Page 49 - 1897-09

Nr. 203 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI. ragiu» u

-fura" de 1. Bogdan din Oraviţa, şi mai în este adusă în ordine, aşa că cu finea anu­ Ou acestea se fini şi diua din urmă carul Ios. Horvath, a spart de mai multe-
urmă. una teoretică despre piedecile învă­ lui a dispus peste un capital de B32 fi. şi a şedinţelor adunărei. Adunarea peste tot orl mai multe pivniţl de ale locuitorilor
ţământului poporal ţinută de Iosif Micleu în pretenţiunî la membrii cam la 120 fi. a fost bine cercetată şi bine pregătită, er din comună.
din Ramna, tote censurate şi admise de Astfel cassa dispune de-o avere de peste Românii din Ticvaniu, cari au dorit ca adu­ Pe când se făceau cercetările pentru
comitet cu multă pricepere şi cuuoscinţă 600 fi. narea să fiă la dânşii, şi-au făcut datOrinţa furtul de porci, soţia lui Gondos făcu ară-
.pedagogică şi metodică, în deosebi fiă- în modul cel mai cinstit, primind pe mem­ terea, că hoţii, cari au furat porcii şi i au
Din decisurile aduse pe basa resulta-
care propunător de cătră preşedinte a fost brii reuniunei cu o dragoste şi însufleţire adus în casa ei, după cină s’au dus în pă­
telor amintim aceste: a) de a se cere de
lăudat, âr din partea numerosului public romănâscă, ce le servesce spre onore. Tic­ dure să se culce, şi că unul din aceşti
nou la Ven. Ordinariat a aproba şi dispune,
aplaudat; a plăcut mult a d-lui I. Bog­ vaniul este o comună dintre cele bogate nu hoţi, Emeric Kormos cunoscut ca un perde
ca la esamenele şcol. comunali lângă pro­
dan. Deja procedura, ca prelegerile prac­ numai materialicesce, ci şi în privinţa spi­ vară, nu s’a mai vădut din noptea aceea.
topopul districtual să se permită şi presenţa
tice să se ţină cu şcolarii chiar ca şi cum rituală, căci puţine case vecţl aici, unde să La arătarea acâsta, soţia lui Gondos
unui învăţător din district, aşa ca în fiă-
ar
ar fi în şcolă, a fost nimerită şi de mare fo­ nu se cetescă câte-un cli românesc. Sunt mai adause împărtăşirea, că ea a vădut
care an pe rând alt învăţător să asiste la
los. Cu mult mai interesantă şi de însem­ âmenl întreprincţătorl şi iubitori de insti- cişmele dispărutului Kormos în piciorele
esamene, prin ce se dă ocasiune fiă-căruia
nătate practică judecam a fi discusiunea tuţiunile culturale. Ajute Dumnedeu, să lui Csek.
a cunosce metoda de propunere a colegului
colegială şi critica confidenţială introdusă avem multe comune asemenea!
săuşi-şî câştigă esperienţă bună; cum colegilor Se înţelege, că gendarmii au luat la
asupra prelegerilor ţinute.
se dă impuls de activitate, de emulare no­ Unul din cei de faţă. răspundere pe Csek şi acesta a descoperit
Anume: după finirea prelegerilor, pre­ bilă; aceste tote a-le promova stă în inte­ numai decât, că el scie, că pe Kormos
şedintele închise şedinţa, reţinând numai resul învăţătorului; b) ca din venitele anuale l’au omorît, că omorîtorul este prietinul
pe membrii reuniunei, când apoi asupra se statoresce împărţirea unui stipendiu de său, Iosif Horvath, care i-a mărturisit
-fîă-carei prelegeri deschise critica şi dis­ 20 fi. la fiii învăţătorilor, respective ai mem­ ULTIME SOIRI fapta blăstămată şi care tot atunci i-a
cusiunea colegială şi încă în acea direc­ brilor, cari solvesc tacsele regulat şi c) con­ Viena, 25 Sept. (Telegr. specială cinstit şi cişmele ucisului. Csek a condus
ţiune, că nu numai lăsase în voia liberă a lucrarea membrilor la traducerea unui op tf pe gendarmi la marginea pădurei, unde
membrilor, ca să-şi facă observări la di­ eschisiv pedagogic, ori şi de alt conţinut, a „Gaz. Trans. ) In duelul dintre s’a întâlnit a doua di după omor cu Hor­
dactica metodicei pedagogice faţă de obi­ care are legătură cu educaţiunea morală a ministrul-preşedinte şi deputatul Wolf, vath. In pădurea acâsta s’a găsit apoi în­
ectul propus, ci pe fiă-care membru direct tinerimei. care s’a făcut cu pistole, contele Ba- gropat în nisip cadavrul lui Kormos, mu­
l’a provocat a se daclara, că ce convin­ deni a fost greu rănit. tilat prin lovituri de săcure. Osek a Z* »
8
Prelegere practică. După pertractarea
gere a câştigat faţă de obiectul propus şi că nu este adevărat, că el ar fi luat parte
lucrărilor comisiunilor, a urmat ârăşi o (Duelul acesta sensaţional s’a
ce observări ar avâ. Modalitatea acesta la omor, declarând, că în nâptea în care a
prelegere practică de model, ţinută cu întâmplat de sigur în urma vre-unei
a dat apoi ansă la discusiune viuă, însă în mers Kormos cu Horvath în pădure, el n’a
pruncii şcolari de d-1 Iuliu Birou învăţător
tot-deuna obiectivă prin ce s’a ajuns acel altercaţiunî vehemente între depu­ părăsit casa stăpânului său.
