Page 43 - 1897-09

Nr. 202—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

din care fao parte. Chiar o parte din pu­ de 5000 lei, ;Aoademiei Române, sub con- pănă aoum, oăoi niol-odată Predealul n’a In fine, s’a procedat la alegerea
ţinii Greoî^pârăseso şoâlele greoesoî, situa­ diţiunea de a se înzestra mai multe fete vâflut atâta 6fleoţă oa estimp. La vamă, de preşedinte. Nemţii n’au votat. A
ţia financiară a ţârei ne mai permiţând o sărao9 din Azilul Elena Domna. — Prin pe timpul verei, e un potop de lume: fa­ fost ales de majoritate Kathreim,
întreţinere seriâsă a lor. testamentul răposatului Al. B. Ştirbei, s’a milii care plâcă la băile din străinătate în­ pe care Nemţii nu l’au lăsat se vină
„Pe măsură ce greutăţile finanoiare lăsat suma de 8000 lei pentru construirea doite ou cele oe se plimbă pănă la Braşov la cuvânt, strigându-i: „Ticălosule!"
vor spori în Grecia — ceea ce de sigur se unei fântâni, în comuna rurală Bâileştî în şi înapoi de 2—3 ori pe lună. Bieţii func­ „Trădătorule!" Vorbirea lui Kath­
■va întâmpla — şcâlele grecesc! din impe­ jud. Dolj. ţionari sunt năpădiţi din tâte părţile, mai reim nu s’au aucjit de sgomot. Nemţii
riul turoeso vor declina şi vor apune una ales cei oe liberâză permisiile pentru trei din partida poporala au propus pu­
— lnămolirea steamdrului „Bucureşti“.
câte una. (jile, oa şi taxatorii. O menţiune specială nerea lui Badeni în stare de acu-
Steamărul „Buouresol", oare a plecat spre
„Ue Greoi, pănâ peste un deceniu său merită şeful vămei, d-l Sântu, oăol unde saţiune.
Rotterdam ou o înoărcătură de 3200 tone
două, nu mai pote fi vorba. Lupta îu con­ pănă aoum, chiar sub fostul vameş Oesianu,
oereale, s’a înămolit la mila 26. Prooedân-
tra elementelor slave oade de aoum în erau nutnârâsa plâugerl în contra âre-oăror
du-se la uşurarea bastimentului, s’au des­
sarcina Românilor. „şicane" şi oonduite aspre, asemenea reola-
cărcat 400 tone, reduoându-se Snoăroătura
„Der bre situaţia nâstră e mai bună? maţiunl nu se mai produo şi toţi suDt pe
dela 3200 la 2800 tone. Nici după aoâstă
Putem noi faoe faţă luptei de mai sus? deplin mulţămiţl. Marele avânt dat Pre­ Menelik şi Bîstnarck. Regele Henelik,
operaţiă însă, steamărul nu şi-a putut con­
Putem lua ou suooes looul lăsat vacant oe dealului se datoresoe trenurilor de plăcere, domnitorul Etiopiei, ou ocasiunea călăto­
tinua oălătoria mai departe, oarena sa fiind
Greoi ? organisate anul acesta între Sinaia şi frun­ riei sale prin Europa a visitat şi pe prin­
adânc vîrîtă în banoul de nisip. S’a pro­
„Cu multă durere trebue să recunosc, tarie, ooinoidând ou cel dela Braşov. Bir- ţul Bismarok, căruia aoum mai târfliu îi
cedat atunci 1& a doua desoărcare, — a
că nu. E inutil se mai întru în amănunte taşilor le-a mers de minune, dâr un oâşt'g trimise marea oruoe a ordului stelei. Aoâstă
încă 400 până la 500 de tone, — din to­
supârătore, oăol tot! aoei ce s’au ocupat colosal a realisat oârcmma de pe 'fruntaria decoraţiă este însoţită şi de un autograf,
talul transportului de oereale. In urma
de cestia Românilor macedoneni ounoso maghiară flisă „la Klein". Toţi, aprâpe soris în limba amhară, care este de urmă­
aoestei Două descăroărl, se crede, la servi­
neajunsurile ei. Atât pot spune, câ relele toţi, şi-a lăsat obolul, nu numai pentru torul cuprins: „Leul din tulpina lui Juda
ciul român maritim, oă „Buouresol" va
de oare suferim sunt forte reale, fârte mari berea cea prâstă, pentru şunoă şt brântjă, a învins, Menelik II, locţiitorul lui Dum-
putea fi scos din nomoi şi va putâ oonti-
.şi o remediaro urgentă se impune". oi de preferinţă pentru ţigări de foi şi nefleu, regele regilor din Etiopia. Salută­
