Page 50 - 1897-09

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 203—1897.

Patru ani întregi petrecu Csek în ne4eu, se mai numea şi Ziua milei pentru-că este Ziua Domnului. Acestă de Dom. Dogariu şi I6n Dariu, învăţători-
temniţa din Oedenburg, pe când în tem­ şi a îndurărei, pentru-că Dumineca poruncă creştinii cei vechi o ţineau Partea I 30 cr. — Partea a II : Eserciţii
niţa din Illava, unde îşi făcea pedepsa se făcea mai multă milă şi îndurare cu cea mai mare sânţenie. practice cu numerii dela 1—1000 după
presupusul său complice Horvath, se pe­ decât în celelalte ZH - l^tă dâr cu Dâr bre creştinii de astăZl? Mai sist. decadic. Preţul 20 cr. — Partea a III-a
0
trecu o scenă de forte mare însemnătate ce lucruri se deprindeau în Ziua Du­ serbăm noi bre Duminecele şi săr­ dela 1 pănă la numerii 10,000,000 costă
pentru Csek. minecei creştinii cei vechi. bătorile aşa, cum erau deprinşi se 30 cr.
Cu ocasiunea unei sărbători; preotul Creştinii cei vechi, urmând esem- serbeze strămoşii noştri şi precum Aritmetica. Eserciţii practice cu frân­
carcerului ţinu adecă o predică frumosă, în plul Apostolilor, s’au ţinut strîns de Zice sânta nbstră biserică ? Ga să
gerile decimale şi vulgare. Raportele şi
care vorbi despre omenii, cari au să sufere aşeZemintele lor şi în privinţa ser- fim drepţi, trebue să spunem ade­
proporţiunile. Regula de trei simplă şi
fără vină. Oratoria înflăcărată a preotului bărei Duminecei; chiar şi în timpul vărul, că nu. Dâcă s’ar scula din
compusă. Calculul procentelor, rabatelor şi
ua
făcu o impresiune estraordinarâ asupra ini- asprelor persecuţiunl şi gdne din morminte în Zi Duminecei sâu
al intereselor. Regula societăţii simplă şi
mei unuia dintre întemniţaţi. După servi­ partea păgânilor, neluând sâma de într’o Zi de serbătbre unul din creş­ compusă. Calculul alegaţiunii, al suprafe­
ciul dumnedeesc, acesta ceru întrare la pericolul şi piedecele păgânilor, nu tinii cei vechi, cu greu ar cunbsce
ţelor şi al volumelor cubice. Pentru anii
preot rugându-1 să-l scape de suferinţe, au schimbat acest aşeZământ. de este Ziua aceea Zi de sărbătbre din urmă ai scolei primare de I6n Dariu,
căci el sufere nevinovat temniţa, fiind pâ- Creştinii cei vechi începeau a sâu o Zi de rând; căci pe unii din învăţător. Preţul 45 cr.
rît de cătră un cunoscut fără inimă. serba Dumineca de Sâmbătă săra; omenii de astăZl i-ar găsi lucrând,
Preotul * ascultă liniştit pe sermanul acâstă seră era întrebuinţată de ei pe alţii mergând după alte afaceri Manual de agricultura raţională (Agro-
nenorocit, îl mângâia şi-l îmbărbăta să-şi la cântarea de psalmi, care adese­ de cămătărie şi asuprire, pe alţii logia) de Dr. G. Maior. Cea mai bună şi
sufere liniştit sortea, căci nevinovăţia lui ori se continua pănă în Zori de călcând pragurile advocaţilor spre a mai bogată oarte economică apărută la noi
va veni odată la lumina cjilei. Ziuă. plăti cu bani asuprirea, ce o face pănă acum. 524 pag. format mare ou 217
Suspinele întemniţatului şi vorbele Aceste privegheri lungi şi-au deaprbpelui său, âr pe alţii şeZând fig. Preţul 2 fi. 50 or. (Trimis prin postă
recomandat 2 fi. 75 cr.)
rostite cu voce ridicată de cătră preot, au luat începutul în timpul persecuţiu- în cârciume!
infiuinţat cu o putere elementară asupra nelor, când creştinii erau ameninţaţi A lucra Dumineca sâu în Zi de
unei a treia persdne, care era de faţă la şi nu puteau se se adune Zi P * serbătbre, ce-i drept nu totdâuna e
0a
en
acestă scenă . Acesta a treia personă era — tru a săvârşi serviciul divin, ci se păcat, căci a lucra pentru încungiu- Der voi pe aici mâncaţi aur?
