Page 42 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 202—1897.

în primul rând pe Muntenegreni în oampa- 0 caracterisare a liberalismului şi 16 Noemvre st. n. OarI nu se vor pre­ El a luat parte la luptele dela Metz su
nia lor. senta nici la acâstă controlă, S8 vor pe­ oomanda lui Basaine, scăpa priotr’o intrigă
jidano-maghiar.
El publică acum în cjiarul numit cele depsi amăsurat legilor militare. din fortărâţă şi a mers la Tours, luând o
vScJute, aucjite şi esperiate în decursul oă- Episcopul romano-catolic din — Pe db®l® de 7, 8 şi 9 Octomvre comandă. Gambeta i-a predat mai târdin
lătoriei sale. In numărul dela 19 1. o. scrie Ardei, conte Majlath, a adresat din la 8 bre dim. au a se presanta la controlă oomanda aşa numitei armate de Ost. In
despre Fiume (căreia Slavii îi 4'°' Pielea), incidentul începerei noului an şco­ în casarma honvedilor din Braşov toţi hon- Ianuarie 1871 Bourbaki a înoercat să li­
înoepend astfel: lar o circulară cătră preoţii sei, în vedii, fără deosebire, dâcă dânşii sunt sâu bereze fortărâţă Belfourt şi să între în Ger­
„Repede şi înfuriat năvălesoe t.renul care le pune la inimă se îngrijdscă nu stabili în Braşov, apoi fără deosebire mania de sud cu 50,000 omeni. Mai îutâiu
în Fiume, de pe dealuri sterpe, cari înoun- de tinerime, ca se crescă în frica la cari despărţeminte de honvecjl sunt îm­ a înaintat cu suooos, âr după aceea fu silit
giură sinul de mare de lângă oraş din trei lui Dumne4eu şi se nu lase a fi părţiţi ; în fiue toţi oei din armata terito­ să se retrafiă la Besanşon dinaintea oşti-
laturi şi de-odată, pe nesimţite, se opresce molipsită de liberalismul infect al rială oarl de preseut se află aici. La oon- rei generalului Werder. După răsboi.lf
în cea mai frumâsă, ba s’ar pute dice unioa Jidano-Maghiarilor. Etă câteva pa- trolă fiă-care are a lua ou sine pasul mi­ Thiers la făout comandant militar în
stradă dm Fiume. Drumul este pregătit oa sagii din acdstă caracteristică cir­ litar. Amănunte se pot vedea pe placate. Lyon, în oare calitate a stat pănă la auul
la un prinţ, omenii însărcinaţi ou acesta culară : 1879, âr la 1881 «’a retras în neactivitate.
n’au altă trâbâ, deoât s’aştepte sosirea lui. „Nu este necunoscut înaintea vâstră, Resbunare în contra şcolelor sârbesc!. Bourbtk' a fost nuul din oei mai harnici
îndată oe a apărut pe vârful dealului, că mai ales în dd®l® d® astădl speranţa pilele aoestea representanţa oraşului Ver- şi viteji generali al lui Napoleon al lll-lea.
merge neted înainte şi nimeni nu-’i mai nâstră şi a biserioei nu este a se căuta în şeţ a ţinut o adunare sub preşedinţa fiş-
împedeoă, oa să se p6tă scoborî cu sgo- adulţi, ci în tinerime, oăcl „a oui este ti­ panului Pa''ffy. In adunare s’a pus pe tapet Afacerea falsului archiduce. Domni-
mot în oraş. Intră în gară, pufăind, pe în- nerimea, al aoeluia e viitorul**. oestiunea ajutorărei şoâlelor greco-orientale ş6ra Husmann a adresat cătră gazeta din
tunereo, înholbându-şl oohii aprinşi: din „Despre aoesta suut oonvinşî duş­ sârbesol, dând ansă la discuţiunl forte agi­ Aaohen o sorisâre în care desminte po­
tâte reiese, oâ vrea să inspire respeot, deoă manii biserioei, mai ales franomasonii, a tate : „Oraşul**, adecă o substras subvenţia vestea, oă bărbatul ei ar fi un prinţ, dâr
nu toomai fiori. Dâr abia a intrat ou sgo- oăror nisuinţă de căpetenia este, oa să râ- de 17,000 fl. la an, ce o da şcolelor confe­ — dioe ea — nu e niol agent de fete,
mot în oraş, când de-odată amuţesce. Tre­ pâscâ şoâlele din mâna biserioei, să le des- sionale sârbescî, din causă că anul trecut niol esoroo de măritagiu. „El este, durere,