nua drumul spre Olanda, după oe la Su-
Aşa de pildă, în loo să sporescă ele­ pentru chibrituri, cu oara se faoe o contra­ rile mele tuturor acelor âmenl, oarî vor
lina, se vor reîncăroa cele 800 tone de
mentele culturale de oarî avem nevoe, ele bandă oolosală. vedâ sorisârea mea! Precum regii îşi deco-
oereale. Bastimentul nu a suferit din
descresc tocmai în momentul când ne-ar fi Afară de vilele ce s’au construit — râză îuvăţaţii, cunosouţii, eroii puterniol,
aoâstă înămolire niol o avarie. Singurul
mai utile. O mulţime de profesori, oei mai între care prin posiţiunea şi stilul lor, ex- amicii şi servitorii, aşa şi Noi decorăm pe
inconvenient — oare resultă — este o în-
mulţi titraţi, au părăsit Macedonia duoân- celâzâ a d-lui Ionel Brâtianu şi a d-nei amicul Nostru, pe prinţul Bismarok, consi­
târfliere de două cjile. Opinia publioă nu
du-se la Buouresol să reolame âr în contra Angelescu — în vara viitâre se vor ridioa lierul credincios a trei regi mari, oare ou
trebue să se alarmeze, pentru oă asemenea
neplătirei lefurilor şi în contra situaţiei ne­ încă 15, astfel că frumâsa oolină va avâ gloriă deplină a luminat întrâgă lumea eu
inoonveniente se întâmplă adesea vapârelor
suferite ce li-se faoe. aspectul unui orăşel. Şoselele s’au bătut operele sale mari — îi oferim prima disiino-
meri, care întră în Dunăre.
Se flioe, că ministerul de instrucţie a bine şi apa a început să fiă ÎDtrodusă prin ţiune a imperiului Nostru, deâre-ce şi pe
1
oerut lui Apostol Mărgărit ca să dea loourl — Copiii găsiţi şi orfani. Serviciul tuburi, costând în total 200 lei odată pen­ pământul Afrioei a fost prim 'tă buna operă,
tuturor titraţilor, âr acesta ar fi răspuns, asistenţei oopiilor găsiţi şi orfani al comu­ tru tot-dâuna pentru o vilă. La anul dâr, care s’a oreat în direcţiunea cugetării crea­
că nu dispune de cât de vre-o 5 — 6, cele­ nei Buouresol, are în momentul de faţă 151 Predealul se va ridica d’o dată şi va în­ turilor omenesoî. Si îl rugăm pe el (Bis-
lalte fiind ooupate. băeţl şi 169 fete îu îngrijirea sa. Din aoeş- trece Buştenii, pe oare l’a înfrumseţat nu­ marokî să porte aoâstă distinct’une le o
Ocupate cu cine? Cu titraţi nu cred. tia 117 băeţl şi 121 fete freoveutâză şco­ mai administraţia domenielor oorânei. Po­ lăture. S’a scris în luna Genbot, fli.ua a
Căci dâoă e adevărat că scâlele Eforiei lile primare; 15 fete sunt instalate la şoâla siţiunea cea mai oăutată e partea de sus a 29-a, în oraşul. Addis-Abbeba, în anul m&n-
agonisâză, celelalte nu stau nici ele splendid. profesională Protopopu-Tudor, âr 32 băeţl dealului, de unde plivirea es întinde spre tuirei 1889“
Aci în Bitolia d9 pildă, elevii români şi 40 fete fiind prunei, sunt în îngrijirea valea Braşovului şi de jur-împrejur are o
Biserici şi şcole pe tren. In Rusia se
s’au înscris în mare parte la şcolile sâr­ doioelor. Acest serviciu, afară de oopiiî gă­ vedere poetică, âr la spate e adăpostită de
fac în timpul de faţă nisoe încercări fârte
besc!, ceea ce dâoă e în paguba Bulgarilor siţi, mai ÎDgrijesoe şi de oopiiî cari sunt vânt prin pădurea de pe creştetul oolinei. interesante. Anume îu Dărtile Siberiei, fi-
şi a Grecilor, cu e în folosul nostru. daţi de părinţi pe la doioî. In momentul Pe trei ani primăria — oare actual­ ind-oă lipsa de biseriol şi de şcâle e fârte
In lupta mare oe se dă între naţio­ de faţă primăria supraveghează 316 doici mente să află la Azuga. — va fi stră­
mare, âr oomunele fiind mioî şi sărace nu-sî
nalităţile din Macedonia, consulatele jâeă private, cari ÎDgrijeso aoeştl copii, şi oarî mutară aci, înfiinţându-sa încă una la Azuga.