Horvath, care se îngălbeni şi începu să tre­ adunau spre acest scop în timpul rarea unei primejdii momentane, ce Alexandru Macedon, umblând spre &
mure din orescet pănă ’n tălpi. Vocea nopţii. ameninţă averea şi subsistenţa, sâu cuceri lumea, ajunse în Africa la un po­
consciinţii se deştepta în el şi-l făcu să Dâr timpul serbărei Duminecei a ajuta pe aprbpele nostru în dife­ por sălbatic, ce locuia în colibe paeinice,
descopere, că Ioan Csek, despre care el nu la creştinii cei vechi nu era numai rite nenorociri, este permis şi în Zi fără să cunâscă nici resbel, nici cuceritori.
scie în ce închis ore se află, a fost osândit sera şi năptea spre Duminecă, ci şi de sărbătbre, dâr a petrece acest Locuitorii acestui popor il duseră la coliba
fără vină, pentru-că pe Kormos Va omorît el Duminecă dimineţa. In adunările timp în cârciume şi fărădelegi e pă­ regelui lor pentru a’l ospăta. Acesta îi puse
singur. creştinilor de Duminecă dimineţa se catul cel mai mare. înainte curmale de aur, smochine de aur
Acâstă s’a întâmplat în anul 1895. făceau cântări de psalmi, cetire din Duminecile şi sărbătorile sunt şi pâne de aur.
Pănă s’a descoperit, că unde îşi face pe­ Sânta Scriptură, se predica cuvân­ lăsate, ca să-i mulţămim lui Dum­ Alexandru vădând acesta, întrâbă:
depsa Csek şi pănă s’a întrebat a doua- tul lui DumneZeu, se făceau rugă­ neZeu pentru tbte bunătăţile, ce ni-le — Der voi pe aici mâncaţi aur?
oră Horvath despre causă, au trecut noue ciuni, şi se săvârşa taina Euharistiei dă, ascultând sânta liturgiă în bi­ — Ba nu, răspunse regele, der eu cu­
luni de (file. In sfirşit, după o înteţire din (Cuminecăturei). serică. Numai astfel îi vom putâ get, că bucate de mâncare ai fi putut
partea ministrului de justiţie, procesul lui Creştinii cei vechi, asistând la mulţămi lui DumneZeu pentru bu­ afla tu şi’n ţâra ta, Pentru-ce der ai venit
Csek s’a pertractat din nou. Tribunalele au serviciul divin în Zi Duminecei, nătăţile, ce le revarsă asupra nbs­ la noi?
ua
descoperit cu ocasiunea acesta, că Csek făceau rugăciunile lor stând în pi- tră, dâcă vom cerceta casa lui Dum­ —■ Nu aurul vostru m’a atras pe mine
este cu totul nevinovat de omor şi ordonă cibre. Starea în piciâre se păZ©a nu neZeu şi ne vom ruga împreună cu aici, ch Alexandru, ci aşi dori să cunosc
S9
ca să-l pună numai decât în libertate. numai în Ziua Duminecei, ci şi în preotul. Câţi creştini însă nu sunt, moravurile vostre.
Singurul omorîtor al lui Kormos, tbte Zdele, îu amintirea învierei Dom­ cari fug de locaşul lui DumneZeu — Bine, răspunse sălbaticul, petrece
după cum s’a descoperit, a fost Horvath, nului nostru Isus Christos. nevoind să vină de loc la sânta bi­ la noi cât îţi place.
care îl ucise din causa unei neînţelegeri Piua Duminecei în societatea serică. Acelora numai atâta le putem Pe când vorbeau ei astfel, venind doi
la împărţirea prădii furate. creştină era nu numai Zi de rugă­ spune că, uitâud ei de DumneZeu, cetăţeni la judecată, pîrîtorul dise :
Caşul acesta e forte compromiţător ciune şi de învăţătură prin predici şi DumneZeu va uita de ei. — Eu am cumpărat dela omul acesta
pentru justiţia ungurâscă, căci el tradeză în biserică, ci şi Zi de bucurie şi (Va urma.) un pământ şi săpându’l, aflai într’ensul o
o mare uşurinţă din partea tribunalelor veselie în casele creştinilor. Serbând comoră.
