Page 54 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 204—1897.

Regelui Cwol al României în palatul regal tarea ou invasiune, şi tot-odată va înceta pitalei, însă poliţia a pus agenţii de i’au mei stă înaintea nâstră ca împăratul-rege,
dela Buda. de-a mai da ajutor material unei mişcări, rupt de peste tot. OrI-oare ar fi fost scopul nici ca odraslă din casa Habsburg: oi ca
„Cumcă prin acâstă visită e vorba să oare prin nesfirşite certe tinde a compro­ conservatorilor prin placardarea unui discurs rege ungar din viţa lui Arpdd, vlăstarul
se creeze şi un raport mult mai amicabil mite şi ştirbi aoâstă alianţă diplomatioă şi politic al aotualului prim-ministru, totuşi nu regelui Matia celui drept sânge din sângele
între Ungaria şi România, acest Incrn este internaţională. Lealitatea de ambele părţi putem deoât să desaprobăm purtarea agen­ nostru, întinejând Ungariei palmul gloriei.
numai de importanţă locală, oăoî raportul este o oondiţiă pentru a face posibilă o ţilor poliţienesc! cari au distrus plaoardul. El e ferioit oă, fiubesoe aoâstă ţâră şi pe
de amiciţia al României cătră iripla-alianţd paoe durabilă între ambele state şi na­ acâstă naţiune, şi este iubit, adorat adecă"...
este pe deplin independent de acest ra­ ţiuni*,.. ICr cătră sfârşit:
port special. Nou dar Maghiarilor.
„Regele însuşi s’a pus în fruntea Un­
„Vieitele de aoum în palatul regal dela Societatea pressei din Budapesta F6ia oficială ungurescă publică gariei ce doresoe atât de fierbinte inde-
Buda au deol o mare importantă politică, următorul autograf, c e l a adresatMa-
şi (parele în Bncnrescî. plinirea aspiraţiunilor naţionale. Regele în­
aoâsta îusă este numai de natură looală şi jestatea Sa ministrului-preşedinte Banffy suşi s’a dovedit ca adevărat Maghiar; oă
însufleţesoe îutrâga naţiune maghiară, jude­ Societatea Ziariştilor din Budapesta a
Iubite baron Banffy! este un rege naţional maghiar"...
cata şi opiniunea străinătăţii nu pole şi nu e îvitat pe representanţii fiarelor din Bu-
însufleţit de dorinţa ca reşedinţa Mea
permis să fiă privită aici ca decisătore*. ouresol să vină la Budapesta în timpul vi-
ungară să fiă provăcjută, în loourile potrivite
sitei Majestătii Sale Regelui României în Din camera austriacă.
u
„Budapesti Eirlap în minierul seu acest oraş. piarele invitate sunt: „L'lnde- pentru aoâ9ta, ou monumente de-o mai mioă
dela 26 Septemvre publică sub titlul pendance Roumaine , „ Voinţa Naţională' , dimensiune, cari, împodobind oraşul, să Şedinţa de Sâmbătă n’a fost aşa de
1
u
„Alianţă romano-maghiară“ un articul, „Timpul*, „Epoca*, „Adevărul* „Dreptatea*, eterniseze tot-odată şi memoria acelor fi­ turbulentă oa oea de Vineri.
din care reproducem verbal urmă- „Drapelul* „Liberalul*, „Românul* „Bu* guri însemnate din timpurile trecute, cari Obstructioniştii erau cu totul absor­
tbrea parte caracteristică: T&arester Tagblatt* „Roumănischer Lloyd*. In s’au destins pe diferite terenuri ale vieţii na­ biţi de interesul pentru duelul diutre con­
ţionale, încuviinţez în sarcina oheltuelilor
Alianţa României şi Ungariei în poli­ învintare se spune, că călătoria invitaţilor tele Badeni şi deputatul Neamţ Wolf. Toţi
curţii Mele, împărţite pe mai mulţi ani,
tica esternă se basâză pe oel mai perfeot va fi gratuită pe tdte liniile <de drum de deputaţii vorbeau numai de acest eveni­
sume oorăspuncjătore ou soop de a se faoe
principiu de reoiprooitate. Noi îi dăm ei fer ale statului unguresc, şi că se va faoe ment.
statue, cari să represente pe episcopul de
(României) paoe şi siguranţă şi acelaşi lu- totul pentru a prooura o şedere plăoută In decursul şedinţei s’au adresat di­
Cianad, Sf. Gherhard, oare a murit oa
oru îl oerem dela ea. Dâr nu noi suntem acestor (jiariştl. ferite întrebări preşedintelui camerei. Una
martir pentru religiunea creştină, pe ze­
în primul loo a visaţi la ajutorul României, „Drapelul* ne spune, că Vineri sâre, privea şi atitudinea preşedintelui în oestiu-
oăoî noi avem aliaţi pe Germania şi Italia, la ârele 9, la sooietatea pressei din Buou- losul în credinţă arohiepisoop al Strigoniu- nea limbei.
