Page 48 - 1897-09

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 203 —1897

sfărîmat cu desăvârşire. Detunătura produsă de mai sus, acesta fbia, după ce unele momente mai însemnate despre de­ cului învăţător local şi diriginte isteţ ese-
de explosie a fost aurită de întregul oraş face unele complimente regelui Ca- cursul adunării generale a „Reuniunei în­ cutară cântări de binevenire şi alte hore
Piteşti. In mai puţin de o jumătate de oră, rol şi reginei pc ete Elisabeta, spune, văţătorilor români gr. cat. din ţinutul Lu- şi doine românesc!, după sfîrşirea cărora,
44
oea mai mare parte din populaţia oraşului că părechia regală română reîntdrce goşului ţinută la 5 şi 6 Sept. st. n. în Tic- acelaşi d-n învăţător în numele corului
se afla în apropiere de looul unde s’a pro­ visita de astă-tbmnă a monarchului vaniulmare. „Armonia bineventâ pe preşedinte. In răs­
44
dus explosia. Toţi ofiţerii din gsrnisdna nostru şi găsesce firesc, că acestă punsul său, preşedintele desfăşură însămnă-
I. Primirea în Oraviţa şi Ticvaniui-mare.
looală, însciinţaţi de aoâstă nenorocire, s’au visită se face la Budapesta, de-6re- tatea şi influinţă musicei şi a cântărilor
ce
dus la looul sinistrului. Câmpul UDde s’a ce — (p — Franciso Iosif I a fi­ De Reuniunea din întrebare se ţin în­ saore şi naţionale asupra nobilitărei, des-
întâmplat oatastrofa era presărat ou buoăţî gurat la deschiderea Porţilor de fier văţătorii români gr. cat. din părţile bănă­ voltărei şi perfecţionărei simţului de pie­
din chezonul sfărîmat t6te pline da sânge ca Rege al Ungariei şi în calitatea ţene ale Diecesei Lugoşului estinse peste tate, de naţionalitate şi în deosebi a mo­
şi buoăţî de carne şi 6se, provenite atât acesta a visitat şi România. comitatele Caraş-Severin, Timiş şi Toron- ralităţii, tineretului condus cu esemplu bun;
dela âmenl cât şi dela cai. Pice mai departe, eă importanţa tal. Mai mulţi dintre membrii depărtaţi trecu apoi la schiţarea scopului Reuniunei
visitei părechei regale române ne­ forte de locul adunărei, împreună cu Co­ salutate, şi concentrat în acela, ea şcola
Ia fabrica de zahar din Bod, lângă
mijlocit după visita împăratului Wil- mitetul şi cu preşedintele Reuniunei, deja să o conserveze pentru biserica şi naţiu­
Braşov, a esplodat erl la 10 ore diminâţa
helm are atât din punct de vedere în 4 Septemvre sosiră la Oraviţa, unde au nea română, îndemnând ca poporul să fiă
un oazan şi a omorît doi luorătorl, 3 au
al politicei internaţionale, cât şi din fost aşteptaţi de cătră protopopul distric­ cu alipire cătră şcola română confesională,
fost greu şi B uşor răniţi. Se face cer­
acela al politicei speciale naţionale tual Prea On. D-n Georgiu Vonovitiu şi de care ca proprietatea biserieei este şi arma
cetare.
o importanţă potenţată. In cea din­ comitetul aranjator din Ticvaniul-mare con­ conservărei credinţii şi naţionalităţii.
Un desertor dela miliţia în haine fe- tâiu privinţă ea dovedesce, că Ro­ dus de notarul comunal I. Popoviciu. La Vorbirea acesta ţinută cu putere con-
meeSCÎ. In S&lgo-Tarjan din Ungaria, a fost mânia, a căreia politică esternă, se sosire, în Oraviţa, D-l Protopop Popoviciu vingătâre şi în limbajul poporului, făcu o
prins acum de curând un suspeot, oare de conduce şi se dirige sub nemijlocita în numele districtului, âră d-l I. Popoviciu impresiune adâncă asupra celor presenţl,
mult timp vagabunda pe strade îmbrâoat influinţă personală a regelui Carol, în numele comunei Ticvaniul-mare au bine- oeea ce se arătă în nesfârşitele aclamărl şi
fiind în haine femeescl. Avea o roohiă pur­ s’a întărit în decisiunea ei, de-a se ventat pe Preşedintele şi pe membrii co­ urări la adresa vorbitorului. Cu acâsta se
tată şi veohiă, înfăţişând chipul unei femei alătura la alianţa triplă, care are de mitetului, la ce prin preşedinte dându-se fini diua primă, diua sosirei.
mari şi bădărane, încât nu-i venia niraănuia scop, susţinerea păcii. mulţămită cordială, toţi s’au dus în Ora­
gustul, de-a se îndrăgosti în ea. In urma „Dâr afară de acâsta , — cji „Egye- viţa spre a lua masa comună frăţâscă. IV. Prima (ţi a adunărei.
