domne şi domnişâre au participat control, în loc de-a suprâveghia sim-
sunt lipiţi de drepturile lor politioe, insis Brăila, de deputaţii şi senatorii looall şi de
la petrecere. Mărturiseso însă, oă dintre plamente asupra încassărilor menite
tând asupra agitaţiunilor sterile ale Bul oonsulii străini. Iu aoest timp, musiea mi
misiunile unui raportor oonsoienţios, aoâsta pentru plătirea despăgubirei de res-
garilor şi afirmând în acelaş timp oă ele litară, care era instalată ia comaudameutul
e pentru mine partea oea mai grea. Rog boiu, s’ar amesteca şi în drepturile
mentul turoesc este un element de ordine. vaporului, intonâză imnul regal. Miniştrii
deci a nu mi-se lua în nume de rău, dâcă suzerane ale statului. Ministrul-pre-
Ministrul Stolojan, după oe ooustatâ şi oelelalte persâne oficiale iau imediat loo
în buohetul de mai jos de dâmne şi dom şedinte Rallis se fi declarat, că res
starea de îmbunătăţire vădită a Dobrcg9i, a pupă şi în acelaşi timp se înoepe ser
nişâre voiă fi lăsat neînşirate unele flori pingerea tratatului din partea ca
anunţă două proieote de legi: unul asupra viciul religios, oficiat de părintele Giuoa,
cele ale căror nume mi-au soăpat din me- merei ar pută ave ca urmare conţi-
asooiaţiunilor cooperative de produoţiune arohnuanriritul Eparohiei de Galaţi.
mcriă. nuarea resboiului.
şi altui asupra bănoilor populare. In oe La orele 3 fără un sfert steameru! ri
Anume dintre domne am văcjut pe:
privesoe drepturile politioe d. Stolojan de dică ancora şi un lung şuerat sparge văz
d-na Ana Ohersbeţ protopopâsa din loc,
u
clară, oă atunci când locuitorii vor fi oopţl duhul. „Bucureştii îşi îuoepe drumul, pen
Valeria Hureşan (Valea Groşilor), d-na
la minte, atunci li-se vor da; pănă atunci tru care este destinat, pornind spre Galaţi.
Baioan, Hortensia Bene, Elisabeta Mezei: Ungurii şi mustaţele împăratului Wil
însă îi îndemnă să aibă încredere şi să res- Musiea intonâză rugăciunea, pe când tunul
d-na A. Mezei, Agneta Cherebeţiu, Maria helm II. Dintre tâte, ceea oe li-a plăout si
peote instituţiunile liberale. bubue. fn aoest timp pe Dunăre era o
Dragoş, Cornelia Pasca, Aurelia Aluaş, li-a impus mai mult Ungurilor an ooasiu-
Discursurile sfîrşite, cortegiul ofioial mişcare febrilă. Sute de vapore vaporaşe,
Amalia Breheriu, Mariuţa Lochian, Ana nea visitei împăratului german se vede, oă
aolamat de primarii comunelor rurale din remorchere şi bărci cu lume se legănau pe
Mureşan (SiWaş), Sosana Tamnş, Maria Ne au fost mustaţele lui: „Eşti Ujsâg" d. es.
Dobrogea, se îndrâptă spre pavilionul de apa Dunării. „ Bucureştii* ese din basinul
meş (Glod), dtna Centea (Cheşei), d-na A. se esprimă astfel: „Trebue să mărturisim,
curse, oarî au avut loo în ordiuea urmă- doourilor precedat de vaporul „Medea* oare
Pop (Bnduş), Regina Bud, apoi d-nele In- că mustaţele împăratului Wilhelm au în-
târe: îi deschidea calea, având pe lături îu drâpta r
cze Szâkely şi Haragaj din loo. — Din trecut tâte aşteptările. Omeni specialişti
Alergări de fond pentru epe şi armă şi la stânga remorcherele doourilor „Brăila“
drăgălaşa ounună de domnişâre mi-am putut numai deoât eu dat soootela, oă împăratul
sari de la 5—8 ani. Distanţa 6000 m. Pre şi „Galaţi*, âr în spate — arier-garda o fă
nota pe urroătârele: Luoreţia Ghelner (Min- german nioî-odată nu-şl pârlesoe mustaţele
miul 1 a fost obţinut de un minunat ar ceau vapârele „Principele Garol* şi „Orien ou fierul. Ele sunt o curată minune de mus-
thiu Gherlei), JnliBna Mezei (Dej), Ana Si-
măsar negru al lui Sem Şedin Bolat din tul", urmate de o şalupă a poliţiei dună taţe. Pe sub nasul împăratului se întind
laşi, Rosalia Juga. (Gherla), Leontina Che-
oomuna Mamut-Kinusu, plasa Megidia. Dis rene, de vaporul oomisiuui dunărene şi de mustaţele mătăsâse, suoindu-se îndrăzneţ,
rebeţiu, Teresia Tordk (Câţioău), Paulina
tanţa de 6000 m. a fost parcursă în 8 mi mai multe remorchere.
