Page 5 - 1897-09
P. 5
,
Mîfesi AiSMîiiîtriţinsiă, .,Sazeta‘ iese in l-care di.
r> T^rna? Abonameate pentru Anstro-Ungartn:
Sraşov.- vjivi» aiara S?, 80= Fe un an 12 fi., pe şese iuiu
S«fiso:r? u-ittuctuaij n& u» 6 fi., pe trei luni 3 fi.
pKtK'.tiii.'t, — lias::zpiup'-iv ac N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate;
IMERATE se primesc Ia Adml- Pe un an 40 franot, pe ţăso
sietraţlana în Braşov şi la ns- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mutiSrele Olrouri de c.iuoolarl: N-rii de Duminecă 8 frano!.
în V ion ii: Jf. Duru, Sttnruk
SahnUk, Rudolf Xosu, Â. OpţtWu Se prenumără la tdte ofioielo
Slaciifolger; Jinton Oppeiik, J. poştale din întru şi din ataru
Zkmmocr, în Budapesta: Â. 7. ti la dd. âoiectori.
Qoldbcrgerg, Xclattin Bernat; în inoneeatul P8ntri Brasor
Bncnresoi: Âgtnce flavas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
enrsale de Houmanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bort: Karobyt dt Utbmann. I . p e un an 10 fi., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o auri» luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 60 or.
«rarmond pe e oolână 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
SGor. timbra pontrn o publi 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai deso după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 16 bani. Atăt abonamen
Beclame pe pagina a 8-a o tele oât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 194. Braşov, Mercur! 3 (15) Septemvre 1897.
Ne-am înţeles! umbre de omeni. Karolyi, se vede, tilerişt! în ţinută mare la drâpta şi la congresului şi se vor înoepe luorările oon"
ţine şi ac}! la acest principiu al ras stânga. gresuale oonform regulamentului afaoerilor
Vorbim mai jos despre aduna sei privilegiate şi de aceea se miră După prohod oosoiugul fu aşeijat pe interne.
rea „Kulturegylet“-ului din Ungaria aşa de mult, că cetăţenii nema- oarul mortuar tras de patru oai dela arti Dat în reşedinţa Nâstră arohiepisoo-
nordică. ghiarî încă nu sunt Maghiar! nicî leria. Cortegiul în frunte oa musica orăşe- pâscă-metropolitană în Sibiiu, la 19/31 Au
Preşedintele acestei reuniuni de măcar cu spiritul, când acâstă rassă nâsoă porni spre biserioa greoo-unită. Dnpă gust 1897.
maghiarisare este unul din cei mai superioră de mult trebuia să le în- musioă urmă un lung şir de şcolar! mai Miron Romanul, m. p.
distinşi aristocraţi unguri, care are tipărâscă timbrul său. ales dela scblele grăniţeresol, veniţi anume
mare trecere şi stă în renumele, Intr’o privinţă însă contele Ka pentru înmormântare, după cum a dorit
de-a fi mare Maghiar şi de-a ave rolyi caracterisâză fdrte bine starea răposatul, care a lăsat în testament câte o Kulturegyletul din Slovăcime.