nul aoesta năvălind cu furiă în oraş, zuru- pâie de confesiune, să pună în fruntea lor aceste şcdle n’au luat parte la serbările mile­ numai un muritor de rând, dâr cu tote
ind, gâfâind, şi de-odată încetând de-a mai învăţători de credinţă antiguă, ba ohiar ou niului. Guvernul ungureso, se înţelege a aoestea este un băiat drăgălaş, pentru oare
mişoa, par’eă s’ar fi prăbuşit în mare, este totul fără credinţă şi cu un cuvânt prin aprobat acdstâ hotârîre a „oraşului**, şi astfel multe mă pot invidia. Ne-am ounosout şi
tabloul, care îmi reapare întâifi în memo­ cărţi şi prin alte mijlâoe păgâne să crâsoă dela 1 Sept. o. învăţătorii n’au mai primit ne-am iubit, de bună voiă şi ou buouriă
ria, dâcă ’mî aduc aminte de Fiume. tinerimea în spiritul liberalismului, să facă lâfă nici dela oraş, niol dela oomunitatea i-am urmat în străinătate, ca se ne că­
„Nu vreau să contest nici una din oa- obiect de batjooură şi dispreţ dinDumnedeu, bi8ericâsoă. Biserica sârbâsoă a protestat sătorim acolo**. Numele lui nu vrâ să-l
lităţile, oraşului Fiume aoestui copil al vi­ din lucrurile supranaturale, diu Ohristos, oontra aoestei hotărîrî la oomitetul ad­ spună şi r6gă pe toţi să nu se eqri ocupe
surilor celor mai fantastice ale Maghiari­ din biserica sa şi din instituţiunila aces­ ministrativ, cerând, oa pănă când acesta de el înzadar. Sorisârea nu are data lo­
lor, visuri despre o Maghiariâ ca putere teia, să învenineze de timpuriu sufletele nu va aduce o hotărîre în causă, oraşul să cului, numai a 4ilei de 19 Septemvre. Ea
mare, despre gloria maghiară triumfătore susoeptibi e şi astfel să le facă pentru tâtă dea şi mai departe şcâlelor subvenţia obioî- portă timbrul dela Hamburg, dâr se crede,
în lume, despre bogăţiile, pe care le aduo vieţa neaooes’bile pentru primirea influenţei nuită. După disouţii înverşunate, adunarea oă a fost trimisă din Anglia. Sorisârea
gata în sinul Maghiarilor neamurile străine, divine. comitetului administrativ a hotărît în fine, Măriei Husmann a fost neounosoută de
despre modul cum diplomaţia maghiară su- „Oredeţi-ml, că liberalismul modern nu ca încă în anul aoesta să se mai dea şoâ- fratele ei ca a sa propriă. — Bata la ochi
oesce în giurul degetului său mic pe in- este nimic alta, decât o râsvrătire ominosă a lelor un ajutor de 6000 fl., dâr acesta va ouriâsa oontradicere între sorisârea acâsta
vidiatorii Maghiarilor, oum vitejia maghiară minţii şi a immei în contra lui Dumnecţeu. fi cel diu urmă. — Oe batjocură! Adecă şi declararea familiei Husmann, care ţinâ
ameninţă pe duşmanii puterei maghiare şi Omul să stea pe tron, er Dumnedou la pi- un oraş serbesc, să-şi răsbune în asemenea morţiş la crediuţa, oă logodnioul din Ges­
cum oultura maghiară şi moravurile, moda, oiâreie lui, ba, deoă se pote, Dumnedau şi mod asupra şoolelor sârbesol pentru-oă n’au tiune este un prinţ. Pâte va trece mult
în sfârşit tot şi t6te se transplanta şi asu­ lucrurile dumnedeesol să se estermine ou luat parte la serbările mileniului! Cine pănă se va face deplină lumină în acest
pra popârelor înveoiaate, dându-le mai în- totul şi omul, oa un nou Dumnedeu, să naiba ar putâ crede asta? Nu oraşul, oi roman familiar, în oare a fost implicat şi
tâih numai aparenţă de Maghiari neaoşi, trăâscă independent, să se nasoâ fără Dam- satrapii stâpânitorl sunt autorii aoestei răs- numele archiduoelui Franoiso Ferdinaud.
er apoi prefăcendu-le în inimi curat ma­ nedeu, să se căsătoresoă fără Dumnedau, bunărl „patriotice**. Trăsură cu motor dela Viena la Graz.