pot sustinâ şcole si biserici proprii, statul
un rol aprâpe preponderant. Ale nâstre — primeso un ajutor dela comună de 16 lei Incuragi8ţi de avântul general, chiar să­
se înoâroă a suplini aoest neajuns prin
âr cu părere de rău o spun — au o in­ pe lună şi o gratificaţiune anuală de încu­ tenii au înoeput a clădi case îngrijite, spre aoeea, că la fiă-oare tren va fi alăturat oâ-
fluenţă nulă, mărginindu-8e numai la eli­ rajare acelora, pe cari ser vioiul sanitar le a le închiria mai eftin. Parcelarea terenului te-un vagon separat, care va fi construit
berarea paşBpârtelor drept ori - oe acti­ recomandă oa bune îngrijitore. In anul din drâpta gării e aprâpe gata şi la ârnă în forma unei capele. Fiă-oare oapelă va
vitate. aoesta, din suma totală a acestor copii, se vor lucra planurile. După 4 ani e vorba avâ oâte-un preot, oare în continuu se va
In oestia înfiinţărei episcopatului ro­ n’au murit decât 21 băeţl şi 16 fete, — ca paralel cu şoseau să se facă un bule­ afla pe tren, lângă capela sa. La anumit
mân vedem, că nu se faoe nimio. De oe, ceea oe dă, comparativ cu anii treouţl un vard, treoend pe unde afli se găseso veohile timp, oreştinii din acele părţi se vor aduna
■nu soiu. resultat fârte îmbuourător. barace, oara vor fi desfiinţate.
la staţiunile, unde vor soi, că se opresoe
Am de făcut asupra acestei oestii o
— Grâu de sămânţă. Ferma Statului tronul pe timp mai îndelungat pentru aoest
observaţie pe OBre o împărtăşesc forte mulţi
din comuna Laza, judeţul Vaslui, a vândut scop. Aci preotul va oficia în oapelă s, li-
Români de aci. Et’o: De cât să cheltuim
ou 2500 lei vagonul de grâu de semânţă. turgiă, va ţinâ predici poporului şi va să-
sute de mii de franol pentru obţinerea unui
Aoesta este cel mai mare preţ realisat în Praga, 23 Sept. „Ceska Politika", vîrşi tâte rugăoiunile oerute de oredinoiosî.
•episcopat pe oare du l’am obţinut cu tâte tâmna aoâsta. Până acuma, preţul cel mai organ al Cehilor bătrân!, e singurul, Se înţelege, mersul trenului va fi întocmit
oheltuelile enorme deja făcute, — să se
scump pentru grâul de semânţă a fost de care s’a pronunţat pănă acjî asupra astfel, ca să corăspundă timpnlui potrivit
întrebuinţeze aoeste sume enorme numai toastului din Budapesta al împăra­
1800 lei vagonul. pentru oficierea agendelor sacre. După acest
pentru scopuri stric oulturale.
tului Wilhelm. împăratul, flice, a model vor fi întocmite şi şoâlelele. Şcolarii
Şi în fliua când vom avea oâte-va — Depositul de recrutare Buouresol a
făcut mai multe greşeli istorice. In din mai multe comune, prin oarî treoe tre­
sute de scoli în plina prosperitate, oând pus în urmărire 318 nesupuşi, făoend parte timpul cruciatelor numai Croaţii, nul, se vor aduna la ora anumită în vago­
■tâtâ lumea se va oonvioge de puterea ele­ din oontigentul 1897. Serbii şi Slovacii şi-au vărsat sân­ nul, care va servi ca şoâlă, şi aoi vor as-
mentului românesc, vor fi zeoe episcopl gele, er dintre Maghiar! numai pu­ culta propunerile învăţătorilor. Inoeroarila
— Banca generală a Bomâniei a în­
Greci — căci mulţi sunt şi vor fi fără ocu­ chiriat, pentru a-şl instala biurourile, marea ţin! au luat parte la răsboiu. Ma­ oe se fac la tot oaşul sunt fârte ouriâse şi
paţie — oare să vie la noi şi să ne râge,
clădire a palatului Dacia, situată în strada ghiarii au ţinut cu Turcii şi, în con­ ne mai pomenite pănă aoum. Esperienţa
ou potcapiile îu mâni, ca pentru o sumă va dovedi aouşa, dâoă şi întru cât aoeste
Lipscani, în faţa Băncei naţionale. tra Austriei, ei s’au răzimat pe dom­
mică să facă slujbă românâscă prin biserici.
nia turcescă. Şi în ce a spus despre înoeroărl vor fi încoronate de succes.