părerile sale cu totul independente. lucrurilor. E adevărat ce c}i > că oorână fiă-cărui elev, oare va lua parte la In 11 Septemvre n. c. s’a ţinut
ce
Ei bine, acest fruntaş dintre guvernarea ungurescă de 30 de an! înmormântarea sa. An fost fârte mulţi soo- adunarea generală a Kulturegyle-
fruntaşii Maghiari, contele Ştefan n’a nisuit în primul rând la alta, de lar! mai ales din comunele Veştem şi Orlat. tuluî din Ungaria nordică în orăşelul
Karolyi, face în vorbirea sa de des cât la estinderea puterei centrale în După şirul soolarilor mergea un soldat ou slovac Szakolc, numit pe slovăcesce
chidere guvernului unguresc o cri proporţiă tot mai mare. Pe calea cruoea, apoi venea Metropolitul ou oei opt Skaliţa, în comitatul Neutra. Cu
tică, care se p6te numi nimicitâre, acâsta a centralisărei puterei au preoţi asistenţi. După oarul funebru, ală ocasiunea acâsta, preşedintele conte
înse nimicitâre nu numai pentru ajuns aşa de departe, încât se pdte turi ou oare erau duse cununile şi deoora- Ştefan Karolyi a deschis adunarea
guvernele „liberale" maghiare şi cjice, că nicî stăpânirea autocrată a ţiunile purtate de un soldat, apoi venea ne
arta lor de-a stăpâni, ci chiar şi Rusiei nu eserceză asupra cetăţeni potul răposatului ou veohii săi amici şi printr'un discurs fârte caracteristic
în felul seu. întreg discursul nu este
pentru causa, ce-o representă însu-şî lor o putere mai neţărmurită, ca gu alte rudenii, după oare urma oorpul ofice- alt-ceva, decât o vorbire de acusa-
şi care se resumă în cuvântul „ma vernul unguresc. reac, oadeţii, representanţii autorităţilor şi ţiune în contra guvernului, a parla
ghiarisare". „Cu acâstă putere ei puteau ceilalţi asistenţi, între cari se aflau şi multe mentului şi a întregei epoce de 22
Contelui Karolyi fi se pare, că face cu noi ce voiau", cjice Karolyi, dame.
încă nici pe departe nu s’a făcut „dâr ce au făcut pentru Dumnecjeu? In curtea casei paroohiale gr.-nnite de ani, de când a ajuns la putere
destul din partea guvernelor ungu Din naţiunea luptătdre a lui Sze- s’a fâout servioiul divin. Cu aoâ9ta ooa- partida „liberală". Este un discurs
resc! pentru politica naţională ma chenyi, din naţiunea eroică a lui siuue a ţinut secretarul metropolitan şi mem politic în înţelesul strîns al cuvân
ghiară. Nu numai, că guvernele n’au Kossuth, din naţiunea resistentă a bru în oomitetul fondurilor grăniţeresol, Dr. tului, măcarcă s’a ţinut cu ocasiunea
jertfit din colosalul budget al statu lui Deak au făcut o naţiune de lin- Augustin Bunea a spus un prea frumos şi unei adunări „culturale", cum nu
lui ceea ce ar fi trebuit pentru po gătorî de talere". însufleţit disours funebral, pe oare vi-1 ală mesc Ungurii societăţile lor de ma
litica naţională, dâr refusă chiar şi Ne-am înţeles. Acesta e resul- tur. (Ii vom publioa întreg în numărul de ghiarisare.
cererea unei neînsemnate măriri a Duminecă). E de observat, că orăşelul Ska
subvenţiunei Kulturegyletului din <tatul politicei de maghiarisare, în Când oosoiugul a fost aşecjat în oriptă, liţa se află tocmai la marginea Mo-
ce privesce reflexul ei asupra Ma
cestiune. Mai mult: în ţinuturile na ghiarilor înşi-şî. Unde volnicia şi oompenia de infanteria şi artileria au dat raviei, unde poporaţinnea este curat
ţionalităţilor limba maghiară nu face violenţa este ridicată la principiu salvele de onâre şi astfel ceremonia înmor slovacă. Adunarea a fost cercetată
cuceriri. înainte de 1848 magnaţii de stat, resultatul moral şi naţional mântării s’a încheiat ou bubuitul tunurilor aprâpe esclusiv de fişpanî, vice-şpanî,
croaţi se mărturisiau ca Ungur! şi in mod potrivit oa viaţa răposatului ilus solgăbirei şi alţi funcţionari mari şi
nu pdte fi altul.
