Page 55 - 1897-09

Nr. 204 —1897. G-AZETA TRANSILVANIE [______________________________________ ______________ Pagina 8

răspuns lămuritor şi alungarea aoelor uşieri, răoiune în suflet înregistrăm lovitura în tru orima râsvrăfcirei, omorului, jefuirei, tă- Comunitatea de avere din Caransebeş
deputatul Wolf s’a esprimat: „Răspuns faţă, pe care a aplicat’o monarhul Ger­ oiunăriei şi distrugerea proprietăţii străine. şi-a ţinut adunarea generală, de t6mnă în
vrâu, răspuns hotărît; oăcî dâoă luorul este maniei nu numai nouă, Nemţilor din Tran­ Cele două-spre-fleoe oercurl puse în stare 23 Sept. n. o. sub presidiul d-nului Ilie
adevărat, apoi asta este o miserabilă mi- silvania şi Ungaria, ci şi tuturor acelor de asediu se află în oomitatele Lika-Ko- Curescu, fiind de faţă şi oomisarul guver-
şeliă (erbărmliche Schufterei!) Câţiva de­ Nemţi din imperiu, oărora nu le este in­ bava (3 cercuri), Modrus-Fiume (3 oercurl) nial, fişpanul Iakabffy. S’au preliminat pen­
u
putaţi poloni se apropiară de Wolf 4' O0D * diferentă sortea conaţionalilor lor . şi comitatul Agram (6 oerourl). tru administraţia Dădurilor oa venite 118,502
du-i: „Mă rog, lasă-te de ooărl!* Wolf Guvernul a provocat prin ordinaţiuni fl. şi ca spese 99.537 fl., âr pentru admi­
răspunse: „Asta nu e ocară. Dâoă aser- pe autorităţi, oa starea de asediu s’o aduoă nistraţia fondului caselor 2730 fl. spese.
-ţiunea (despre poliţişti) e adevărată, atunol Turburărî în Croaţia. la ouuoscinţa publioă prin publicarea ou Alt obieot mai de interes a fost propune­
y
e mişeliă. Eacă oeea oe susţin!“ Astfel tobe, ou trimbiţe şi prin inserarea în 4ia-
ţ)ilele acestea au erupt nisoe turbu- rea oomitetului, de-a se însăroina un am­
presintă întâmplarea chiar fâia a cărei re- rele locale; tot-odată autorităţile au fost ploiat al comunităţii de avere ou studiarea
rărl în oeroul Pisarovina din Croaţia. Tur-
are
daotor-şef este Wolf. Alte 4i spun că provooate să faoă ounosout publioului, ca arengiamentului unor şcdle de industria de
burările sunt de oaraoter curat politio şi
acesta ar fi tjis : „mişelie polonă ! . fiă-oare să se ferâsoă de grupările rebelioe lemn. Ansă la aoâstă propunere — c}'
u
00
dovedesc amărîciunea, de oare e stăpânită
Contele Badeni a orecjut de cuviinţă şi de partioiparea la astfel de grupări; mai „Fâia Dieoesană — a dat oamera comer-
u
poporaţiunea din Croaţia faţă de Maghiari.
«6 provâoe la duel pe Wolf, comunioând departe oa fiă-oare să se supună necondi­ oială din Timişâra, oare voind să înfiinţeze
Se dioe, că motiv la isoarea aoestor
mai întâiu cele petreoute M. Sale şi cerând ţionat disposiţiunilor autorităţilor, oăol alt­
turburărî a dat’o soirea, oe se răspândise în Caransebeş o şo61ă de industriă de
permisiune pentru duel, dându-şî totdeo­ fel pe basa stărei de asediu va ii pedepsit cu lemne, a cerut ajutorul Comunităţii. Comi­
printre poporaţiunea sârbă din acel oero,
dată şi demisiunea pe oare însă monarohul morte. tetul Comunităţii înainte de-a se esprima
oă adeoă pe bisericile lor vor fi arborate stin­
n’a primit’o. darde unguresd. Soirea acâsta a esaoerbot * în oausă a fâout adunării propunerea, de
Ca secundanţi a avut pe comandan- E de observat, că Ungurii bănueso care e vorba şi care s’a primit unanim, oa
grozav poporaţiunea sârbă, oare şi aşa în
dantul general al trupelor din Viena, con­ oa autori ai întregei agitaţiuni pe Sârbii şi t6te celelalte obieote puse la ordinea
urma vexaţiunilor, la cari sunt espuşl Sârbii
tele Uexkilll şi pe un colonel al statului din Ungaria, era destul de înverşunată în naţionalişti din Ungaria. Ei cred, oă oon- cjilei.