lui Petru Pazmandy, pe prinoipii Transil­
şi armata Austriei şi Ungariei încă este de resol s’a ţinut o întrunire a Ziariştilor, pen­ Preşedintele adecă declarase în cjina
vaniei, Ştefan Bocslcay şi Gabriel Bethlen,
ajuns pentru apărarea ţărei nâstre, pe când tru a se consfătui asupra învitaţiunii socie­ premergătore oă, dâoă un deputat voesoe
pe eroicii luptători pentru patriă şi creş­
România nu are aliaţi şi ea singură abia tăţii pressei din Budapesta. să f-oă o propunere formală, trebue să
tinism : Ioan Hmyaăy, şi Nioolau Zrinyi,
dâcă ar fi în stare să contrastea evenimen­ „Epoca* relatâză despre acâstă întru­ vorbâscă nemţesce oa să-l înţelâgă preşe­
pe generalissimul Ungariei: Conte Ioan Palffy,
telor. Ea trebue să alâgă între noi şi Rusia nire următârele: dintele.
oare şi-a câştigat mari merite pentru apă­ Contra acâsta au protestat mei ales
şi n’a greşit, dâoă în tripla alianţă a găsit „Representanţii cjiarelor din Capitală,
rarea tronului, pe Anonymus regis Belae no-, Cehii tineri.
mai multe garanţii pentru paoe şi o socie­ afară de „ Voinţa Naţională*, s’au întrunit
tarius, oare a scris istoria ooupării. ţării
tate mai corespuncjâtâre pentru interesele asâră la Sooietatea Pressei oa să ia o deoi- In şedinţa ds Sâmbătă însă preşedin­
pe Ştefan Verbăczy, mult renumitul juris­
ei, deoât dâoă s’ar fi arunoat în braţele siune faţă de invitarea Societăţii Pressei tele a recunoscut că deputaţii au drept să se
consult al Ungariei şi pe cântăreţul popo­
Rusiei. Având de-a alege numai între aoeştl din Budapesta, oare Invitase ieri cji l folosăscă şi de limba lor maternă în cameră,
are e
ral al ei, Sebastian Tinody, şi te însăroinez
doi, regele Carol de Hohenzollern n’a stat din Capitală, trimiţând fiă-oăruia câte un ceea ce au mulţămit pe întrebători.
a duce îndeplinire aoâsta deoisiune a Mea.
la îndoelă, oi a primit întrevenirea împă­ bilet de liber parcurs pe C. F. ungare, la Tot în acâsta şedinţă s’an făcut ale­
B u d a p e s t a , 25 Septemvre 1897.
ratului german şi astăcjl în loo de triplă reoepţiunea MM. LL. Regele şi Regina gerile în ăelegaţiunl. Pentru Boemia, după
alianţă putem sorie quadruplă alianţă. României. Francisc losif m. p. oe deputaţii g9rmanl n’au mai voit să în-
Aoâsta nu este proclamată. Râte ea După o 6re-oare discuţie, repraesn- Baron Banffy m. p. oheie compromis ou Cehii, s’au ales numai
va fi proclamată tocmai la Budapesta, Dâoă tantul cjiarului „EIndependance Roumainc* a Cehi şi mari proprietari conservativi. Er
aşa se va întâmpla, atunci looul şi modul declarat oel întâiu, oă de ore-ce intrarea * în Austria de jos au fost aleşi numai anti­
e cu iscusinţă ales, căci între Ungaria şi fiarelor române este oprită de mai multă Archioficidsa „Budapester Corres- semiţi, trei inşi. In Bucovina a fost ales
România esistă o încordare din oausa oes- vreme în Ungaria, nu merge la Budapesta. pondenz“ etă cum scrie între altele delegat deputatul Lupul, âr oa suplent de­
tiunei de naţionalitate, pe oare nu noi, oi Representanţii cjiarelor „Timpul* „Drapelul* despre darul şi scrisorea monarhului putatul Winnioky.