44
ce
unei certe ajungând din întâmplare înaintea târtâs — „sunt legate de acâstă visită Ridicându-se masa frugală, membrii Amăsurat programului statorit, la 8
44
solgăbirăului, se constata, oă sub hainele Comitetului şi ai Reuniunei, în frunte ou ore s’a ţinut s. liturgiă solemnă celebrată
interese speciale naţionale maghiare. Elemen­
femeescl se ascunde trupul unui bărbat tele estreme politioe ale Românilor din Preşedintele şi cu Protopopul Oraviţii, fo- de protopopul districtual O. Popoviciu cu
tînăr, care pentru a scăpa de mibţiă îm­ Ungaria îşi manifestă în daco-românism losindu-se de trăsurile puse la disposiţiu- asistenţa a 2 preoţi şi un diacon. Biserica
brăcase haine femeesol, peutru a nu putâ nisuinţele lor. Daco-românismul tinde de-a ne din partea comunei Ticvaniul-mare, şi-au era îndesată de popor îmbrăcat sărbăto-
fi cunoscut. El este fiiul nelegiuit al unei luat calea spre locul destinaţiunei, depăr- resce. S. cântări le-a esecutat corul „Ar­
dreptul la destrămarea unităţii statului ma­
femei din B.-Gyarmat. încă ou patru ani tându-se din Oraviţa prin satele frumose monia . Cântările ce e drept, au fost pre­
44
ghiar şi aderenţii lui îşi caută în România
înainte ar fi trebuit să mârgă la asentare, şi bogate românesel Oreovaţ şi Gacova. date cu precisiune şi frumseţă, dâr ar fi
cel mai tare sprijin moral şi material pen­
dâr pentru ca să scape, a îmbrăcat haine Erau ca la 4 ore d. m. când se fă­ cu mult mai înălţătore, când ele ar cu­
tru realisarea fantasticelor lor idei. In po­
femeesol, pe o&r! le-a purtat timp de 12 cea intrarea în Ticvaniu, — bubuitul trâs- prinde mai mult acord de spirit eclesias-
litica interioră a României are un rol re­
ani. Pânea şi-a câştig&t’o când ca precu- marcabil acestă cestiune naţională, pe care curilor şi strigări de „să trăiască din par­ tic şi de evlavie. La sfârşitul liturgiei, Pro­
44
peţă (oofâriţă) vân4ând pome în piaţă, când tea poporului adunat pe strade, unde tre­ topopul celebrant a ţinut o predică oca-
partidele se strădueso a-o esploata una
ca juoătore la o comedia. Acum falsa fe­ 44 cea convoiul, vestiau sosirea ospeţilor. Ve­ sionalâ despre însemnătatea cea mare a
contra celeilalte .
melă va fi dată pe mâna autorităţilor mi­ deai, cum alergă mic şi mare, bărbaţi şi şcolei românesel.
Vorbesce apoi în modul cunos­
litare. femei, la localitatea şcdlei, unde aşteptau
cut perfid despre aceea, cum lu- Eşind din biserică, membrii Reuniu­
Petrecere şi exposiţie în Sibiiu. „Tri­ creză daco-românismul în Ungnria, preoţii locali: Prea On. D-n Demetriu Rus nei se adunară la şedinţă în localul fru-
protopop şi Sofroniu Pascu asesor consis­
buna află oă „Reuniunea femeilor române despre pretinsele agitaţiuni ale Ro­ mosei şcole. Invitat fiind preşedintele la
14
torial cu şcolarii, cu corul plugarilor şi o
din Sibiiu va aranja din obiectele inourse mânilor în contra statului şi a na- şedinţă, împreună cu d-l protopop distric­
44
Ia tombolă o exposiţie, care se va deschide ţiunei maghiare, înăîntru şi înafară, mulţime mare de popor îmbrăcat sărbă- tual şi cu parochii locului, între aclamărl
toresce.
