Page 47 - 1897-09
P. 47
Nr. 208—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
— cu dispreţ. Pentru aceea avem durerea apoi venia musică oraşului şi corul semi- şcolarilor săi, a ridioat şi susţinut învăţă-
de-a au4i adese-orl 4'cendu-se în popor, narial, dirigiat de d-1 Cunţianu şi preoţii mâDtul musical la o înălţime, pe deplin
că „un domn de Român e mai rău, decât îu ornat. De ambele laturi sie carului mor apreţiată de prieten şi adversar. — 13 (25) Septemvre.
14
nnul străin . tuar mergeau şâse studenţi dela şodlele In raporul său ou şcolarii era un ade Regele Carol la laş! După oe se va
Să aduc un oas oonoret, pe care îl române din Braşov, 6r după cosciug mergea vărat părinte. Purta grije de tâte nevoile reîntârce din străinătate Regele Carol va
cunosc eu însu-ml: familia decedatului, apoi membrii Consis- şi năca8urile lor. Pe oei săraol şi lipsiţi îi visita capitala Moldovei. „Opinia ;din Iaşi
44
N. B. din satul O. absolvâză gimna- t.oriului archidieoesBD, representanţii cor ajuta cu bani. cu mâno&re şi ou haine. află următârele despre primirea ce i se va
siul cum biată p6te, mai ou coleote, mai pului profesoral din Braşov (Dr. V. Bra- Datorinţele sale de profesor şi-le-a împli faoe aoolo:
ou alte ajutâre dela Român! şi merge la nisoe, N. Bogdan şi Dr. I. Bunea), oorpul nit ou zel şi abnegaţiune, ţinea lecţii extra M. S. Regele va fi găzduit la coman
drepturi. Aoolo mai căpătă un stipendiu, profesoral dela seminariu şi dela şcdla Aso- ordinare fără mei o remuneraţiune, numai damentul corpului IV de armată sâu la
ăr după ce absoivâză şi universitatea intră oiaţiunei din Sibiiu, oomitatul reuniunei de oa să ajungă rescltetul eorăspun4Stor aş palatul prinţului Gr. Sturdza. Oraşul va fi
oa praotioant la un advooat ungur. Aiol se musică eto. ato. teptărilor sale superiâre; străduinţele sale pavoazat. Iu speoial piaţa Unirei, va fi
întâmplă odată, că vine la el un om din La oimiteriu a vorbit mai întâiîS ase erau încoronate de cel mai străluoiţ suooes, împodobită ou un frumos arc de triumf.
satul său să*i oâră un sfat. Omului i-se în sorul consistorial, d-1 Mateiă Voileanu, âr cântările deveniseră în sinul şoolarilor dela Piaţa va fi sâra luminată ou lumină elec
tâmplase adecă un năoas şi nu soia ce să după el, în numele colegilor răposatului şcâlele medii atât de predileote, încât afară trică. In sera 4iloi oând M. S. Regele va
facă, căci servitorul dela curtea domnâsoă dela şodlele din Braşov, a rostit un prea de corul societăţii de leotură şi de corul ajunge la Iaşi, un mare bal popular va
din satul său i-a închis boii din livadia frumos disours d-nul profesor J>. Valeriu bisericesc, fiă-care clasă ’şl formase corul avâ în piaţa Unirei în amintirea umrei ţă
domnâscă şi nu voia să-i slobodă, decât Branisce, său propriu. rilor surori. O tribună va fi ridicată în drep
pentru 6 fl. de un bou.
După o mişcătâre introducere, d-nul In sinul nostru, între colegi, a fost tul soărei principale a hotelu'ui Traian.
Oe face praotioantul ? Simplaminte
Branisoe descrie viu viâţa şi faptele răpo pururea senin, îubiţ de toţi şi iubind pe DisoursurI de ooasie se vor rosti de pe
44
Snoepe a ocări pe bietul om, oă „outâză satului său ooleg. Din datele, ce le aduoe, toţi, a fost oheagul convenirilor nâstre, fiă aoâstă tribună. După obiolnuitul Te-Deum
a-1 conturba „tocmai când are lucru mai reproduoem partea, oe privesoe viâţa ră seridse, fiă vesele, înoât unde lipsea Niohi, dela Mitropolie, cortegiul se va îndrepta
mult! ba-i mai aruncă în faţă şi epitetele
44
posatului dela 1887 încooe, când s’a întors pare oă lipsea ceva societăţii; o fineţâ deo spre noua universitate, oare ee va inaugura
44
de „porc de câne şi — afară ou el!