mare parte din classa de mijloc trată de fapte măreţe răsboinioe. mic!, mameluc! ai stăpânirei, despre
croată vorbia unguresce. Astăc}! care au avut ce auc}i din gura lui
*
Croaţii sunt duşmanii Ungurilor. Tot Karolyi.
aşa le merge cu Fiume, pentru care | David br. Urs de Marginea, In biografia, oe am publicat’o în nu Fiindcă acest discurs conţine
mărul de erl s’a cjis, „oă după fapta de
au cheltuit 120 de milione ca se unele momente şi constatări pre-
arme strălucite în bătălia dela Medole
facă dintr’ensul un port mare. Dâr ţiâse, reasumăm cuprinsul lui în ur-
Sibiiu, 1 (13) Septemvre. (1859) majorul Urs a primit şi ordinul co
nicî situaţia din Ardeal, Bănat şi mătârele:
Ungaria de nord nu o află mai îm- Er! a fost oonduse la mormânt rămă ronei de fier ol. iII**. Acesta este o erâre, Trăim în vremuri deosebite, cjise con
bucurătore. şiţele pământesc! ale neuitatului barou Urs oăol la 1859 a primit numai ordinul Măriei tele ; trebue să mărturiseso, oă făoând o
Acest Junker maghiar, care şi de Marginea. Înmormântarea a fost dâmnă Teresiei, âr oorâna de fler i-s’a conferit asemănare între oei 30 de ani treoutl, oar!
astăc}! crede, că numai Maghiarul şi de el şi de faptele lui, splendorea ei a fost după bătălia dela Lissa. formâză o epocă nouă în istoria patriei n6s-
rassa maghiară e ce e în acest stat, înălţată prin faptul, oă insuş! Esoelenţa Sa tre, şi între trecutul din aceeaşi epooă al
Metropolitul Alba-Iuliei Mihalyi a venit ou
mai are aerul de-a se plânge, că ce Convocarea congresului bisericei naţiunilor din alte ţerl, aflu o disarmoniă
tăţenii nemaghiar! nu numai că nu mare asistenţă dela Blaşiu, oa să săvârşâsoă forte bătătbre la oohl. Intre purtarea, re-
vorbesc limba, der pănă ac}! nici că actul religios a serviciului funebru, apoi române gr. or. cunosoinţa şi sentimentul fiilor nonei Un
se simt Maghiar!. Şi pe aceste con prin presenţa unui mare număr de ţăran! Seim, că Maiestatea Sa a luat garie şi între aceea a fiilor vaohei Unga
statări îşi clădesce el acusaţiunea, că şi ţărance veniţi anume din tâte ţinuturile rie, na este armoniă, na este consonanţă.
de 30 de an! guvernele unguresc! grăniţere8o! în deputaţiune, în fine prin la cunoscinţă notificarea privitâre la Ou un an înainte nu a fost posibil de a
au făcut ce au vrut, înse numai po presenţa şi asistenţa de onore a armatei. convocarea congresului bisericesc pe înjgheba o majoritate, oare pe preşedin
litică naţională nu au făcut. Fiind tocmai aoum dusă partea oea mai (jiua de 1 (13) Octomvre c. In urma tele „Kulturegylet“-nlui ardeleneso oonte
Nu ne trece prin gând se luăm mare a garnisonei la manevre, n’a putut acesta Escelenţa Sa Metropolitul Mi- Gavriil Bethlen (representantul veohei Un
în apărare guvernul faţă cu învinui lua parte la înmormântare, decât numai o ron Romanul a şi convocat congresul garie) să-l potă alege oa deputat în contra
rile mândrului conte. Trâba acesta companiă de infanteria şi o bateriă de ar pe sus numita cji* Textul convocărei voinţei celor dela putere, âr astăcjl, după
au făcut’o mamelucii lui în adunare, tileria în număr şi adjustare de răsboiG. este următorul: mârtea lui, naţiunea vrâ să-i ridice monu
tocmai pe când vorbia contele, lăr- Toţi ofioerii, oar! se aflau în Sibiiu au fost M I H O N , ment oa reounosoinţă pentru meritele sale
muind în tot chipul, ca se-şî arate de faţă, în frunte cu generalul F. M. L. ba din îndurarea lui Dumnezeu archiepiscop al oetăţenesel. Unde este aici logioa? Volni-
nemulţămirea, ba unul dintre ei l’a ron Reiohlin. bisericei ortodoxe în Transilvania, şi metro- oia, oumpărarea sufletelor ou bani, neres-
întrerupt chiar cu strigarea: „Pof Intre oei mai de aprope ai răposatu polit al Românilor g>-eco-orientali din Ungaria peotarea legilor a fost singura oausă a oă-
tim şi vorbesce despre cultură şi nu lui, rudenii şi amic! am văcjut pe nepotul Şi Transilvania, derei lui Bethlen. Acâsta a fost opera ce
despre politică ! w său, oăpitanu) în retragere Urs din Timişoru, Preasânţiţilor fraţi episocrpl, venerabilelor lor dela putere!