ghiare *.. . să mâră fără Dumnedeu; ou alte cuvinte: Talar şi baret pentru advocaţi. In Din Graz se anunţă, oă alaltăerl după
1
Redactorul-oălător începe apoi a de­ omul să nu mai trăâscă ca fii ui veolnioului luna lui Octomvre se va convoca în Viena amâdî & sosit acolo cea dintâi trăsură ou
scrie amănunţit viaţa de pe stradă din t6te adevăr, oi oa un animal de ordine mai o adunare plenară a camerei advocaţilor motor sistem Daimler din Viena, cu doi
punctele de vedere. Făcând comparaţie în­ înaltă. din Austria de jos, care se va ocupa cu domni. Aoestora li-a trebuit, înafară de
tre oraşul-port Fiume şi semenii Ini gă- „Preoum bine sciţi, aoeste principii oestiunea portului advocaţilor, când se află timpul de popas, 12 âre dela Viena la
sesce multe lipsuri, âr şi acele lucruri, oe păgâne se propovădueso de pe catedrele în oficiu. Oomitetul camerei advocaţiale va Graz,
există sunt numai en miniature. scâlelor, prin d^re, prin teatre şi — trebue propune adunării introducerea talarului şi
1
„Bate la ochi — sorie între altele d l s’o 8pun — se sancţioneză prin legi' ... Petrecere. Iu sâra de 30 Septemvre
a baretului pentru advooaţii, cari vor pleda
u
Holecek (numele colegului dela „Năr. Listy ) După acesta caracterisare a li­ înaintea judecătoriei. n. o. se va ar&ngia în sala otelului „Uni-
— oâ printre omenii, cari alârgă pe străc}!, beralismului jidano-maghiar şi a spi­ I vers“ din Blaşiu o petrecere, al cărei ve­
partea cea mai mare sunt ţărani. In res­ ritului propagat de el, episcopul Maj­ Catastrofa dela Fiume. Un cetitor al nit curat e destinat pentru Reuniunea fe­
taurante şi cafenele îţi bate la ochi o ase­ lath pune la inima preoţilor se cer­ nostru din Fiume ne scrie între altele des­ meilor române şi pentru oasina română de
menea disproporţie între funoţionărime şi ceteze cât mai des scblele confesio­ pre acâstă catastrofă următârele: Vaporul aoolo. Iuţrarea 80 or. de persână, âr de
ceilalţi inteligenţi. Asupra funcţionarilor îţi nale şi se îngrijescă cu deosebita „Ika**, oare s’a cufundat în urma oioonirei familia 1 fl. 50 or.
atraga atenţia faptul, că vorbeso unguresce, atenţiune de crescerea religi6să-mo- ou vaporul mare engles „Tyria**, este un
nu însă oa sâ’şl exprime gândurile ou rală a tinerimei, de catechisarea ei, vapor pentru transportarea persânelor de
vorba, ci ca să fiă aucjiţl, că vorbesc un­ de spovedirea la timp şi de cumi­ pe litoralul ungaro-oroat; făcea numai ser­ Situaţia în Macedonia.
guresce. îndată te oonvingî, că adevărata necarea ei etc. viciu mărginaş. Dintre călători au fost sal­ Dintr’o corespondentă ce-o pri-
lor chiămare în Fiume este a vorbi ungu- vaţi numai 18, âr oeilalţl au pierit, parte mesce diarul „Drapelul** din Bitolia
resoe şi a representa acolo elementul ma­ din ei n’au mai putut eşi din cabine şi estragem următorele remarcabile
ghiar *, .. s’au cufundat de-adroptul cu vaporul. Oei pasagie:
1
„Cafenelele sunt slab cercetate. Ob­ ce au alergat în ajutorul nenorociţilor ou „ Ştirbii proeedâză cu multă vigâre şi
servi, că printre cji&rale ce se află acolo, — 12 (24) Septemvre. barca, fao descrieri ÎDgrozitâre. Ei audiau
ou multă înţelepciune în Macedonia. După
sunt multe maghiare, deşi oeroul de ceti­ Membrilor români ai congregaţiunei co- strigările sfăşietâre după ajutor şi vedeau
ce au obţinut consulate, au înfiinţat Eforii,
tori al lor este cel mai restrîns. Aşa de mitatnlni Selagiu h-s’a adresat următorul pe oei ce se luptau ou mârtea în valuri.