14
în Ticvaniul mare despre „Electricitate .
resultat într’adevăr forte îmbucurător, că tatul gălăgios al radicalilor nemţi şi
Adevărat, că a fost o prelegere de model, Gendarmii n’au fost mulţămiţî cu
cestiunl pedagogice de principiu şi de a contele Badeni. — Red.)
mult apreţiată de toţi membrii; cu ocasiu- acâsta, ci au luat ca sigur, că omorul a
doua mână cu viu interes s’au desluşit şi
nea discusiunei colegiale, ce a urmat, asu­ * trebuit să se fi săvîrsit de cătră doi iuşî,
s’au format ore-care îndreptare pentru pro­
pra ei s’a făcut o critică obiectivă şi din fiind-că scăfârlia celui omorît purta trei
punere mai practică. Toţi, câţi au luat Viena, 25 Septemvre. Şi în şe­
tote punctele de vedere forte instructivă, lovituri deosebite de săcure. Opt Zii® în-
parte la acele discusiuni, ce au ţinut ca dinţa de erî a parlamentului au ur­
servind spre laudă propunătorului şi între- tregî a fost „ascultat Osek din partea
44
la 2 ore, şi conduse cu bun tact, şi-au câş­
gei Reuniuni. La prelegerea din cestiune, mat scandaluri peste scandaluri. Ve­ gendarmilor hiperzeloşî. Amănuntele aces­
tigat convingerea, că prin acele mult, forte
cu permisiunea adunărei, au luat parte mem­ hemenţa obstrucţioniştilor nemţi e tei ascultări prea interesante, nicl-odată
mult se contribue la perfecţionarea singu­
brii senatului şcolar din Ticvaniu şi alţi şi mai mare decât în sesiunea tre­ nu vor eşi la lumină. Fapt este, că Osek
raticilor învăţători.
ţărani fruntaşi, cari s’au putut convinge supun ându-se în cele din urmă silei fisice
cută.
Concert, teatru şi bal. despre capacitatea, zelul şi viul interes al şi spirituale, după o cercetare de opt dile,
membrilor Reuniunei, depârtându-se forte Dr. Pattai din partidul socialiş­ a mărturisit „tâte aşa, după cum au do­
44
Şedinţa de discusiune confidenţială
mulţămiţî. tilor creştini, s’a exprimat acjî astfel: rit gendarmii: A mărturisit, că el a mers
abia sâra la 8 ore s’a finit, când fiă-care
„Consider ca lucru sigur căderea mi­ în pădure cu Kormos şi Horvath şi că cu
s’a grăbit, ca luând cina să participe la Şedinţa ultimă. înscriere de membrii noi şi săcurea adusă, i-a dat lui Kormos o lovi­
concertul dat de cătră Reuniunea plugari­ constituirea comitetului. nisterului şi venirea la cârmă a unui
14
lor din loc „Armonia în folosul cassei cabinet de funcţionari . tură de morte în cap, că după aceea Hor­
44
După amâcjî la 3 6re a urmat întâi vath i-a luat din mână instrumentul
"Reuniunei. Mult public s’a adunat din tote
raportul comisiunei pentru înscrierea de Deputatul polon ButovsJcy din omorîtor şi a dus singur în deplinire
comunele vecine la acest concert, din care
membri noi. S’au înscris 16 membri fun­ contră a cţis: „Mult se înşâlă aceia, omorul.
