Page 45 - 1897-09
P. 45
&4icBmh. iilmsrmftm, „&aseta“ iese în fla-care ii,
I\ upilUîli Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
'j8*5«ot. îtnţa S?r. SC. Pe un an 12 fl.. pe şese iunî
Ssyi®iR- î\nrfanosti* .VG v; 6 fl., pe trei luni 3 fl,
i)>'.<r»oîo. — Haoa*nif'.î)(Ki tc m N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:
KSKBATE ub pnnmso la Aflml-
Rf nfreţlatia Iu Kraşnf ţi 3a ai- Po un arr 40 frânai, pe şise
roittAroie Birouri ta Miuacilurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
!n Tiemi; .¥. Duhtt. Hnnrith N-rii de Duminecă 8 franol.
Behăiţii. Rudnlf Mostt, A. Ovvtlihs Se piennzueră la tAte ofioiuie
Saohiolgor; Anton Opptlîli, J. poştale din întru. şi.din arară
Dannebcr, în Budapesta: A. 7. ai In d'd. «oicotorC
thldbergerg, SclutUm Mimat; în Aifnamentu! palii Brasor
Bucuroaoi: Agmct Macat, Suo* administraţiunoa, piaţa mare,
eorsalo de Koumanie; !n Ham târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar t: Karoi^n ds Utbmann. I.: pe un an 10 fl., p6 şese
Preţul Inrerţlunllor: o sariă luni 5 fl., pe trei lunl2 fl. 60 or.
sarmond pe e oolAnă 8 ar. ţi Cu dusul în casa: Pe un an
UOoz. timbra pentru o publi- CfcT’ULzrLer de IDijL^erLlne-ecă, 37) 12 fl., pe 6 lunî 6 11., pe trei luni
oare. Publieări moi dese după 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
Sarifă şi învoială. său 1B bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
oeriă 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 203— Anul LX. Braşov, Duminecă 14 (26) Septemvre 1897.
Situaţia în Austro-Ungaria. Budapesta a adus în toastul său, ce din visita şi vorbele împăratului internaţional al apropiărei regelui
l’a rostit la prâncjul dat în palatul Wilhelm, capătă o colore şi mai Carol de domnitorii statelor triplei
„Bucuria şi veselia fudulă în dela Buda, cele mai măgulitdre laude primejdiosă prin aceea, că acum alianţe, în favorul politicei lor spe
Pesta, âr în Viena griji şi con- Maghiarilor. vor să le estindă şi asupra visitei, ciale de contopire naţională.
fusiă“. Li-s’au suit la cap aceste laude ce-o va face Marţa viitore părechia Alta este întrebarea, cum vor
Cu aceste cuvinte caracterisâză Maghiarilor, cari şi aşa sunt destul regală română monarchului nostru primi şi judeca fraţii noştri din Ro
organul de frunte al Cehilor starea de ameţiţi de şovinismul şi îngâm în palatul dela Buda. mânia curidsa interpretare, ce o dau
de faţă a lucrurilor în naonarchia farea, ce-i stăpânesce. Atâta numai Se aduce în legătură strînsă Maghiarii visitei la Budapesta a re
nostră. Şi spune numai un adevăr, a mai trebuit, ca puternioul domni acâstă visită nu numai cu visita gelui Carol!
ce-1 vede şi simte fiă-cine. tor al Germaniei să vorbescă în toas împăratului german la Budapesta şi Şi pe când dincd.ce de Laita se
De ce cei de dinedee jubileză tul său de „cavalerescii fii ai lui Ar- nu numai din punct de vedere in esploateză în mod atât de grosolan
şi se îngâmfă, âr cei de dincolo sunt pad“, cari i’au primit cu atâta pom ternaţional, ci şi cu cuvintele de visitele princiare în favorul scopu
îngrijaţî şi încurcaţi? pă şi însufleţire şi să (jică, că Un laudă pronunţate de împăratul Ger rilor specifice ale politicei şoviniste
Aşa e mersul firesc al politicei garia a intrat în şirul marelor na maniei în toastul său, der fără în- maghiare, în parlamentul ţărilor aus
dinăîntru şi dinafară, vor 4i° unii, ţiuni culte, pentru ca îngâmfarea lor doâlă greşit interpretate prin esage- triaco Nemţii, aliaţii speciali de
e
âr alţii vor răspunde, că acesta este şovinistă să ajungă la culme. raţiunile maghiare în sensul, că au odinioră şi de acum ai Unguri
resultatul stărilor încurcate şi neis In faptul, că împeratul german fost o aprobare şi întărire a poli lor, declară răsboiu pe vieţă şi pe
prăvite din monarchia dualistă. în amintitul toast n’a vorbit, decât ticei speciale naţionale maghiare. mdrte principiului de reorganisare
Când, la 1871, s’a făcut în par numai de Budapesta, care i-a făcut Acâsta reese lămurit din vocea pe basa egalei îndreptăţiri a tutu
tea de dincolo a monarchiei o în o primire atât de strălucită, de Un reprodusă mai jos a organului de ror naţiunilor imperiului.
