Page 41 - 1897-09
P. 41
istâţfcifes, iJ3M8tritto.il, .,&ageta iese în m-care ii.
,c
s! Ylwmii Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
».i<j!)s »&?# sa, ao, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
Sarmoîî iiefeiraouii.' aa are 6 fl., pe trei luni 3 fl.
s-rlspeae — Xsawwxipte aa w N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
KşaKSW^S. Pentru România si străinătate*.
IBSEîîATE ilo pri>n«iţc la Adml-
slstrp.ţluno ta Bsasov fi s.a ar» Pe un an 40 frnnot, pe şdse
jastârela Clmari da anuHOlurl: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
in Yiana: M. JJuket, ,5>KtrirA N-rii de Dumineoă 8 franol.
Mnhalok, Rudoif Jfws«, A. Oppsliks Se prenumără la t6te ofioiele
Waohfolgor; .<«*>« Opptiik, J. poştale din întru şi din atarâ
Ikmneocr, In Budapesta : A. T. si la dd. eoieotori.
Gvldbergerg, jSeksUiti Hemar,; In ilMutamantul pentru Brasor
Buouieaoi: Agmcc Havat, Sue- administraţiunea, piaţa mare,
rarsaie de Sonmanie; Sn Horn* târgui Inului Nr. 30 etagiu
burt: Karolyi & Utbmann,
I.: pe nn an 10 fl., pe şese
Preţul Intarţlunllor: o neîiă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
şarmond pe e colonii 8 *e. şi Cu dusul în casă: Pe un an
aOer. timbra pentru o publi - A . D * T " C I L XuXX. 12 fl., pe 6 luni 0 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Boclame pe pagina a 8-a o tele eât şi inserţiunile sunt
reriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 202. Braşov, Sâmbătă 13 (25) Septemvre 1897.
Prima şedinţă. trebue se se manifesteze ca stâlp asemenea soim fârte bine, că asuprirea na De la Viena o companie de ondre ş*
ceslaitan al dualismului şi al triplei ţionalităţii germane în Ungaria a doua c}> de oavalerl de onâre, vor însoţi pe Majes-
Nemţii austriac!, se ţin de cu alianţe, a doua cji după visita şi după plecarea împăratului "Wilhelm din tăţile Lor române pănă la Budapesta.
vânt. N’au lăsat se trâcă nici şedinţa manifestaţiunea împăratului Wilhelm Budapesta va fi praoticată întocmai oa şi Apoi va fi la palat presentarea dem
de deschidere a camerei, fără a face pentru purtătorii alianţei din Trans- pănâ aoum. Maghiarii nu vor putâ deci să nitarilor Curţii, a arohiduceselor, a oon-
scandal şi a înaugura astfel a doua laitania. aştepte nici din parte-ne simpatii pentru telui Goluohowski şi a suitelor lor austro-
ediţiă a obstrucţiunei lor. In cele din urma totuşi a suc Ungaria. Dâr suntem pe deplin oonvinşl, ungare.
Abia a început ministrul-preşe- ces a se alege preşedinte depu oă Maghiari vor ţină strins şi necondiţio După presentărl, Majestăţile Lor ro
dinte Badeni se cetâscă mesagiul îm tatul Katbrein. Nemţii n’au luat nat la alianţa ou Germania; căci alianţa mâne, se vor retrage în apartamentele Lor.
părătesc de deschidere şi a şi fost parte la alegere, primind însă ma austro-germanâ le asigură nu numai posi- La 5 ore după amiaeji, se va da un
întrerupt de şeful radicalilor Nemţi joritatea voturilor, Katbrein a fost ţia în monarchie, ci peste tot existenţa lor prânc}, apoi la 8 âre o representaţie de gală
Schonerer cu strigarea ironică: „Hoch enunciat ca preşedinte ales. Obstruc- de stat în mijlocul lumei slave oe îi în- la operă.
creatorului unităţii germane!“ Cu ţioniştii l’au întâmpinat cu strigări ounjurâ. Nu esistă deol un Maghiar inte
4,
aceste cuvinte a voit se cjică, că de „ticălosule ! ,,trădătorule!“. ligent, oare n’ar considera alipirea la ali La 17 de diminâţă Majestăţile Lor
Badeni cu politica sa a făcut se se Aşa a decurs prima şedinţă de anţa cu Germania oa cea mai de frunte vor visita curiosităţile din Budapesta.
unâscă t6te partidele şi fracţiunile erî, a camerei vienese. Ea ne sem- poruncă a cuminţeniei politioe. Şi ou atâta M. S. Regele Carol va lua dejunul
germane din Austria. naleză începutul unor crâncene lupte ne mulţumim. său la ora 1 şi jum., după amiacjl, la po
parlamentare, car! vor fi decisive u pota ofiţerilor regimentului 6 de infanterie
împrejurarea, că astfel estremul „Journal des Debats cjice despre
Schonerer s’a întrodus erăş! ca că pentru mersul, ce-1 vor lua lucrurile toastul din Budapesta al împăratu austriac, al cărui şef este.