causă concertul era să se ţină în ocolul
datori cu taxa de 10 fi. şi alţi 8 membri cari cred într’o crisă a guvernului;
ospătăriei. Dâr când erau tote gata, începu La câte-va cjhe mai târdiu, când a
ajutători. Anume membri fundatori: Nico-
a ploua aşa, că în ultimele momente se vă- e sigur, că actuala sesiune parla­ ajuns în temniţă singurul şi adevăratul
lau Bereş, Corneliu Strimbeiu, Vasiliu Pascu,
44
durâ siliţi aranjatorii să mute tote uneltele mentară va ţinâ cel puţin opt luni . omorîtor, anume Iosif Horvath, mare bu-
Victor Poruţiu, Iosif Petean, Aurel Pop, toţi
în sala forte mică pentru public a ospătăriei, curiă l’a cuprins pe acesta aflând, că'gen-
preoţi; Miohail Jivanca, teolog abs., Maria In clubul polon esistă trei cu­
prin ce s’a făcut, că concertul abia numai darmeria învinovăţia ca făptuitor principal
Braia, Nicolau Braia, Vasiliu Leza, Toma rente, din care unul lucreză la că­ pe Osek. El se folosi de împrejurarea
târdiu s’a putut începe. Mulţi din cei ce
Sorinca, Vasilie Iorgovan, Ioan Stoina, Iacob
doriau a fi de faţă n’au putut lua parte. derea lui Badeni. acâsta, sperând, că va căpăta o pedâpsă
Ţunia, Petru Popoviciu (notar), toţi economi mai blândă, şi jura, că Osek încă a luat
Concertul a succes 'forte bine, cuge­ şi proprietari din Ticvaniu. Eră ajutători:
tai, că nu plugari, ci niscarl profesionişti Iacob Belia, Simeon Popa, Eva Stanca, parte la omor. Judele de instrucţia luă de
de cântări sunt cei ce cu dibăciă cânta lovu Cuşiu, Aloisiu Poenariu, Timoteu Sta- Osândit fără vină. bani buni cele spuse de gendarmi şi nu
hori, doine şi alte cântări naţionale. E fru­ nimi şi Vuia Argase. şl-a mai bătut capul cu mărturisirile deo­
mos să vedl un cor de plugari bine dis­ Juriştii din Budapesta se ocupă forte sebite şi contracjicătore, făcute de cătră
e
Se pote cfi° ) că dela înfiinţarea Reu­ mult cu un proces, în care pentru justiţia amândoi făptuitorii, pe timpul când s’a
ciplinat şi condus, producându-se. Meritul
niunei nici când nu s’au înscris de-odată ungurâscă, vine la ivâlă faptul sdrobitor, comis omorul.
este al d-lui învăţător Iuliu Birou. Tot ase­
atâţia, membrii fundatori şi ajutători. că t6te trei instanţele judecătorescl au de­
menea şi producţiunea teatrală. De era o Intr’aceea, din întâmplare, veni în
Espirând mandatul comitetului, pre­ clarat pe un nenorocit om vinovat de comună un preot tînăr şi zelos, care aurise,
bină mai largă şi localul mai spaţios, cum
şedintele se retrage, alegându-se un preşe­ omor intenţionat, şi l’au condamnat la
se plănu-i-se, în proporţiune succesul ar fi că în temniţă se află un ucigaş. El se
v
dinte ad hoc şi notar; apoi s’a procedat la doi-sp ecţece ani temniţă, pe când el este cu
fost surprinzător. Se pote dice, că publicul a ruga de procuror să-i permită a spovedi
alegere cu vot secret a noului comitet. La ale­ totul nevinovat de fărădelegea, ce ’i-se
fost fârte mulţămit şi nu se obosise, măcar pe Osek. Nenorocitul, — după cum a măr­
44
gerea preşedintelui, întrâgă adunarea acla­ împută. împrejurarea, că acâstă „greşâlă turisit însu-şl mai târdiu, — când a vădut,
-că îmbulzâla era de tot mare şi căldura
ma pe fostul preşedinte, d-1 loan Boroş, dâr fatală a justiţiei se descopere numai din
aprâpe de nesuferit. că întră preotul în chilia sa, şi când a
d-sa nici la insistenţa repeţită a adunărei întâmplare, că la acâstă sentinţă ominbsă văclut la uşă pe gendarmi, a erecjut, că
Laudă corului, conducătorului şi aran­
nu voi să primâscă, rugându-se să fiă ab- numai gendarmeria este de vină, care a chi­ gendarmii ascultă la spovedaniă, orl-că
jatorilor, cari în folosul unei Reuniuni cul­
solvat de acâstă sarcină. Astfel a trebuit nuit pe bietul om pănă Va silit să mârturi- vrâu să-l pună la probă şi fără voiă, şî-a
turale au câştigat şi o plăcere spirituală.