unguresc!. Decă şi-ar fi dat numai puţină Ziua Duminecei, creştinii vechi se Acesta nu e a mea, pentru-că eu ani'
silinţă şi decă mărturisirile crudilor şi bar­ abţineau şi dela orî-ce lucrări şi L i t e r a t a * r*ă D cumpărat numai pământul, nu şi comora
barilor gendarmi nu le-ar fi luat numai de­ eserciţii corporale, ţineau repausul Avis îu causa, şcolară. Adac la ou- ascunsă în el, cu tbte acestea vândătorul
cât de bani buni, ar fi putut afla adevărata pentru tbte lucrările, pentru ca ast­ noscinţa d-lor învăţători, că retipăreso ma­ nu voesce să primescă comora.
stare a lucrului şi bietul om n’ar fi fost fel să nu se vateme sânţenia Zil i- nualele „Istoria Naturală“ în a VI ediţie. — Eu clic, că e a lui, răspunse pîrî-
0
osîndit pe nedreptul şi încă la o pedâpsă Biserica însă nu permitea şi nici nu „Introducere în Geografie“ P. I, a IV ediţie. tul, căci ’i-am vândut pământul cu iote
de 12 ani temniţă grea! permite creştinilor în acâstă Zi nici La nona ediţie a „Geografiei am scris câte au fost ascunse în el; şi prin urmare
11
lenea, nici petrecerile şi veseliile za­ un scurt adaus: Locurile istorice. Oraşele şi comâra.
darnice, cari nu sunt de loc potri­ montane. Termele seu scaldele cele mai
Atunci regele, vădend aşa, repeţi cu­
Importanţa serbărei Duminecei. vite cu sânţenia şi însemnătatea Zi­ vestite ale Ungariei, şi am comandat pen­ vintele ca să vaclă ei, de ’i-a înţeles bine;
lei. In locul tuturor acestora ni-se tru fiă-c&re exemplar şi mapa ţării. Astfel se
Noi suntem puşi aici pe pă­ poruncesce a întrebuinţa timpul aces­ apoi gândindu-se puţin, 4i °&tră unul
mânt, ca se mărim şi se onorăm pe întocmit acest manual va avea bogat ma­ din ei:
n
0
tei Zii î cercetarea sântei biserici, terial pentru olassele : III şi IV.
Dumnecjeu şi aşa se ne mântuim. în ocupaţiunî de credinţă, în medi- — Ai vre-un fiu?
De aceea a aşecjat Sânta biserică Preţul la fiă-care manual e 20 or. = — Da, am.
taţiunî spirituale, în cetirea sântei 40 bani exemplarul. In 2—3 săptămâni vor
Duminecele şi sărbătorile, ca nisce — Der tu ai fată?
scripturi şi a cărţilor bisericesc! şi fi gata. P. T. colegi, cari le-a oecut şi le
Zile, în cari lăsând tot lucrul de — Am.
în lacerî de îndurări şi iubire creş- oer mereu, să aibă răbdare. Lipova 22/9 — Bine, dâcă este aşa, fiul tău să ia
rend, se ne aducem aminte de Dum­ tinescă, ca fapte plăcute lui Dum­
nezeu, se-i aducem ondrea şi prea­ neZeu. 1897. — Ioan Tuducesou, învăţător. de soţie pe fiica acestuia, şi tinerilor să le
*
mărirea cuvenită şi se arătăm, că-i Se ne întrebăm acum, cum se daţi comora drept zestre.
suntem supuşi. Următorele oărţi nouă se pot procura Alexandru cel Mare, vădând acâsta,
serbâză de creştinii de astăZl acestă prin Administraţia fbiei nostre : începu să se mire, er regele judecător îl
Dumineca este cjiua Domnului. sântă Zi ?
11
Ea pentru creştini are îndoită sân- „Gramatica limbei romanesc! (Fo­ întrebă:
Răspunsul de multe-orî, şi în netica şi ortografie, etimologie, smtaosă, — E cum-va nedreptă judecata mea?'