Prea mare lucru a cerut acest pe majorul Maxim, căpitanul Stejar ş. a., oon8istorii eparohiale, onorabililor deputaţi După asta spune, oă în 1894, când
mameluc, când sciut este, că Ma car! erau îneujuraţl de mulţimea de frun oongresuall, iubitului cler şi popor din pro era încă ministru-preşedinte Welnerle, pre-
ghiarul şovinist de ac}! nimic nu taş! români şi de somităţile autorităţilor şl vincia Nostrâ metropolitană: dâr şi milă sidinl „Kalturegylet“-ului din Ungaria nor-
pote face fără politică, necum se societăţii săsesc! din Sibiiu. dela Dumnezeu, şi salutarea Nâstră dioă a cerut dela guvern, ea subvenţia de
vrâ se facă cultură nepolitică. Dâr Serviciul funebru s’a început pe la cordială! 2000 fl., ce o dă acestei societăţi de maghia
contele Karolyi cjice, că se numără B 6re, îndată după sosirea Metropolitului Având în vedere §§. 151 şi 152 din risare din budgetul statului, s'o uroe la
între Ungurii cei vechî. Ei bine, Mihalyi îmbrăcat în ornat bisenoeso, asis statutul organic, convooăm şi prin acâsta 10.000 fl., sân oei puţin la 4000 fl. la an.
aceştia făceau numai politică şi erau tat fiind de d-1 preposit I. M. Moldovan, dechiarăm de convocat oongresnl ordinar De atunol au trecut trei ani şi subvenţia
cel puţin aşa de sinceri, să nu o canonioul Simion P. MateiCi, Dr. Augustin naţional-bisericeso al provinciei Nâstre me a rămas tot numai de 2000 fl. Şi guvernul
ascundă sub masca culturei, ce nu Bunea, Dr. Vasilie Hossu, Aron Pepiu, Ya- tropolitane la biserica paroohiajă din ce îşi motivâză acest repeţit refus cu aoeea,
o aveau. Ei sciau una şi bună: că leriu Suciu, Ioanaşiu eto. In oasa mortuară, tatea Sibiiu, pe Mercurea oe cade în 1/13 oă: „guvernul şi în 1896 şi în 1897 s’a
numai Ungurul e om şi că cei de unde s’a ţinut prohodul, cadavrul eroicului Octomvre u. c. la 9 ore înainte de amecjl, ooupat ou de-amăruntul cu aoestă cestiune
altă rassă sunt nu numai inferior! oolonel Urs era aşezat într’un eosoiug de in care efl după terminarea ritualelor bise- (adecă ou urcarea subvenţiei dela 2000 la
rassei maghiare, ci aprope numai metal. La intrare ţmeau pază câte trei ar- rioescî va urma numai decât deschiderea 10.000 fl.), der n’a putut ajunge la alt re-