la 1/13 Ootomvre. Tot reuniunea va aranja şi apoi continuă aşa: animate ocupându-şi locul salută pe cei
Sosind la şcola cea frumâsă şi ade­ adunaţi, apoi ţinu discursul de deschidere,
în 16 Ootomvre o petrecere cu dans in „Noi Maghiarii trabue să salutăm ou vărata laudă a parochiei, corul „Armonia
44
44
sala dela „Geselschiftahaus . buouriă orl-ce prilegiu, oare faoe, ca viaţa al plugarilor, postat sub stindardul său, în- în care desfăşurând ehiămarea înaltă deo­
nâstră de stat (âllamisâgnnk) să iâsă la sebită, vrednicia, dreptul, sarcina şi res­
Pentru noua bancă românescă, oe se tonâ un imn de bineventare, anume com­ ponsabilitatea statului învăţătoresc creştin,
ivâlă înaintea străinătăţii şi tot-odată o»
va înfiinţa în Or&dea mare cu un capital de pus pentru acestă ocasiune, după sfîrşirea basate pe dreptul natural şi pe misiune
200,000 fl. pe aoţiunl, se vor trimite pros­ să desminţim ealumuiile nebasate îndrep­ căruia Prea On. D-n Demetriu Rusu prin divină, pune la sufletul membrilor, ca acea
pectele oât mai curând. Terminul pentru tate în contra nâstră, Un astfel de prileaiu o vorbire alâsă salută Reuniunea şi pe pre­ vrednicie şi chiămare între tote împreju­
subscrierea acţiunilor este fixat până la 15 a fost visita împăratului german şi un ast­ şedintele aceleia, Prea On. D-n Ioan Bo- rările să le conserve, ca în deplină înţele­
fel de prilegiu va fl şi visita păreohei re­
Febr. 1898. roş secretar episcopesc şi Protopop onorar, gere cu factorul suprem eclesiastic lucrând,
gale române. Trebue să dovedim la pri­ încredinţându-o, că cu inimă bună şi fră-
Despre petrecerea din Tirimia mare, mirea păreohei regale române, că naţiunea ţescă iubire este primită în mijlocul popo­ se conlucre la progresul învăţământului, la
oe s’a dat în 5 Sept. n. o. ni-se scrie : „Deşi nostră simte o cordială simpatiă faţă cu rului comunei, care îşi ţine de fală primi­ înflorirea şcdlei române creştine. In spe-
timpul n’a fost tocmai destul de favorabil, vecina Româniă, si că nici neastâmpăratele rea Reuniunei în mijlocul său. Preşedin­ rare şi convingere, că membrii Reuniunei
petrecerea a fost destul de bine ceroetată, agitaţiuni oontra statului şi a naţiunei ale tele în numele Reuniunei esprimâ în scurte sunt şi vor fi pătrunşi de ponderositatea
fiind una din cele mai animate şi plâoute. Românilor din Ungaria nu ne orbesc şi nu misiunilor înalte, deschide şedinţa, după
cuvinte mulţămită căldurosă pentru pri­ care amăsurat programului sUtorit a ur­
Caracterul curat româneso al petrecerei n’a ne fao atât de nechibzuiţi, oa să fim mâ­
mire, asigurând, că precum plugarul prin
mat raportul general despre activitatea
fost întru nimic schimosit. Din ordinea de nioşi pe aoel stat, cu oare interesele reci­
ostenâlă face, ca prin cultivare pământul Reuniunei şi alt raport despre starea oassei
14
dans a fost eschisă ohiar şi „Ardeleana proce pret'nd să stăm în raporturi amica-
să aducă rode bune la vreme, aşa şi învă­ şi a bibliotecei, cari tote se predaseră co-
repede, sub marca căreia nu se dansâză bile, şi pe aoea naţiune, ou oara în oursul ţătorii prin instrucţiune şi educaţiune, os­ misiunilor alese în sensul statutelor. Ou
44
altceva, decât un fel de „osârdâs . La jo­ vremilor vechi am fost adese-orl oredin- tenâlă spirituală, să nisuiâscă a cultiva
acâsta se încheiă prima şedinţă.
curile de eolonă erau oâte 40 — 50 pâreohl, oioşî aliaţi faţă ou duşmanul oomun în mintea şi inima copiilor, ca să devină mem­
44
Costumul naţional înoă a fost eseelent re- eroioă apărare . brii folositori ai biserieei, naţiunei şi pa­ Trebue să amintesc, că şedinţa acâsta
presentat prin d-rele Maria şi Carolina Mai departe foia kossnthistă se pro­ triei. a fost fârte bine cercetată nu numai de
Suteu din Caşva, Elena şi Silvia Jgnat din duce ârăşî ou cunoscutele frase, dioând, ă Vorbirea preşedintelui, ţinută cu căl­ membrii învăţători şi preoţi, ci şi de câţî-va
c
Cioudiu, Silvia Socol din Lăscud, Aurelia „ei (Maghiarii) nu intră în toomâlă asupra dura convingerei, fu întâmpinată cu urări domni şi dame din Oraviţa şi Ticvaniu,
Moldovan din Vidrasău, Marieta Borda din inviolabilităţii ideei de stat maghiar, că ei frenetice, căreia a urmat o cântare frumos apoi şi de o mulţime de fruntaşi din co­
Sâugeorginl de Mureş, d-ra Giaclan, d-rele n’au inolinaţiunl de tirani, oă nu voeso să esecutată de falnicii şi destri corişti. mună şi din provincie. Sub durata şedin­
Aron eto. Publioul a rămas forte mulţămit asuprâsoă nici rassele. niol naţionalităţile, ţei s’a spedat o telegramă de felicitare la
ou petreoerea, oare a deours în oea mai din contră să nisue9c, ca să trăâsoâ ou ele II. Şedinţa Comitetului. Ill.-Sa Episcopul Diecesan Dr. Demetriu
Radu, ca la patronul Reuniunei.