cercare seriosă de-a reorganisa im garia şi de Uugurî, fără ca se pro frunte Kossuthist, care la asemeni Erăşî se pun tdte în mişcare
periul pe base federaliste, Ungurii nunţe măcar cuvântul Austria, n’a ocasiunî, când se tractâză adecă de pentru a face să învingă din nou
şi Nemţii au pus totul în mişcare, vorbit de împăratul, ci numai de politica naţională maghiară faţă cu principiul suprematist germano-ma-
ca ajutaţi şi de infiuinţa germană se regele Ungariei, Maghiarii văd o deo naţionalităţile şi cu străinătatea, are ghiar. De aci îngrijirea ce domnesce
împiedece acesta pornire. Astăc|î se sebită recunoscere a nisuinţelor lor de obiceiu cuvântul cel dintâiu. in Yiena asupra celor ce pot să mai
repetă jocul dela 1871. de independenţă, o documentare îna De aici se vede, că Ungurii urmeze.
De atunci s’au schimbat multe intea străinătăţii, că Ungaria este aşţâptă, nici mai mult nici mai pu
înăîntru şi înafară. un stat de sine stătător. ţin, dela visita regelui Carol şi dela
Irsăîntru supremaţia Maghiarilor Ei văd însă cu mult mai mult urmările ei, decât că România, gu Agitaţiunile din Grecia.
a tot crescut şi s’a întărit, er supre în acesta, văd o recundscere nu nu vern şi popor, va recundsce odată
maţia Nemţilor în ţările austriaco mai a supremaţiei lor faptice, ci pentru tot-deuna deplina legitimitate O telegramă din Atena spune,
s’a tot slăbit şi în cele din urmă a chiar şi a nisuinţelor lor de conto că contele Muraviev, ministrul rusesc
fost chiar paralisată. Dincdce naţio pire şi de străformare a statului în- a nisuinţelor maghiarismului, de-a de esterne, a declarat ambasadoru
contopi elementul român din Tran
nalităţile nemagbiare au luptat pănă tr’un stat naţional maghiar, cu alte silvania şi Ungaria după receta şo- lui grecesc din Petersburg, că pentru
acuma fără noroc. Lipsa de energia cuvinte a aspiraţiunei lor, ca Un viniştilor astăcjî la putere. ce va mai face Grecia de aici înainte,
şi de solidaritate, pe lângă vitregile garia să devină cu desăvârşire ma răspunderea are s’o porte ea însa-şî,
împrejurări au uşurat contrarilor lu ghiară prin desnaţionalisarea Româ- Cu alte cuvinte, noi Românii căci puterile europene nu se mai
crarea de sugrumare a drepturilor şi lor, Slavilor şi Germanilor. din acest stat se ne facem Unguri, amestecă în trâba asta.
a vieţei lor naţionale. Dincolo ra A face astfel de conclusiunî din- ca să potă dăinui amiciţia maghiară Guvernul grecesc însă pdte nici
porturile mai favorabile şi energia tr’un toast, care se vede cât de colo, cu România. odată n’a avut mai mare lipsă de
poporelor negermane a făcut se se că a fost mai mult un act de cur- Politica acâsta, care nu e nicî-de- ajutorul puterilor europene, ca toc
sgudue din fundament supremaţia toasiă şi de mulţămire faţă cu cei cum nouă, speră să-şi primâscă acuma mai acum. Modul, cum puterile au
Germanilor. ce au făcut împăratului-dspe o pri o deosebită sancţiune prin visita pă- încheiat pacea dintre Grecia şi Tur
Şi înafară s’a produs o schim mire atât de strălucită, numai dela rechei regale române în capitala un cia, a produs cea mai mare nemul-
bare esenţială prin crearea alianţei şovinismul maghiar se putea aştepta gară, sub impresiunea şi sub influ- ţămire şi iritaţiune între Greci, tre-
Austro-Ungariei cu Germania la 1879. Ar însemna însă a crede pe domni inţa visitei imediat premergătore a bue să plătescă patru milidne de
Acelaşi bărbat de stat ungur, care torul Germaniei prea puţin politic împăratului Germaniei. lire turcesc! (cam 45 milidne florenî)
a lucrat mai mult la 1871 la zădăr şi diplomat, admiţând că el prin Dâcă nu ar fi atât de naivă ca despăgubire de răsboiu. Acesta
nicirea nisuinţelor federalistice în par cuvintele sale de recunâscere şi de acestă aşteptare, ar trebui să ne este pentru Grecia o sumă enormă,