din Viena, unde fusese angajat la „Carl- sebită îl oaraoterisa In tâte, în privinţa ou prilejiul acesta. In cea oe privesoe pro
După cum se vorbesoe, chiar omul theater ârăşl în patria sa. Atunci a visi- acesta oontactul cu dânsul era o adevărată gramul, înaugurărei Universităţei, se va
44
huiduit a colectat mai mulţi bani pentru
tat şl Buouresoii şi a fost invitat de rec şcoiâ, deopotrivă pentru tineri şi bătrâni. stabili împreună ou ministrul iustreţiunei
cinstitul praotioant păaă se afla la şoolă! torul universităţii, d-nul Titu Maior«sou, la Şi când îmi trec prin minte minuna publice, care urmâză să sosâscă 4hele a-
Caşuri de acestea au născocit vorba o serată musioalâ. Etă cum continuă vor cestea la Iaşi. A doua 4* M. S. Regele va
„că un domn de Român e mai rău, decât tele tale cântări, iubite prietine şi coleg,
bitorul : unde voih afla ouviutele pentru de a ex visita dimmâţa şcolile primare, din stradele
44
44
străinul . Adevărat, că de asemeni „domni
La serata acesta a luat parte şi dama prima fiă chiar şi palid aoea forţă a artei Română şi Toma Cozma. După amâ4l se
să ne ferescă Dumnezeu, oăol din aoeştia
de onâre a Haj. Sale Reginei, dâmna Ben- împreunată ou adâncul sentiment, ou oare va faoe inaugurarea abatorului. M. S. Re
se aleg atnfibiile târîtâre, cari pentru a gesou, căreia au plăout atât de mult cân soiai interpreta cântecul haiduceso al po gele va deschide şi expoziţia dela abator
întră în graţia stăpânitorilor şi a căpăta
tările lui Popoviol, încât explioând M. Sale porului nostru, storcând iaonml şi din oea care se va face în acelaşi timp. M. S. Re
câte-un os de ros de pe masa lor, îşi uită
Reginei despre talentul lui musical, a doua mai împătrită inimă, gele va decerne premiile ooneurenţilor la
mai curând său mai târcjiu şi legea şi
(fi a fost invitat la palat, unde după-oe a acest concurs regional. In sâra 4d®i a doua
nâmul, şi Dumnezeul părinţilor lor. Dorul de primăvară al Românului, iu
cântat 2 oânţărî, la a treia cântare a avut se va da în sala Teatrului, o mare re-
birea pentru verdele codru, câud din co
Din fericire înse, nu toţi domuii ro rara fericire de a fi acompaniat la pian de buz cântând, din frunze şuerând, d>n gură presentaţie de gală, când M. S, Regele
mâni sunt asemenea ! însa-şl Regina-poetă. va inaugura loja regală a noului teatru.
Un buciuman. cântând, sâu pe când trece haiducul oa
Cea mai mare satisfaoţiune, după mul arma la brâu, ri4end de poteră, ospătân-
tele neajunsuri şi supărări câte le-a îndurat, du-se la jărateoul fooului, aâu restabilind D-1 Dr. Felician Bran profesor la uni
a aflat-o tocmai în acest moment, şi nu ordinea de drept conturbată prin deten- versitatea din Budapesta. Foile unguresoi
t înmormântarea lui N. Popovici. spun, că consiliul universităţii din Bu
odată am avut noi pretenii lui buni oca- torn ei şl ajutând pe oei prigoniţi şi alun
6iune, de a-i vedâ faţa radiosă de fericire, dapesta a invitat pe d-1 Dr. Felioian Bran
Duminecă a răposat în Sibiiu Nioolae gaţi pentru dreptul lor, oine le-a sciut atât din Oarei, tînăral arohidiaoon al părţilor
când i-se reamintea acest incident al carie
Popovici, fost profesor de musioă la şc6- de inum, atât de adevărat şi tot-odatâ sim sătmărene, oa să înaiuteze cererea pentru
lele centrale române din Braşov. Marţi a rei sale artistice. plu, nemeşteşugit şi nemijlooit exprima
a dobândi postul de profesor de dreptul
fost dus la mormânt din oapela casei de Cu începutul anului şoolar 1887/88 a prin dulcile accente ale jeluitorei tale voci,
canonic la acea universitate. Se consideră
sănătate. Catafaloul a fost împodobit eu 7 intrat în servioid la gimnasiul mare român oa şi tine iubite, oare aoum ne pârâsesol! ca sigur, oă d-1 Dr. F. Bran va şi primi
cununi: dela soţia răposatului Miţi şi dela din Braşov în calitate de profesor de mu Cântecul tău a amuţit... durerea ţi-a acel post.
