Page 53 - 1897-09
P. 53
/
Micjim linlilitniina, .„fîaîeîa' iese in flî-care ii,
1
îi TfyignSi Abonamente pentru Austro-Uuaaria:
Sra*ov, ţl-iţa ziar® Hs. 30. Pe un an 12 fl., pe şese innl
ŞcjŞbom rsrj'iuocs'6*/ au *; 6 fl., pe trei luni 3 fl.
^'rtEi#sc. — JKsaiesicMpt» a» a» H-rii de Dumlneoă 2 fl, pe an.
3*tţfta«rt, Pentru Bomânia si străinătaiB:
:ks£HA?E so pmieao la AJml-
sieîraţlnna Sn Braşov ţi »» oî- Pe un an 40 franci, pe şăse
luni 20 fr.,pe trei luni 10 fr.
Etătârelo 5h'0url do dmmolurr: N-rii de Duminecă 8 franci.
ta Ticna: Jf. Duku, Hmnrich
Sshaltk, Rudolf Moine, A. OtiţuliU Se prenumără la tâte ofloiele
Haohfolger; i«io» Oppilîk, J. poştale din întru, şi din arară
Dannebcr, ta Budapesta: A. 7. ;i la dd. coieotori.
tfclăbergerg, Scktitin Bornai; ta Abonamerai ţentin Biasor
Bucnresoi: Agtnct Bavat, Sao- administraţiunea, piaţa mare,
cursaie de Boumanis; ta Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
buri.: A'aroijrt <* Uubmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţul Inaorjlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond po 0 ooidnă 8 os. ţi Cu dusul ta oasă: Pe un an
m
30ar. timbru pentru o publi- 2ZT C7 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
n&re. Publioări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi tavoiaiă. său 15 bani. Atftt abonamen
Eeoiame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 80 baci. a se plăti înainte.
Nr. 204. Braşov, Lum-larţî 16 (28) Septemvre 1897.
0
Visita Regelui Carol şi pressa meze visita regelui Carol la Buda a încetat înse pe la anul 1870. Per priei ndstre reorgsnisări interne, cum est
pesta, pentru ca să-i înveţe, că sunt secutat în urma atitudinei sale ener cea de atjl. Ba putem să tragem nădejde,
maghiară.
cetăţeni ai statului ungar. gice ca deputat şi corist de şovi oă stările austriaoe nu pot să puie stavile
Unul după altul cjiarele ungu O mai mare absurditate şi o nismul, ce 3e afla în primele stadii seridse politicei maghiare şi că de fapt ne
resc! se pronunţă în lungi articulî insinuare mai neîntemeiată, stupidă ale turbărei sale, Alecsandru Ro va fi cu putinţă a ne folosi de aoâstă ooa-
asupra visitei, ce o va face părechia şi răutăcibsă decât acăsta nu s’a man a trebuit să sufere pedepsa de sie afară din oale de priinoiosă pentru or-
regală română monarchului nostru mai pomenit nicăir! într’un organ un an închisăre la Vaţ, — pedâpsă, ganisarea nostră internă"...
la palatul din Buda, şi care de care oficios al unui guvern, care se nu- la care a fost condamnat de juriul „Dăr terenul mlăştinos al politioei are
găsesce noue variaţiunî pentru de-a mesce liberal şi constituţional. din Pesta în urma ultimului proces şi prăpăstiile lui. Raporturile internaţio
arăta importanţa acestei visite din Der ceea ce bate şi mai mult de pressă, ce i-s’a intentat. nale sunt supuse unor sohimbărl, oare
punctul lor de vedere. la ochi este flagranta contracjicere, După încetarea ,,Federaţiunei“, se petrec adese-orl ou o repeziciune uimi-
Ochelarii, prin car! pressa ji- în care se încurcă oficiosul după la câtva timp răposatul a primit tăre şi tocmai de aoeea numai atunoî ne
dano-maghiară privesce acjî lucru acea cutezată şi perfidă afirmare, postul de profesor de limba şi lite putem simţi pe depliu siguri, dăcă ne vom
rile, măresc, de când cu faimosul când mărturisesce însu-şi, că „ra ratura română la universitatea din prooura noi înşi-ne garanţiile destoiniciei
toast al împăratului Wilhelm, în mă porturile de amiciţiă ale României Pesta. Fiind ales membru ordinar năstre de esistenţă. Statul UDgar numai
sură aşa de mare ceea ce inima lor cătră tripla alianţă sunt pe deplin al Academiei române, a desfăşurat atunci va fi consolidat, când va ave uu
doresce să vadă, încât disposiţia, în independente de raporturile ei spe şi în calitatea acăsta o viuă activi organism unificat de guvernământ şi o bună
care se află scriind despre miracu- ciale de amiciţiă cu Ungaria, car! tate pănă la mortea sa. administraţie; oând contrastele de rassă şi
lbsele cuceriri ale maghiarismului, a au numai o însemnătate locală". încă înainte cu trei luni, confe- de naţionalitate vor fi aplanate în cadrul
ajuns la acea culme de estas, ce-o Va să 4ică ’i se insinuă regelui renţa din Cluşiu în causa bisericei statului unifioat. Er naţiunea ungară va fi
caracteriseză poporul nostru când Carol, că — independent de rapor române unite a distins pe Alec gata şi perfeotă numai jâtuncl, dăcă se va
c]ice despre cineva, că ’i se pare, că turile României cu tripla alianţă, car! sandru Roman, alegendu-1 preşedinte oontopi într’o unitate după ce va fi făcut
a prins pe Dumnecjeu de picior. s’au stabilit mai de mult şi nu pot al adunării. încă de pe-atuncî era să dispară antagonismele de rassă şi con
In acăstă disposiţiă Ziariştii un fi schimbate prin contra-visita, ce o forte slăbit, dăr starea sdruncinată fesionale"...