tea de dincolo a monarchiei, a con laudă ar fi voit să pună pecetea pe minunăm de atâta dibăciă politică mai ales fiind-că ea şi înainte de
tribuit la 1879 în mod însemnat, ca tdte câte le-au sevîrşit şi vrâu să le din partea contrarilor esistenţei nds- începerea răsboiului atetea forte rău
se încheie alianţa cu Germania. sevîrşâsca Maghiarii în asuprirea şi tre. Sciind însă bine cu cine avem în privinţa financiară, âr răsboiul a
Drept mulţămire, acum, după maltratarea popârelor oonlocuitdre. de-a face, nu (ne vom spăria nici sărăcit’o cu desăvârşire. Cele patru
26 de ani, împăratul actual al Ger Consecenţele estreme şoviniste, decum de cutezarea 6rbă, cu care milidne va trebui deci să le ia îm
maniei cu ocasiunea visitei sale în ce le trag cu tdte acestea Ungurii Ungurii umblă să esploateze faptul prumut de pe pieţele europe, cărora
FOILETONUL „GAZ. TRANSA Când sfidsă tu ’mi-ai dat Lăcaşurile Olimpice*). aprdpe de pdrta cerului. Horele erau
Un buchet de viorele. portarii mari locuinţe a nemuritori
... Se lăsăm deocamdată descrie lor. Puţin mai înăuntru locuiau Her-
S® o e s 11. Le-am păstrat ca amintire!... rea fiă-cărui cjeu din panteonul elenic mes şi Iris (curcubeul) cea cu multe
Astăcfl însă s’au uscat în parte se ne înălţăm un moment la culori, anunţătorii şi servitorii ma
Cine ştie...! Le privesc ca Lrmeoat cer, se visităm divinele locuinţe ale relui Zeus, oare duceau dinăuntru
Şi visez la ferioire. (jeilor şi se cercetăm viaţa ce duc în afară şi din afară înăuntrul Olim-
Te uiţi sfiosă în oglindă
pururea fericiţii în cer; cu atât mai pului cu multe crescete, soirile, de-
Şi tremuri t6tă şi zimbeştl
Cât de clar îmi vin în minte mult, că fantasiei ’i este uşor şi cisiunile, ordinele tatălui nemurito
Ah! unde-i el să te cuprindă
Tdte şdptele de erl... fără piedec! sborul, er călătoria este rilor.
Er tu ou vooea tremurândă
Tote’mî par nisce păreri sigură şi fdrte plăcută. încă şi mai înăuntru se află
Nimicuri dulol să-i povesteşti.
De prin tristele morminte. Cerul, misteridsa locuinţă a pu făurăria lui Hefaistos plină de tot
Şi cât e lumea de pustie rurea fericiţilor nemuritori, pe din felul de mecanisme şi de cele mai
De când s’a dus şi te-a lăsat..! afară era de aramă, er pe dinăîntru extra-ordinare confecţiunl dintre tdte,
Pe-o fruntjă...
Dâr... pdte..., însă oine ştie... şi în sus, se întindea o pajişte ne fiă dumnecjeesel, fiă omenesc!. După
Şi-o umbră de melanoolie Cum stăm perdut în faptul sării mărginită, întregă de aur din mă- acestea în fine veneau locuinţele
In lumea ei te-a ’nbrâţişat. Sub nuc, cu mintea rătăcită runtaele căreia radia o vecînică lu fleilor olimpic!, de-asupra cărora
O frunejă cade tremurândă mină, mai strălucitdre decât lumina scânteiau strălucitdrele palate ale
Dorm toţi în oasă ... prin grădină In faţa mea, îngălbenită. pământescă; sdrele avea aci o stră lui Zeus, care se mai numesc şi
Se scutur fruncjele pe jos lucire mai mare şi stelele scânteiau cele mai înalte lăcaşuri, în interio
Oftând îl tot aştepţi să vină O i a u . . . şi frumja-ml pare scrisă mai strălucitor. Cea d’intâiu locuinţă, rul cărora se făceau adunările 4 i'
e
Ou faţa’i blândă şi senină „Un basm citesc în căpătâi intrând în incinta locuinţelor 4 il° i lor. Tdte aceste supra- omenesc!,
K
e
r
Atât de ’nalt şi de frumos!... Şi ’n jos oiteso povestea totă era acea a Horelor aşeejată în interior strălucite şi desăvârşite locuinţe erau
Din vremea dragostei dintâi!.. I divina lucrare a artei neîntrecute a
S’au uscat!... *) Un capitol din instructiva carte
Sân-Pettânul. lui Hefaistos, erau fdrte frumose
„Mitologia Grecă şi Romană“ de Sefan
Stăm perdut privind spre stele Mihăileanu, volumul I ce a apărut în 1897 şi artistice, atât în tot, cât şi în
Şi zimbind am tremurat în Bucurescî, Tipografia G. A. Lăzăreanu. cele mai mic! detalii.