irredenta valahă a susoitat’o, şi acâstă în- şi „Epoca* au declarat de asemenea că nu adresată lui Banffy: Viitârea şedinţă va fi numai Joi când
oorde.re trebue delăturată, ca astfel şi între vor merge. „Regele Ungariei a lăsat să urmeze s’aştâptă că ministrul de finance va pre­
popore să se p6tă desvolta acea alianţă şi Cele-l’alte cjiare române primesc invi­ ouvâutului vorbit al împăratului german fapta santa budgetul şi va faoe esposeul său. In
amioiţiă naturală, _ oare pe cele două na­ tarea şi vor fi representate la Budapesta turnată în bronz. împăratul Wilhelm al şedinţa următâre, se tjice, va fi presentat
ţiuni avisabe una la alta să le uneseă tot prin d-nii Braunstein („Adevărul"), Streitmann Germaniei a rostit măreţul panegiric la camerei proiectul de lege privitor la pre­
14
atât de sinoer, pe oât de sinceră este ami- („Liberalul ), Dichter („Constituţionalul ), adresa Ungariei şi a naţinnei maghiare în lungirea provisorioă a paotului.
14
oiţia şi încrederea reoiprooă dintre regii Mayer („Roumănischer Lloyd", Taubes „(Bu- coîuţelegere ou regele Ungariei"...
noştri. karester Tagblatt"), Szamliewicz („Drepta­ „Nu e vis, e adevărul deplin, o rea­ Duelul Badeni-WolfF
Visita părechei regale române la Buda tea. ) litate îmbuourătâre. Regele Ungariei îşi
11
noi o considerăm ca o încheiare de pace între plâoă oapul dinaintea măreţiei acestei na­ Aoest duel semnalat prin telegrama
Maghiari şi Valahi. Acâ9ta pote să le dis­ Un placară urmărit de poliţia ţiuni şi aduoe jertfă geniului istoriei ei în­ din numărul nostru de Duminecă a produs
placă multora, a cărora pâne este agitaţiu­ din JBucuresci. Cetim în cjiarul naţional- aintea întregului popor. Reouuâsoerea Un­ în tâte părţile oea mai mare sensaţiă.
nea, dâr noi sperăm, oă patriotismul înţe­ liberal „Drapelul* : Conservatorii au tipărit gariei ca stat independent, a fost sigilată Causa lui au fost cuvintele insultătore arun­
lept va învinge asupra prejudiţiilor şi pati- pe un mare placard un discurs pronunţat acjl prin fapt. Strămutarea punctului de cate oontelui Badeni de cătră deputatul
melor şi agitatorii de naţionalitate valahi vor de oătrâ d-1 Dimitrie Sturdza în întrunirea gravitaţie al tnonarohiei din Viena la Bu­ Sohouerenian Wolf, ohiar îu şedinţa primă
tăcă. Căol ooncordia dintre domnitorii şi publică ţinută în sala Orfeu, în cjiua de 25 dapesta a devenit arjî fapt".... a Reiohsrathului dela 23 ale curentei. Un
guvernele ambelor ţări, bine cugetată şi Septemvre 1894, şi în oare discurs se ata­ „Franoiso losif s’a plecat dinaintea deputat făcuse adecă observare, oum oă în
basată pe comunitatea intereselor, va faoe cau perseoutorii Românilor de peste munţi. acestei mari naţiuni şi stă cu oapul des­ sală s’ar afla câţiva poliţişti îmbrăoaţî ca
imposibilă agitaţiunea la resoolă şi amenin- Aoest plaoard a fost afişat pe zidurile Ca­ coperit, dinaintea marilor ei în istorie. Nu uşerl. Cerând dela ministrul-president un

FOILETONUL „GAZ. TRANS." „Măi dă şi tu din mâni, nu-mi tot în rai, la alţii oă-s la munci, — altuia oă dat fiăcara dă pomană, oried oă vi şei,
vini pră cap, că nioî la minie nu-i izvor", are să munoâsoă 100 d’anl pentru cio dră- o’ai fost prîla tâtoie pomănile de oând o
dzisă odată cătră biata văduvă oumnatu-so ouit pră mumâ-sa şi oă nu se soapă dă murit fratoi-mio!
Cum se fac vrâjitorele!
oând îi vini s’o miluiască iară ou oieva cum muncă pănă nu-i faoie popa 20 dă litur­ — Aia oi soi, dâr nu şoiu nici o
Anecdotă poporală în dialect bănăţenesc.
adieoă-1 aflase în nieşce panouri posomo- ghii, altu o’o blăstămat pră popa şi tre­ bobă de desoântoieo, apoi şeii că prîla vră-
Intr’un sat dîn mânoatu Orăviţii ierau rîtoe. buie să-i oitcâsoă cinci molitve de iărtăoiune jitâre vinie gianie dă să lie desoâutoie,
doi fraţi dintră carii al mâi mărie ierâ „Dar undge să mă duo şi oîe să mă şi 5 sărindare în 5 ani şi mie m’o spus oă ce-oi facie atunoia ?