ţeniă, căci ne îndatoresce cătră pli­ cea mai mare parte, e forte trist. stil) întocmită iu două cursuri concentrice
nirea poruncei din legea veche, şi Rari sunt aZl cari paZesc Dumineca pentru şoblele poporale de 1. Uariu, oursui — Ba nu, dise Alexandru, însă mă'
ne învoiesce pe totă săptămâna adu­ după cuviinţă, puţini, ibrte puţini II. Pei.tru anul V şi al VI de şoola, pen­ mir de ea.
cerea aminte de învierea Mântuito­ cari merg la biserică, şi mai puţini, tru şoola de repetiţiuue, de adulţi, şooie — Der în ţâra vostră ce sfirşit ar fi
rului nostru Isus Christos. oivih, eto. Ediiur» autorului, .Braşov tipo­ avut acâstă neînţelegere ?
n
cari petrec restul Zilei î cugetări grafia A. Mureşianu. Preţui 30 or. — Dâcă e vorba să spun, răspunse
Serbarea Duminecei în biserica religiose, întru pacea sufletului şi Alexandru, noi am fi pus pe amândoi
creştină îşî trage începutul din tim­ iubirea cătră aprbpele, din care is- Carte de cetire pentru anii din urmă omenii sub pază şi comâra am fi luat’o pe
pul Apostolilor. Acestă 4b după în­ vorăsce bunătatea, blândeţa, răbda­ ai şcolelor poporale şi de repetiţiuue de sema regelui.
vierea Mântuitorului, a ocupat locul rea şi tbte bunătăţile creştinesc!. Dom. Doguriu şi Nicolau Filţia. Preţul bro- — Pe sâma regelui? întrebă Africa­
Sâmbetei din legea veche. In acestă Mulţi, în loc de biserică, în Zi şurat 70 cr., legat 85 cr. (10 cr. porto). nul plin de mirare... Dâr lucesce sârele pe
ua
4i creştinii vechi se adunau într’un Duminecei cercetâză cârciumele, şi Manual de limba germană pentru pământul acela?
loc pentru frângerea pânei, adecă acolo petrec cel mai frumos timp şcâlele pop. şi capitale rom. de I. Dorea. — Da!
pentru săvârşirea tainei Sântei Eu­ din acâstă sântă Z' cu beţiă, vorbe Preţul legat 30 or. — Dâr de plouat plouă?
haristie (Cuminecăturei), pentru învă­ deşerte, încercări de a se înşela unul Geografia Ungariei şi elementele din — Negreşit!
ţarea în adevărurile credinţei şi pen­ pe altul, atacând onorea de-aprbpe- geografia generală pentru şeolele poporale
— Mare minune ! Dâr animale blâude,
tru împărţirea milelor. lui. In Ziua de astăZl sunt forte de Dr. Nicolau Pop. Preţul 25 cr. care mănâncă iârbă aveţi pe acolo ?
Cuvântul Duminecă însemnâză mulţi, cari uită cuvintele Sântei
Carte de cetire pentru scolele pri­ — De multe soiuri!
0:
4iua domnescă, adecă Zi Domnu­ Scripturi, care Zic „PăZiţl Sâmbe­ se
ua
lui. După cum am vă4ut, la creş­ tele (în legea cea nouă Duminecele) mare române de Georgiu Zaharia, învă­ — Aşa der, c}i regele sălbaticilor,
ua
tinii cei veci, se numea Zi pânei, mele, căci acestea sunt semne între ţător. Partea I pentru anul al 3-lea de fiinţa cea A-tot-bună, negreşit că pentru
păntru-că Dumineca se cuminecau mine şi între voi; ca voi să sciţi, şcolă, costă 24 cr. Partea a II pentru anul acele animale nevinovate dă sore şi plâiă
cu corpul şi sângele Domnului Isus că eu sunt Domnul vostru“. (Eşire al 4-lea de şcolă. Preţul 28 or. în ţâra vâstră, căci voi omenii nu sunteţi,
vrednici de ele. („F6ia p. toţi .)
11
Christos ; se Zi 00a 4* de rugăciune, 31, 13.); uită şi de porunca a patra, Aritmetica, eserciţii practice cu nu-
pentru-că Dumineca se adunau la care rânduesce, ca şâse Zii 0 60 lu­ merii dela 1 — 100 după sistemul decadic
ragăciune, spre a se ruga lui Dum- crăm, âr a şâptea Zi 80 0 sânţirn, pentru începătorii din anul I şi II de şcolă