pitan al cetei obstrucţioniste, carac- îu Austria. lui Wilhelm: Programul de după amiafjl prevede
terisâză în de-ajuns situaţiunea. împăratul german a luorat ca un po o visită la noul parlament, şi la 6 âre un
Partidele germane, car! au con Crisa în Austria. litic isteţ şi a manifestat totodată mulţămi- prânej de gală în marea sală a palatului.
venit într’o conferenţă de-a păstra rea sa. Căci bine este soiut. că îu monar- Majestăţile Lor române vor părăsi
44
o atitudine solidară faţă cu alegerea In presăra desobiderei „Reiohsrath - ehia austro-ungară, Maghiarii sunt raznnul Budapesta la 9 âre şi 15 minute sâra şi se
preşedintelui camerei votând cu bile ului „N« fr. Presse" sorie următârele: principal ai triplei alianţe. Strâluoitele ser vor întâroe direct la Sinaia.
albe, sunt următârele: partida naţio „Mâne se va deschide noua sesiune bări, oe tocmai aouma au decurs îu capi După „Correspondenţa Politică , ba
44
nală germană, partida progresistă a „Reiohsratlri-ului. Mari şi grele lupte tala Ungariei, au lăsat înse să se aooen- ronul d’Aerenthal, ministrul Austvo-Ungariei
germană şi partida poporală ger stau înainte, şi speranţa într’o soluţiune tueze ou atât mai tare contrastul, oe esistă la Bucurescî, va merge la Budapesta, în
mană ; apoi marii proprietar! fideli apropiată a orisei interiore a dispărut. De-i cu privire la poiitioa esterioră între cele timpul şederei Majestăţilor Lor române.
constituţiei, reuniunea liberă germană va suooede guvernului, de-a oâpăta legea două jumătăţi ale monarohiei. *
antisemiţii şi social-democraţii. Aceste provisorică a paotului şi budgetul proviso- * ţiiarele buouresoene anunţă, că d-nii:
şepte partide compun oposiţia. Intre rio, de oarl are cea mai urgentă lipsă, este „ Correspondenţa Politică “ din Dimitrie Sturdza, ministru-preşedinte, ge
acestea, cele dintâiu trei au decla forte îndoios. Onsa interiârâ are şi în pri Viena accentueză importanţa toas neral Vlădesou, baron Aerenthal şi Iân
rat, că vor continua cu orî-ce preţ vinţa economică o importanţă seriâsă. Din tului împerarului Germaniei în Bu Kalinderu plâoă Sâmbătă sâra la Viena, oa
obstrucţiunea şi au cerut şi dela ce nenorooire însă, nu se p6te prevedâ sfirşi- dapesta şi continuă apoi: să însoţâsoâ pe Regele şi Regina Româ
lelalte partide se se alăture, alegând tul ei. Arare-orI monarohia s’a aflat într’o „Aoâstă prea importantă manifestaţia, niei la Badapesta.
un comitet esecutiv comun. situaţiă atat de grea interiâră, oare trebue
să eserciteze o influinţâ care şi asupra des- ce avea să dooumenteze înaintea opiniunei
Se vede de aici, că înţelegerea publioe a Ungariei alipirea neclintită la
încă nu este perfectă între tâte par voltârei economice. E vorba, oa budgetul tripla alianţă, întâmpină aouma o însem Tratatul de pace şi Grecii.
tidele germane, Intr’un punct par să flă presentat in a treia şedinţă a ca nată întregire prin visita, oe o va face în
merei, der îu genere în jumările aotuaie Din Atena se telegrafâză cu data de
numai ase întâlni cu ţâţele: în pre- Budapesta pârechia regală română.
nu se pâte spune, ou siguritate, ce inci 22 Septemvre: In nâptea trecută a fost
tensiunea, de-a se retrage ordonan „Putem să vedem în acâstă visită un
ţele de limbă şi în decisiunea de-a dente mai pot să se îvâsoă până in săptă semn neîndoios, că România s’a alăturat la un consiliu de miniştri, în oare s’a disou-
44
se opune or! şi cărei schimbări a mâna vntâre. Desbatenle din „Reichsrath tendinţele triplei alianţe. Este meritul dis tat despre primirea sâu respingerea tratatu
regulamentului camerei. vor avă de sigur un eobo putermo in în- tins al regelui Carol, oă a înţeles însemnă lui de paoe. O deoisiune definitivă însă nu
14
trega publicitate . s’a luat. Guvernul interpretâză art. 12 aşa,
In ce privesce obstrucţiunea, tatea aoestei alipiri, pentru desvoltarea Ro
sunt botărîţî, cum am cjis, s’o con * mâniei şi a făout să se valoreze acâstă di- că dâoă Grecia nu va primi oondiţiunile,
tinue în ori ce chip numai Nemţii Aceeaşi fâiă r)ice în primul său dela recţiuue. puterile sunt deslegate de nemijlooirea lor
naţionali, progresişti şi cei de par 23 Septemvre : „Capitala Ungariei va dovedi domni şi imediat se înoepe ârăşl starea de răsboifi.
tida poporală, şi au şi început’o erî. „Germanii ar fi de despreţuit, dâcă torului României In mod demn sentimen Limbagiul foilor este forte iritat şi ele se
plâng mai ales în contra Germaniei. Sunt
De sigur, ca aceste partide vor stă nu şi-ar apăra interesele lor de viâţă ou tele de simpatie omagiu. Ne va fl permis,
44
şi foi oa „ Akropolis , oare admoniâzâ pe
rui se se estindă obstrucţiunea şi tote mijlooele legale... Răspunderea pentru credem, a admite, oă înoeroările de-a să-
Greci să nu fiă neohipzuiţî, oum au fost
asupra alegerilor pentru delegaţiunî. nespusa încurcătură, ce domnesoe îu „Reîchs- măoa desbiuare între Ungaria şi România
înainte de isbuonirea răsboiului.