bogat şi făr oopil, iear ăl măi mio sărao mai fac săraoa dă minie, învaţă-mă oă toe- bietu Ion ala mieu — fratcito — n’are — Mare lucru! Dâr care vrăjitârie o
şi plin ds copil. Iei trăiau binie intr’olaltă, ascult!" ~ *■ turtoităle dă preste an. Nu dzeu nu! oă sciut la înoieput. Toatoie or furat câta des­
dar ăl sărao maoar că era lipit şi de fâmie — Fâtce vrăjitoriă, îi dzîsă oumna­ nici noi n’am avut cie mâuoa după mârtcea oântoieo de la una, de la alta, oă îl fi aud-
şi de sătoiă, tot nu-i pica lui la sooooială tu-so cam dîu glumă, cam dîn loatoea ! lui, şi n’am avut să-i dăm de pomană... zît, oă desoântoieou furat ii ou liao. Aşâ
ca să oierşasoă oieva dela fraoieso şi dacă — Ian taoi cu fliauoa tă, nu mă ameţî vi fatoie şi tu. Ceri pr’un vătrai câta jâ-
— Dar cum să mă fao vrăjitâriă, oă
asta totuş se’ntâmpla apoi oăuta oa să-i cu flieoâtoiturile tăie! Potoie că tu credz ghiu, pui tămânie pră iei, îţi faci oruoie şi
nu-s haluită oa vrâjitorele dă sfintoele mi-
resplăciasoă faoieria dă binie ou asoultatu. oă miluitoele i-or spus iei narodziile alea j inoepi cam aşâ: Amin, amin, desoântoieou
luitoe !?
Dar s’o dus vriemea dă s’o urvit frat- Muiere, muiere! oredge tâtoe flauzurile. maiohii Vineri, plieoat-o lupu pră cărare ou
cile ăl serao, şi biata lui văduvă n’având — Ei, dar tu credz oă vrăjitorile îs Ian ascultă-mă tu oe-ţî spun eu : fătoe vră- coda ’ntră pioiâre, pră patru pioiore, apoi
încotro, fu silită se oiară agiutori dă la haluitoe dă miluitce ? Alea-ş bat oapu oum jitore, şi vi vidgea o’o să trăiesol ca şl-o bolboroseşte mereuţ fiece-ti pioă ’n cap,
oumnatu-so, că altcum pleria de fâme cu pot trăi mai uşor, nu oa toine ş-aşoiepte dâmnă! Acuş îs Rusalile aprope, oând 'or şoi cum fao totc’e vrăjitorile minoinâse mai
copii cu tot. Oumnatu-so oie ieste ieste, le să-ţi picie mură’n gura gata. juca Oaluoenil în jocul mărie, dutce tcs oaşci, mai faci oruoie şi aşâ...
şi dgedge o vrieme ou şoirea şi fără şoirea — Nu fie grăit! Dar n’ai vădzut tu uită la iei, şi oând o fi mai multă gianie, Biata văduvă să gândgi, să soootoi
muierii, dar să stăm strîmb şi să vorbim măi anţerţ pră Pisânle în prăvălie la Ru­ fătoe că ai oădzut pră spatce în mijloou păn agiansă a oţărî că dzeu e mai oiostit
girept, fie omul oât dă darnic şi dă ou salie cum o scutura miluitoele, oum întoroia prăvăliei, fătoie clieonită cum ai vădzut a oelui, decât a oerşî şî-ş propusă să să
inimă bună, totuş dîja o vrieme ţî să punie ochii pră dos, apoi îi ţîuia stâlp la oieri, pră Pisone făcând. Io m’oi oăuta să me facă vrăjitorie.
pră inimă şi-ţ vinie dă-ţ soapă şi vorbie oum vorbia ou morţîi şi când îi puniau apropii de toinie, tce-vi striga, tce-oi sou- La Rusalie vin Căluoienil. Stanca nos-
fieoum, îţ treoie gura pră dînaintoe — muierile oriţarl şi libre pră piept, oum lle tura se toe pomenieso dar tu tcie fă oă tră — c’aşâ o ohiemâ — după iei, şi giucâ
Dumnecjeu mă iertce — dă-ţi vinie să dai spuDia dă binie la fieoare oe-o dat dă po­ bulgueşol ou morţî’ şi vi vidgea o’or vini şi ou iei, la orucia drumurilor şi undgie erau
dracului şi milă şi miluit. mană morţilor lor, le spunia la unii oă s la toinie muer). oa la Pisone. Că cie ş-o poftoiţi, fâoia adgecătoe oie nu fao muieri