conviugendu-se oă o cestie naţională aoi
curăţele şi de intacte, cum le pun chel­ apel: „On. D-le! In 20 1. o. se va ţinâ Acâstă luptă a durat numai vre-o trei mi­ nu se pâte conduce şi susţine deoât numai
nerii afli în ramă, vor fi scose mâne şi în­ adunarea generală de tâmnă a comitetului nute, apoi total s’a liniştit. D-l conte îl
prin înfiinţare de Eforii. Aşa au procedat
locuite prin altele, cari ârăşl vor rămână oomitatens. In programul acelei adunări, Dominos a salvat 5 persâue. Barca dela
Greoii, aşa au procedat Bulgarii, şi pro­
întoomai aşa neîntrebuinţate**, fiind alegerea vice-comitetului oomitatens vaporul corpului finunciar a putut salva 13 cedeul aoesta s’a arătat prea rodnic pentru
Vorbind despre conflictul cel mai nou şi mai multe alte obipote de interes pentru persone şi mai multe obieote. Barca va­ a nu fi imediat adoptat şi de Sârbi. După
iscat între FiumanI.şi guvernul unguresc, noi, cu insistenţă te rugăm, să binevoesol porului „Elore** a scăpat numai nisoe obiecta :
Eforii, Sârbii au înfiinţat şoâle numerâse,
călătorul-redaotor 4' j oă Croaţia nu pâte a participa la acea adunare, precum şi la 6 scaune, 2 butâie, un lâgăn de copii, un
0e
care mai tâte merg bine, aşa de bine chiar
renunţa la pretensiunile ei asupra oraşului conferenfa prealabilă ce va avă loc în Zălan geamantan eto. Astâdl (22 Sept.) va veni încât Bulgarii pierd teren pe unde se în-
Fiume. „Dâcă n’ar avea preteusiunl basate la 28 I. o. 4 ore după amâdb când vom maşina, ca să ridice din apă vaporul cu­
pe dreptul publio, cu atât mai mari ’i sunt avâ a stabili ţinuta nâstră solidară faţă de fundat, când se va afla şi restul oadavre- fiintâză şcoli sârbesol, oaea oe-i exasperâză
şi face să se înăsprâscă şi mai mult rela­
pretensiunile naţionale. In ciuda tuturor alegerea de vioe-comite şi de p^otopretore lor râmase în mare. Mare surprindere a ţiile dintre cele două popâre slave.
încercărilor maghiarisătore, poporaţiunea în cercul Jiboului. Şimleu, 20 Septemvre oaus&t arestarea căpitanului vaporului „Ika**
din Fiume a rămas oroată“... 1897: George Pop de Băsescl, Alimpiu Bar- Romano Forempacher. Mulţi îi dau vina „Situaţia Grecilor e din cele mai prâste,
Aducând apoi mai multe dove4l, că boloviciu, Andrei Cosma. acestuia, că de spaimă şi-a pierdut capul ca să nu dio desperate. Câtă vreme pres­
tigiul Greoiei dura panelenismul făcea pro­
tâte aceste înoercărl sunt şi rămân zadar­ în momentul perioulului şi s’a răguşit, aşa
Adunări de controla. Pe cfilele de 26, grese, căci mulţi erau aoeia cari puneau
1
nice, 4 aristul oeh încheie aşa: că nu i s’a mai audit vocea de oomandă.
27 şi 28 Oct. la 9 6re a, m. sunt provacaţl nădejde în vitalitatea poporului greceso şi
„Au trecut mulţi ani de atunci (de Alţii dio, oă totă vina este a-se atribui că­
toţi militarii concediaţi, reserviştii, reserviştii în ideea unei Grecii mari — al doilea im­
când un conte Ziohy, ca ministru, venise la pitanului corăbiei engle9e I. Baoon.
de reîntregire a tuturor corpurilor de trupe periu bizantiD.
Fiume cu grozave planuri de maghiarisare)
ale armatei permanente, preoum şi ale ma­ Generalul Bourbaki cunoscut din răs- „Români, Albanezi, Bulgari şi Sârbi,
şi oausa maghiarismului nu stă şi niol oă
rinei aflători pe teritoriul Braşovului, a se boiul frauoeso-germau dela 1870 — 71 a ră­ sub numele de GrecomanI, formau elemen­
va sta vre-odată mai bine**.
presenta, având la sine şi pasul militar, în posat în 22 1. o. în vili a sa, la Baynne în tul pe oare se bizuiau Greoii, căci de un
„De aceea 'ml vino în minte ioâna
localul de controla al oomandei de reîn­ etate de 82 ani. El a fost un elev al şoâlei popor autohton greoeso nu mai pâte fi
trenului, care năvălesoe repede şi sgomo-
tregire al regimentului de infanteria Nr. 2 militare dela Saint-Cyr şi a luat parte la vorba. Resboiul a demonstrat pănă la oea
tos în însu-şl centrul oraşului, pentru a dis- 4
în „Strada Nâgră * Nr 27 Aoei obligaţi, cari luptele din Africa. In răsboiui dela Crimea, de pe urmă evidenţă, oâ o massă greoâsoă,
păre într’un moment**.
nu se vor presenta la controlă în d^®^® Bourbaki era deja general şi a luat parte un popor grecesc, nu esistă în Macedonia.
Cam potrivită ioâna.
sus numite, suut strict obligaţi a se presenta la viotoria dela Sevastopol. La 1870 Bour­ „Astădi aceşti grecomanl părăsesc pe
la controla suphnitore, ce se va ţinâ în 15 baki era comandant al corpului de gardă. Greoi şi se ataşâză pe lângă naţionalităţile