să se procâdă la alegerea altui preşedinte săscă neadevărul, că el a ucis, şi că con­ adus aminte de ameninţarea de mai înainte
e
Se 4i° ) că venitul curat al concertului ar
prin vot secret. Resultatul a fost, că din damnatul a suferit mai mulţi ani temniţă a gendarmilor, cari îi spuseseră, că la cas,
fi ca la 70 fi. ce a bună sâmă era cu mult
34 voturi, 33 ârăşi le-a întrunit d-1 Boroş, fără vină: dă prilej foilor iuridice, să apeleze că ar tăgădui erăşl va cădâ pe mâna
mai mare, dâcă t6tă petrecerea nu ar fi
care în urmă. spre bucuria generală a mem­ la ministrul de justiţiă, cerând nu numai lor.
fost conturbată prin ploiă. Concertului a
brilor, primi totuşi presidiul. Observ, că să pedepsâscă pe organele vinovate ale Astfel nenorocitul om, crezând că în
urmat dansul cu multă veselie pănă în
activităţii energice şi zelului acestui iubit gendarmeriei, ci să tragă la răspundere pe contra lui s’a conjurat ceriul şi pământul,
dori. Veselia a potenţat’o corul şi mai ves­
preşedinte este a se mulţămi, că în cei cale disciplinară şi pe acele persdne judecă- în desperarea sa mărturisi, că el a omorît
tit al plugarilor din Oraviţa, dintre mem­
trei ani din urmă, Reuniunea s’a avântat toreseţ, a căror procedere superficială şi pe Kormos. Prin acâsta şl-a tăiat drumul
brii căruia ca la 18 venind din Oraviţa,
la un progres îmbucurător. contrară prescrierilor, a făcut cu putinţă de scăpare, căci mai târZiu, pus în faţa
între pause, sub conducerea simpaticului o astfel de „greşUă .
44
conducător I. Bogdan învăţător în Oraviţa, Vice-preşedinte a fost ales: Iosif Mi­ judelui instructor spuse ârăşi aeeea, ce a
au cântat piese alese, precum doine şi cleu ; not. I: Iuliu Birou; not. II: Benia- Caşul este următorul: spus şi la spovedaniă. Incă-odată se mai
.alte cântări bine alese şi studiate. min Densuşianu; cassar: loan Bogdan; con­ Intr’un sat din comitatul Baranya deştepta în Osek boldul conservării pro­
trolor : Iuliu Boldurean; bibliotecar: Mi- (Ungaria) a fost arestat pentru furt în an. prie, încercându-se se tăgăduâsoă, dâr
Dina Il-a. Raportele Comisiunilor. hail Jivanca. Membrii în comitet: Paul Mun­ 1890 porcarul Ioan Cseîc. Omul, care nu acum îi puseră faţă în faţă mărturisirea
După deschiderea şedinţei, la 10 ore tean, Ioan Vaidean, Iuliu Popoviciu, Iuliu scia ceti şi scrie, a fost prins de gendarmi lui de mai înainte şi îl înfăţişară cu
44
a
a. m. la ordinea Z^ei fost raportul oo- Boldurean, Alex. Giuca şi Corneliu Perian. fiind învinovăţit, că ar fi furat dela ţăra­ „complicele său Horvath, care puse totă
misiunilor, din care relevăm peste tot, că Preşedintele după asta aduse la cu- nul M. Antal nouă porci — o învinovăţire, vina pe Csek, sperând, că prin asta va
activitatea reuniunei în decursul anului noscinţa adunărei, că d-nii Vasiliu Jivanca care se adeveri la urmă, că a fost înte­ căpăta o pedâpsă mai mioă. Tăgăduirea
trecut atât în cele spirituale, cât şi mate­ şi Michail Jivanca au donat pe sâma bi- meiată, deore-ee câţl-va dintre porcii fu­ deci nu i-sa luat în sâmă şi în sfirşit nici
riale, arată progres îmbucurător, membrii bliotecei 21 opuri, pentru care dar li-se raţi au fost aflaţi la stăpânul lui Csek, el n’a mai susţinut’o.
prin disertaţiunl, elaborate teoretice şi prac­ mulţămesce călduros din partea Reuniunei. Andrei Gondos. Csek a mărturisit, c’a fu­ Tribunalele pedepsiră pe Osek pen­
tice se nisuesc a se perfecţiona, âr cassa Adunarea generală viitore s’a hotărît să se rat porcii; afară de aceea a mărturisit, că tru furt şi omor la temniţă de 12 ani, er
■reuniunei prin limpedirea restanţelor încă ţină în Lugoş. cu şâse luni mai înainte, împreună cu vă­ pe Horvath la 15 ani.