gur! nu vgd în nic! o parte, decât face acesta lui Francisc Iosif I la a sănătăţii lui nu l’a împedecat de-a Şi regularea grelei cestiunl a proprie
înălţarea tricolorului unguresc şi în Budapesta — ar voi să ne dea nouă, lua parte la conferenţă, urmând im tăţii rurale stă, după autorul articolului, în
chinarea tuturor înaintea lui. In sta Românilor de dincbce, o lecţiă de boldului de a-ş! împlini o nobilă strînsă legătură cu „soopurile naţ’onale".
rea acesta psihică, nu-i mirare, că patriotism şi de fidelitate cătră mo- datoriă în lupta pentru apărarea in De resolvarea ei se lâgă unele cestiuul de
amestecă problemele cele mar! ale narchul nostru şi statul în care trăim, dependenţei bisericei sale. rangul al doilea, oum e de pildă: coloni-
politicei internaţionale cu problemele prin aceea că s’a decis, „spre marea Scirea despre pierderea neaş sarea şi parţelarea, „două agende aoestea,
politicei specifice naţionale maghiare, mulţămire şi însufleţire a Maghiari teptată a acestui valoros bărbat al fără de resolvarea oărora restaurarea (!!)
ce o urmăresc ei. lor", să facă acestă visită în capi naţiunei nostre va causa mare în naţiunei ungare nu păte fi desăvârşită"...
Astfel şi în cestiunea privitore tala ungară. tristare pretutindeni între Român!. Resfirând cestiunea mai pe larg, G.
la importanţa visitei regale române Şi acesta atuncî, când rapor Fiă-i memoria binecuvântată! B. ch > că pentru tăte acestea trebue bani,
oe
ei amestecă ceea ce doresc ei şi turile României cu tripla alianţă mulţi bani. „Statul ungar trebue să gă-
scopurile, la cari nisuesc ei, cu ceea sunt considerate de acelaşi oficios sâsoă bani pentru acoperirea acestor ohel-
ce resultă din raporturile interna ca neaternătăre de legăturile de Visita Suveranilor români la tuell, căol altfel tătâ ostenela şi oel mai
ţionale ale monarchiei austro-ungare amiciţiă speciale între România şi Budapesta. bun program sunt zadarnice"...
cu statul vecin român. Pe calea Ungaria. (Voci ale pressei maghiare.)
acesta ajung la nisce conclusiunî, Aici or! este o mare contrach- „Pester Gorrespondenz“ organul hi-
car! şi atunci, când nu ar fi lipsite cere, or! se atribue Regelui Carol „Neues Pester Journal“ dela 24 per-oficios al guvernului unguresc
de orî-ce temeiu, ar rămâne în tot de-a face un lucru, care nu-i este Septemvre publică un articol sem vorbind de visitele regale în Buda
caşul ridicule. şi nu-i păte fi permis, ca adecă să nat Gr. B., sub care este a se înţe pesta cjice, ca şi visita regelui Carol
Cetitorii noştri n’au, decât să se amestece în luptele de sine stă- lege de sigur cunoscutul publicist este de mare însemnătate, deşi ea
cetescă vocile, ce le reproducem în tătăre ale Românilor de dincoce, şovinist. nu însâmnă de cât o contra visită,
numărul de astăcjî, ca să se convingă car! nu sunt supuşii săi, şi încă în începând tot cu visita împăra care nu va schimba şi nu va putâ
despre acesta. favorul asupritoritorilor lor. tului german şi însemnătatea ei, schimba nimic în raporturile Româ
Idea conducătbre a pressei ma Acăsta din urmă este dorinţa trece la a vorbi despre resultatele, niei cătră tripla alianţă.
ghiare în apreţiarea importanţei po de ac]! a Maghiarilor, acesta — şi dobândită de „naţiunea" (singură al- „Importanţa aoestei visite însă, „ Zice
litice a visitei regelui Carol este, nic!mai mult, nic! mai puţin — o aş cătuităre de stat) în cei de pe urmă „Peter Oorresp.", este, că ea se face în
că printr’ensa se desavuâză luptele, teptă ei dela visita regelui Carol în trei-c|ecî de an! ai redobândirii con Budapesta. Visita se face regelui Ungariei
nisuinţele şi aspiraţiunile pentru e- Budapesta. stituţiei. în reşedinţa ungară şi printr’ânsul să recu-
gala îndreptăţire naţională a Ro Pressa maghiară s’a pronunţat. Că aoeate resultate tot sânt înoă ne- ndsoe independenţa de stat a Ungariei..............