fetiţele lui Lelia şi Măriora („Neuitatului sioă şi cântări, unde a rămas păn’ ce gra stors viersul, ne rămân compoziţiile tale
nostru soţ şi tată ); dela oorpul profesoral vul morb după un servic'ii de 9 ani a ne tot din durere plăsmuite, probe ale forţei Reuniuni da consum între Români. Ve
44
al şoolelor medii gr. or. române din Bra cesitat oorpurile administrative ale şoâlei tale creatora. „LVna , „.Hora Dobrugeana dem ou bucuria, oă idea de-a înfiinţa reu
u
44
şov („Neuitatului ooleg N. Popovici ); să-’l dimisioneze, şi neputându-1 pensiona sunt finele vibraţiunl ale sufletului tău ade niuni de consum, menite a scuti poporul
44
dela „Reuniunea română de cântări din hpsindu-i un an de servioih, conform rigi vărat artistio, simţitor pentru farmeoeie na- de esploatarea neguţătorilor şi speculanţilor
Braşov („Neuitatului său dirigent ); dela dei disposiţ’i a statutului de pensiune, i-s’a turei, simţitor pentru durerile nâmului! Dâr străini, a început încetul ou încetul un avânt
44
44
„Reuniunea română de musică din Sibiiu dat o eeoontentare finală... nu este eioi locul şi nici nu sunt eu oei şi între Români. Ia 49 040 mai apropiate se va
44
(„Valorosului artist ); dela studenţii şoolelor La anul 1891 a intrat în legăturile fa- oliemat a-ţl releva după merit oreaţiumie înfiinţa o esemenea reuoiune de consum îu
8
române din Braşov („Iubitului profesor şi rioitei sale căsătorii, binecuvântată cu două tale, este numai impresia, redeşteptată prin Deş, sub numele „Mercur“. Aoâstă reuniune
44
dirigent al oorului ); dela G-. Dima („Iubi fetiţe, idoli a tatălui, oare prea timpuriu oonsciiuţa perdern, este ecoul împresiunei îşî va ţinâ adunarea de constituire în 10
tului amio şi ooleg ) şi dela N. Danielopol a trecut la cele eterne şi cari astăcjî în adânci, ce ne-ai lăsat în suflet oeior ce am Ootomvre n. o. în localul institutului de
44
44
44
(„Iubitului meu profesor ). nesoiinţa nevinovăţiei copilăresol, pâte nici avut ferioirea a te au4b asoulta şi înţelege. credit şi economii „Someşana din Deş. O
După slujba bisericâsoă, făoută de 6 nu soiu, oă n’au să mai vadă niol când Dâr s’a împlinit! asemenea reuniune română de consum s’a
preoţi în frunte cu protopresbiternl Ioan chipul adorat al părintelui, care atât de Ai deşertat până’n fund paharul su hotărît a se înfiinţa şi în Caransebeş. Ro
Papiu, cortegiul a plecat spre oimiteriul mult le-a iubit. ferinţelor şi aoum reintri în viâţa oea de mânii din Satul nou din Bănat (lângă Pan-
dela biserica din Strada lungă. înainte Ca profesor a fost Nichi Popoviol mo ciova şi Petrovaselo) încă vrâu să înfiin
veol!
mergeau în şir elevii seminarului andreian, del. Asediat de iubirea şi admiraţiunea ţeze o astfel de reuniune şi ceea ce«i îm-
pedeoă este numai, că nu găseso un con
Şi acum iubite, când ne despărţim de ducător român, oare să potâ oonduoe ne
rămăşiţele tale mortale, când alăturea ou goţul. îndată ce vor afla un asemenea oon-
odată pe an se uită în catastif. Iui era înconjurat de jur împrejur văduvită ta mamă îubitâre, când alăturea
Hebe (4eiţa tinereţii) era pa de o vegetaţiune abundantă, de pă ducetor reuniunea se va înfiinţa şi aici, fiind
ou de durere frânta ta soţie neoonsolată,
harnic; ea turna dulcele nectar în duri fbrte întuneebse de bra4î; mai tote pregătite. — Dumne4eu să ajute.