deplină ordine şi armoniă. — Un pârtiei- în paoa şi să oâştige puterile lor, soiinţele
După primirea cea cordială şi entu-
pant“. lor, nobilele lor însuşiri morale pentru asi­ siasmată, âspeţii membri fiă-care se depăr­ După întâia şedinţă urmâză Banchetul,
gurarea puterei, a vatjei şi a unităţii sta­ tară la quartirele destinate şi oferite cu osp- în ospătăria locală, la care, afară de mem­
Concerte. Husica orăşenâscă va con­ brii Reuniunei, au luat parte mai mulţi
tului maghiar . pitalitate din partea fruntaşilor comunei.
44
44
certa în 26 o. n. la otel „Europa . onoraţiori din loc şi Oraviţa; precum şi
In fina dă espresinne speranţei că Oătră 6 6re d. m. comitetul s’a adunat la
Musioa militară va concerta mâne sâră, fruntaşii comunei, cu totul 62 persone.
„oraşul Budapesta, oa şi întrâga societate şedinţă, în care în decurs de 2 ore cu deo­
Dumineoă, îd pavilionul de sticlă dela „Po­ La banchet s’au ridicat toaste pentru
a lui, va înţeleg şi va simţii oe mare in­ sebit interes s’au desbătut şi ordinat agen­
mul verde . Începutul la 77 ore. Intrarea Episcopul Diecesan , pentru Inspectorul
44
2
20 cr. teres esţe legat de aceea, oa primirea pă­ dele pentru şedinţa di lei viitore a adu­ diecesan Andreii! Liviu, pentru Preşedinte
reohei regale române să dovedâscă respec­ nărei.
şi Reuniune. Sub durata banchetului a
tul şi simpatia, ce domnesc la Unguri faţă III. Serenadă Ia preşedintele.
„Erăşî un 6spe princiar ou Regele Garol si Regina Elisabetha, pre­ cântat musica din Ciclova, vestită în aceste
cum şi oă sentimentele cele mai amicabile Cătră 9 ore sera prin bubuitul treas- părţi.
T6te foile unguresc! înregis- ŞedPţa 11- Nu mult după banchet, la
îl lâgă de naţiunea română. 14 curilor să dă semn la pornirea corului şi
treză scirî despre apropiata visită a a poporului, ca amăsurat programului sta­ 3 ore se deschise şedinţa 2-a fârte bine
părechei regale române la Buda­ bilit să se dea serenadă preşedintelui în- cercetată de popor şi dame. La ordinea
pesta. Se scie, ca regele şi regina Adunarea generală cuarîirat la locuinţa D-lui paroch-protopop cţilei erau prelegerile practice ţinute cu
României sunt aşteptaţi la palatul Dem. Rusu. Membrii falnici ai corului, îm­ pruncii şcolari, anume chiămaţî la şedinţă.
din Buda Marţa viitdre, când vor a Reuniunei învăţătorilor român! gr. cat. brăcaţi în port frumos românesc, însoţiţi de Prima prelegere din scriptologie „scrierea
sosi venind dela Viena. din ţinutul Lngoşnlui. mulţime de popor cu lampione în mână, literei I. şi J. s’a ţinut prin Paul Muntean
44
Cea dintâiu fâia, care aduce un LUGOŞ, 16 Sept. n. 1897. trecură pe strada dela localul şcolei şi în- învăţător vechili din Vermeş; după aceea din
articul privitor la acesta visitâ re­ Domnule Redactor! Daţi-ml voiă ca trând în curtea parochială, unde sub con­ cetire s’au propus temele „Aprinjorele* ţi­
gală, este „Egyetertes . Sub titlul în preţuitul D-vostre diar să împărtăşesc ducerea zelosului şi întru adevăr vredni­ nută de O. Poenariu din Secaşiu şi „Nu
44