mânilor din statul ungar. In urmă Rămâne acum să spunem şi noi ceea mulţămitbre, acesta — cjioe „N. P. Jour (Oum a fost reounoscută prin visita împă
rirea acestei idei, organul de frunte ce credem şi simţim în acestă ces- nal" — „trebue înorestat pe răvaş în prima ratului german).
oficios al guvernului Banffy merge tiune. linie veleităţilor nâstre faţă ou dreptul pu „Soim, oă în Transilvania (Numai? —
pănă a scrie următbrele: blic şi faţă ou naţionalităţile". Red. „G. T.“) trăeso în mare număr Ro
„Românii Transilvaniei sunt lo „Ambele aoeste stavile împedeoătdre mâni. Agitaţiunile între Românii Transil
cuitor! ai statului ungar, cetăţeni ai -J- Alecsandru Roman. sunt aoum tocmai pe oale de a se pră vaniei şi a României, cari aprope esolusiv
Ungariei şi supuşî ai regelui Un buşi... Existenţa Ungariei oa stat indepen sunt îndreptate în oontra vieţii de stat şi
gariei. Acăsta este importanţa visi dent s’a ridioat (în urma visitei împăratu a supremaţiei Ungariei, vor fi asemenea cu
tei regelui Carol al României în pa Astăcfî înainte de încheiarea lui german) la o însemnătate, care influen- noscute în t6tă Europa, căci agitatorii, oarl
latul regal dela Buda“. foii primirăm următorea tristă scire ţâză aprope asupra raporturilor interna primeso mijldoe bănesol ou prisos din fon
In graba condeiului, oficiosul telegrafică: ţionale. durile de agitaţiune oaută ooasiune şi o
şi-a dat pe faţa gândul său, adău SEBEŞ, 27 Septemvre. Profeso „Er oât despre cestiunea naţionalităţi află aprdpe pretutindeni, pentru oa să ser-
gând, ca esplicare, cuvintele: „Acum rul de universitate Alecsandru Roman a lor, ea este împinsă îndărăt prin însăşi îm vâscă scopul lor duşmănos şi să blameze
le arată (Românilor din Ungaria) răposat a d / t dimineţă la 10 ore aici în prejurarea, oă agitatorii ei, oel puţin deo Ungaria înaintea întregei lumi oivilisate, se
propriul lor Rege, domnitorul Româ Săbeş, unde venise spre a se recrea în camdată, nu vor putea socoti la un sprijin o aouze de violenţe în oontra naţionalităţii
niei, calea pe care trebue să umble timpul vacanţelor. din partea germană şi oă de altă parte prin Românilor şi de asuprire ou forţa. Ei, Ro
şi locul, unde trebue să se presente Alecsandru Roman a fost unul visita în Budapesta a părechii regale române, mânii s’au dus şi ou Memorandu la Viena,
cu plângerile lor.“ din cei mai distinşi bărbaţi ai noş agitaţiunea daco-română va fi repusă dăcă nu ca să se plângă acolo în contra Ungariei.
Acest lapsus de mai sus, unde tri. El a avut un rol însemnat odi- pe vecie, cel puţin pe un timp jârte înde „Acuma le arată propriul lor Rege,
vorbesce de domnitorul României nioră în luptele nostre politice na lungat“.... domnitorul României calea, pe care au se
ca de „propriul nostru rege , care ţionale. A fost lung timp deputat, „Decă stările din Austria n’ar fi aşa păşâscă (Nun weist llinen ihr eigener KOnig,
u
ni-ar arata cărarea pe care să pă ales din sînul conaţionalilor noştri de tare încurcate, îuoât greutăţile ce se der Beherrscher Bumăniens den Weg, den sie
şim, dovedesce, că scriitoraşul arti- din Ungaria, car! pănă în 1887 au lâgă de regularea lor pe semne se vor zu •wandeln hătten) şi le indioâ locul, unde
culului oficios este de părere, că luat parte la luptele parlamentare. atinge chiar şi de Ungaria, îutr’adevăr s’ar trebue să se presente ou jalbele lor. Ro
pănă acum Românii Ardealului s’au S’a distins şi ca publicist, înfiinţând pută orede, că în tot timpul erei nostre mânii Transilvaniei sunt locuitori ai statului
considerat ca supuşî ai ţărei şi ai şi redactând în Pesta cjiarul naţio- constituţionale n’a fost aşa de priineiosă ungar, cetăţeni ai Ungariei şi supuşî ai re
regelui vecin şi că a trebuit să ur nal-oposiţional „Federaţiunea", care ocasiă pentru ducerea în îndeplinire a pro gelui Ungariei. Acesta este importanţa visitei