Cu planul acesta înse numai atuncî rath“ să o pdrte aceia, cari s’au dedat ou n’au lăsat după ele nici o urmă de turbu-
vor isbuti, decă vor putâ câştiga pen idea, că se pote guverna şi peste capetele rare. Din oontrâ: toţi factorii vor sprijini . Un grup de 15—20 de deputaţi va
tru el şi pe celelalte partide nem Germanilor. aoele nisuinţe, oe-şl dau silinţa să promo propune în şedinţa viitâre a oamerei ur-
ţesc!, car! se feresc încă de-a se fo „Vecjâ ministeriul, oum se va împăca veze oonoordia între cele două popâre ve- mătârea moţiune: Camera mulţămesee pu
losi de acest estrem mijloc. 1 terilor pentru ostenâlă şi pentru restabili
ca majoritatea. Germanii n’au de-a face oine *. rea păoii; ea însă nu pnmesoe oondiţiunile
Ca preşedinte de etate a func nimic ou acesta şi vor stărui mai departe,
ţionat în şedinţa de erî, la invita oa ordonanţele de limbă să flă eassate. Alt Regele şi Regina României la stabilite, pentru că ele oassâză indepen
rea ministrului-preşedinte, deputatul fel nu va fl linişte în Austria . denţa Greciei. Camera râgă pe puteri a oon-
44
român bucovinean, archimandritul Pesta. oede, oa Grecia şi Turcia să-şi reguleze
Dr. Zurcan. Acesta în discursul seu Piarelor din Bucurescî li-se te- diferenţele dintre ele prin negocieri directe.
de deschidere a apelat la deputaţi împăratul Wilhelm în Budapesta. legrafeză cu data de 23 Sept. c. din Refugiaţii din Tesalia se simt fârte neli-
se înceteze de a se resboi şi. se se (Voci ale pressei.) Budapesta: liniştiţl şi protestâză ou târiă în contra
sfătuescă în pace, spre binele impe Majestatea Sa Regele Carol al Ro ideei, de a lăsa Tesalia Turcilor, pănă oe
u
riului şi al naţiunilor sale. Der n’a „Deutsche Tageszeitung di q Berlin mâniei va fi primit la Budapesta cu ace se va plăti despăgubirea de răsboifi, deâre-
fâst modru de a convinge pe Nemţi scrie din incidentul visitei împăratu leaşi onoruri oa împăratul german. Reoep- oe se tem, oă dintr’o ooupaţiune temporală
despre folosul unei pacînice discu- lui Wilhelm în Budapesta: ţiunea Majestăţei Sale Române va fi so va deveni una durabilă.
8Îunî. Imediat după ce s’au ridicat Noi oei din Germania suntem pe de lemnă şi demnă şi va avâ o mare sem
M
şi ei, când s’a adus un „hoch în plin mulţămiţl oa deolaraţiunile pressei nificare.
treit împăratului, a esclamat Scbâ- maghiare — mai mult nu putem cere. Se Ecă programul şederei MM. LL. Ro 0 asemănare.
nerer: „Şi naţiunei un bocb“, la înţelege că nu putem crede în simpatiile mâne la Budapesta: Majestăţile Lor Regele Colaboratorul lui „Nar. Listy , cel
u
care Nemţii au răspuns cu un în maghiare pentru Gprmania şi Germani; şi Regina României vor sosi în gară la 16 oare îngrijesoe de rubrica politicei esterne,
treit „hoch“. Apoi a strigat erăş! asta este esageraţiune retorică, oe întâlnim (28) Septemvre, la 2 6re şi jumătate după a călătorit în vara trecută prin ţările bal
Schonerer: „Lui Badeni însă şi tu la orl-ca ocasie în cjiurele din Viena şi amiafjl. Vor fi primite de împăratul Franciso canice, unde a petrecut şi mai ’nainte de
turor Polonilor un pereat!“ Budapesta. Noi fârte bine soim, oă Ma Iosif, Arohiduoii, arohiducesa Maria-Iosefina, câte-va ori vaoanţele sale, mai ales însă
E de ajuns atâta pentru a pri ghiarii au mai mare tragere de inimă pen miniştrii unguri şi autorităţile civile şi mi ca oorespondent al cjiarului său pe timpul
cepe, cum cred Nemţii austriac!, că tru Francia, decât pentru Germania; de litare. răsboiului ruso-turoesc din 1877/8, însoţind