Cheresteş, (St. Ioana) Emilia Pop (Târpiu), oa şi oum ar fi un atao de husari, âr la
nute şi jumătate. Peste premiul de 120 lei Când „Bucureştii* a eşit în largul efîrşit se întorc în sus luoind. Privind ou
Elisabeta Mureşan (Silvaş) Eugenia Goron
oferiţi de Ministerul Domeniilor; 100 lei Dunărei, un oonoart infernal de sirene şi de-amăruntul mustaţeleîmpăratnlui Wilhelm,
(Gusdriâra), Centea (Cheşei) Viotoria Bar-
oferiţi de societatea centrală agricolă, pu
bul (PrânoenI), Moldovan (Silvaş), Cziszâr de şuerâturl se aude din tâte părţile, în se pot constata la ele şi urmele unor in
blioul i-a mai dat 80 lei. trerupte din când în când de bubuitul tu fluenţe internaţionale: colârea blondină, oe
poştăriţă în loo, Ana Vajda (Fodora Ro
mână) şi înoă multe altele, oaii regret, că Alergări de viteză, pentru armăsari şi nului. Tâte vasele salutau măreţul steamer, bate mai mult în oastaniă este germană.
nu mi-le-am putut nota. epe de la 6—7 aDl, Distanţa 1500 m. Pre care lin se îndrepta spre Galaţi. In tot Firele de păr pieptenate resfirat sunt en-
Venitul întreg al petrecerei a fost miul I a fost obţinut de un armăsar murg timpul parcursului, oare s’a făcut fârte în glese; în fine îndoitura, oe merge în sus
91 fl. 63 or., dintre oarî subtrăgendu-se piutenog al lui Osman Idram din oomuna cet, steamărul a fost obieotul celor mai şi apoi îndată se suoesce la loo, oe se pâte
spesele, a rămas Venit curat 45 A. 50 cr., Irimnlio, Tuloea. mari ovaţiunl: şueratul asurejitor al sire observa la vârful mustaţelor, e întru tâte
oarî s’au dat coratorimei spre manipulare. Alergări pentru armăsari, epe şi cai în nelor, se amesteoa ou fîlfîitul batistelor şi la fel ou a husarilor unguri! Te miri, oă
Au suprasolvirl următorii domni si dâmne: hămaţi la căruţe. Distanţă 10.000 m. Premiul cu uralele a mii de curioşi GâlăţenI şi nu ajunge tâia ungurâsoă ohiar la oonolu-
Baron Juozâdi 3 fl. Gavrila Carşai 2 fl. I a fost luat de Eronimus Schnell din Ca- Brăilenî, de pe vapârele „Orientul" şi siunea, că împăratul Wilhelm trebue să fiă
20 or., Victor Pop student 20 cr,, Vasilie ramurat; al doilea de Iacob Kui din Hat- „Principele Carol". Musiea de pe „Buou de origine vre-un Maghiar germanisat!
Parkas 20 or., Alesandru SilaşI 2 fl. 40 or., magea (Tuloea). resol" întrecâudu-se ou celelalte de pe va- Proprietar: ©r. Aurel Murcsiamt.
Gavrilă Mezei 1 fl. 20 or. D-l oanonio Bene Alergări comune pentru armăsari, epe sârele oarî formau escorta. Era un spec
1 fl. Aurel Mezei 2 fl. 20 cr., Protop. Ga- şi oai de orî-ce etate, Dn armăsar roib al tacol uimitor de frumos şi de impunător. Redactor responsabil *- Grcşoriu Maior.