oând alăturea cu adâno întristatul şi ne-
cupele 4eilor nemuritori. Işî ciocneau jos, de mulţi alţi arbor! cu frun4a
mângâiatul tău trate, alăturea oujeluitârea Târg de hemeiu în Sighişora. Camera
paharele, îşi povesteau isprăvile şi lată, care prin umbra lor întunecau
ta soră şi nevinovatele tale fetiţe depu de comeroiu şi industriă din Braşov, în
scandalurile. Aci Afrodita îşî arăta 4iua; continuitatea întunecoselor pă nem o lacrimă ferbinte pe cosoiugul tău, urma unui comuaioat al ministrului de oo-
divina-i frumseţă, Hefaistos soţul duri era pe icî, pe colea, întreruptă luâudu-ne rămas buu pentru tot-dâuua, îm meroiu, faoe ounosout celor interesaţi, că
ei, gelosia pe Ares. Aci Hera re prin năprasnice stâne!, prăpăstii plinim datoria sacră a iubirii nostre oole- în Sighişâra s’a constituit o societate ou
proşa soţului ei Zeus, că tradâză estra-ordinar de sălbatice şi cu totul giale, fericindu-te, că ai încheiat ou al su scop de-a ţinâ aoolo îu jumătatea a doua
sistematic credinţa conjugală şi se impracticabile. Verful acestuia, care ferinţei robot, aventându-te spre seninele a lunei Septemvre un târg de hemeiu.
certa cu densul, că transformat în se pierdea în nor! împresurat astfel regiuni, oarl sufletelor blânde desohise piua târgului se va face cunoscută la tim
vultur, a răpit pe frumosul Gfany- de naturale întăriri era considerat,
le stau. pul său.
mede; că pentru densul a înlăturat că este centrul, nu numai al Greciei,
dela paharnicie pe vechia demnitară der şi al pământului, şi că pdrtă Plecă mare suflet, adorat şi iubit de Explosie teribilă la Piteşti. O mare
doi, în al căror sin ai trăit şi luorat, ado 0 0
Hebe; că a fost mituit cu frum- de-asupra lui în loc de acoperement, nenorooire s’a întâmplat 4B ! acestea în
rat şi iubit de acei a căror fericire pămân-
seţa tânărului, spre a-i da acea o boltă de aramă, care se întinde marginea oraşului Piteşti. Un ohesou al
tână ai constituit, adorat şi iubit de aoeia,
demnitate... peste tot pământul, sprijinită pe nu- regimentulai 5 de artilerie, înoăroat ou obuze
oarl la ra4ele geniului tău şi-au umplut su
44
„Case Olimpice şi „Olimp s’a merdse şi măreţe columne formate fusese scos pe oâmp spre a se faoe eseroiţii
44
fletul de căldura binefăoătore a artei intime,
numit cerul printr’o estensiune a din vârfurile mai mic! ale sacrului de tir. Pe drum obuzele s’au oioonit între
ideii, fbrte târ4iu, pe când la înce munte. încet, încet înse pururea fe de inimă in&lţâtore şi dureri alungatâre. ele şi au produs o explosie atât de puter
fâ
put prin aceste cuvinte se desemna riciţi! 4 i şî-au întins locuinţele lor Pieoă şi fii fericit, oăol suferinţele şi nică, înoât detunătura s’a aa4it dela o dis
numai muntele Olimp, care singur peste totă bolta firmamentului în creaţiunile tale pământene la fericire te în tanţă fârte mare. Unsprezeoe soldaţi, oarl
e or
se considera ca locuinţă a 4 ^ ) stelat şi, ca consecinţă, numele dreptăţesc. se aflau în apropiere, au fost răniţi, patru
44
neaccesibilă muritorilor. Acest munte „Olimp se întinse asupra întregu Plâoâ... eăol ţsrîna’ţ! va fi uşorâ şi din ei au şi fost omorîţl pe loo. Cadavrele
este în adevăr impracticabil, veci lui cer. memoria plină de binecuvântare. a doi soldaţi morţi au fost mutilate în mod
nie acoperit cu năuă, şi cel mai (Va urma.) oribil şi parte din ele au fost aruncate la
înalt în acelaşi timp din totă pe distanţe enorme. Ceilalţi şepte răniţi au
ninsula dela sudul Balcanilor, înalt fost duşi la spital aprâpe morţi. Caii dela
aprbpe de trei mii de metri. Verful cheson au fost omorîţl pe loc, er ohesonul