Aşa au procedat la început Bulgarii, — Seria evadărilor continuă. Se comu­ Zrinyi greşesce împăratul Germaniei,
şi fârte bine le-a prins, căci episcop! Greoi, nică din Ploieşti, oă alaltăerl la amâfll 14 pentru că acest erou n’a fost ma­
oarî să soie românesoe şi bulgăresoe sunt ocnaşi, în cea mai mare parte condamnaţi ghiar, ci croat, care a scris în limba Lift e i r a f u f ă .
berechet. la muncă silnioă pe viaţă, au evadat din croată şi a fost Banul Croaţiei. Apă­ Următârele oărţl nouă se pot prooura
Mei târfliu, câod vom avea câte-vs salinele dela Doftana, printr’o veche ga­ rarea eroică a fortăreţei Sziget n’a prin Administraţia fâiei nâstre:
duzini de biseriol cu slujbă românescă, a lerie de lângă puţurile de apă. Pănă aoum fost meritul Maghiarilor, ci al Croa­
Curs complet de corespondenţa co«
faoe şi un episcop al nostru va fi un lucru nu se ouuâsce nioî un detaliu asupra mo­ ţilor. mereială, de I. C. Panţu, prof. în Braşov.
da nimio. dului oum oonaşii au evadat. Se soie nu­
Viena, 23 Sept. „Reichsrath“-ul E o carte de mare folos pentru toţi câţi
mai oă ei au scăpat ou toţii fâoându-se na- s’a deschis prin un mesagiu împă­ au legături comerciale. In ea se arată prin
văfluţl în pădurile învecinate. rătesc, pe care l’a cetit contele Ba­ reguli şi esemple, cum sunt a se face
Sein din România. tot felul de scrisori, de care are lipsă un
deni. Schonerer l’a întrerupt cu stri
— Bust lui Enăchiţă Văcărescu. Ce­ — Un pungaş gentilom. Hoţul, oare neguţător, un funcţionar de bancă etc. Un
garea: „Hoch creatorul unităţii ger­ esemplar: 1 fi. 60 cr. (pentru România 4 lei).
tim în „Drapelul": D-l V. A. Urechiă a la înmormântarea lui Daniel a furat din
mane!" Nemţii au aplaudat frenetic.
deschis subsoriere pentru bustul marelui buzunarul d-lui Buies din Galaţi, bani şi „Curs practic de limba maghiară^
Badeni a întrerupt cetirea câtva timp,
gramatic şi poet român Enăohiţâ Văoăresoa. efecte de oomerţ în valâre de 36.000 lei, pentru şcâlele poporale întoomit pe basa
apoi a contiuuat’o cu sânge rece. noului plan ministerial de învăţământ şi a
Pănă acum, ue scrie d-l Ureohiâ, au răs­ a restituit alaltăerl prin poştă, pe adresa
In fine a învitat pe deputatul Dr. pl«nurilor nâstre şoolare oonfesionale de
puns puţină lume la apelul său. Intre oei esaotâ a d-lui Buies tote efeotele de co­
Zurcan să ocupe locul de preşedinte Ion Bariu, ou concursul mai multor băr­
cari au răspuns sunt:d-uii Titu Maioresou, merţ, şi nu a oprit decât bani, în sumă de baţi de şoâlă. Partea I pentru anul I şi al
de etate.
Dr. Măldărescu, D. Paleologul (100 lei), pa- 300 lei. IL de şoâlă. Editura autorului, 1897. Pre­
Dr. Zurcan a apelat într’un dis­
rochul biserioei dela Buşteni, d. O. Esarou, ţul 16 or. După oe Abecedarul maghiar
curs mai lung, la spiritul de pace lucrat de d-l I. Dariu împreună ou inspec­
şi vr’o doi trei alţi domni. E de sperat,
Predealul. Sub aoest titlu „Drapelul" pentru binele general şi a terminat torul reg. Franoiso Koâs a înoetat de a
că patriotismul societăţei nâstre se va ma­ publioă o oorespondenţă din oare estragem c’un întreit „Roch“ pentru împă­ mai apăre în ediţiune nouă, d-l Dariu a
nifesta ceva mai efeotiv. compus un nou Abecedar maghiar inde­
următorele: Vacanţele s’au dus, vilegiatura ratul. S’au ridicat şi Nemţii. Scho­ pendent de cel amintit şi superior aceluia.
— Legate de binefacere. Răposatul Pe­ s’a sfârşit, munca a înoeput. De aoeea şi nerer a strigat apoi un „Hoch şi Nu este aşa dâră a se confunda Abeceda­
tru Orleanu, avocat şi secretar privat al visitatorii au devenit mai rari: cel puţin naţiunei!" er lui Badeni şi tuturor rul presant al d-lui I. Dariu cu cel lucrat
„Prinţului Dimilrie M. Sturdza a lăsat suma ni se par r&rî, oompar&tiv cu ce am avut Polecilor un „Pereat." de d-nn Fr. Koâs şi V. Goldiş.