major, pe semne amândoi la porunoa îm­ oontra Ungurilor. duoătorl de-ai Sârbilor radioall dela Carlo­
păratului. văţ au mers în Croaţia pentru a agita po- împăratul Wilhelm pentru săracii din
l
In acest timp se aflau în oeroul Pi­
Contele Badeni a fost atins îndată la sarovina trei funcţionari în afaceri ofioiâse poporul sârbesc de aoolo. Aoâsta bag sâmă Budapesta. împăratul Germaniei a trimis,
prima desoărcare de pistâle: glonţul îi in­ o ooDohid şi din împrejurarea, oă poporul prin consulatul german din capitala un­
anume: directorul cărţilor funduare Cvija-
tră în partea de jos a braţului, oprindu-se răsvrătit înjura nu numai stindardele un­ gară, 4000 mărol primarului din Budapesta
noviol, judele de oero Brozoviol şi ingine­
sus aprâpe de umăr. Rana, deşi destul de pentru a-i împărţi între săraol.
rul Djukovicî. Poporul sârb atribui aces­ guresol, oi şi pe oei ce atentâză la inde­
mare, nu e gravă; glonţul a fost scos ime­ tora intenţiunea, de-a arbora stindarde uu- pendenţa bisericei sârbesol va să flioâ pe Nouă scole medii unguresc!. Cu înoe-
diat după oe oontele Badeni a sosit aoasă.
guresol pe biserioile lor. înverşunat sări Unguri. putul anului şcolar present au fost desohise
Nici nu zaoe în pat, umblă ou mâna legată
asupra lor bătându-i grozav ou furol de Cumcă Ungurii oonsideră situaţiunea mai multe şoâle medii de stat; aşa a fost
în odaie, lucrând cu referenţii săi. Peste
fier. Au întrevenit gendarmii. Aceştia însă oa fârte critică, se pote vedâ şi din împre­ deschisă classa primă gimnasială a noului
4—5 cjil 0 80 crede, va putâ eşi pe afară.
în comuna Perna au fost întâmpinaţi ou jurarea, că fişpanul dela Carlovăţ, din in- gimnasiu ungureso de stat din limişdra şi
Ministrul-preşedinte primesce aoum,
împuşoăturl. Sergentul a dat ordin gendar- oidantul acestor iurburărî, a dat ordin, oa a oelui din Deeş, preoum şi prima olassă
flresoe, din tabăra majorităţii parlamentare,
milor să împusce asupra poporului. O fe­ în acel oraş si fiâ oprite ăe-ocamdată atât a şoâlei reale interiore din Ungvâr. — Va
dela persâne şi oluburl manifestaţiunl de 0
meia a fost omorîtă, dr doi omeni greu răniţi. tergurile de fără, cât şi cele de săptămână. să 4* & nouele şcâle se înfiinţâză tot prin
simpatiă. Şi Majestatea i-a arătat prin de­
S’au adus miliţiă prin tote comunele din Acâsta pentru ouvântul, oă târgurile erau ţinuturi loouite de Nemaghiari!
peşă simpatia sa.
oero. oeroetate mai vârtos de poporaţiunea din
Cu tâte aceste mulţi, chiar şi dintre Concurs Ia staţiuni învăţătoresci. Sub
O telegramă oficiosă din Agram pre­ oerourile răsvrătite. Târgurile li-ar fi dat
amioii politici ai oontelui Badeni, desa- titlul aoesta cetim în „Unirea" din Blaşiii:
santă luorul astfel: Poporaţiunea de timp deci ooasiă de-a propaga agitaţiunea.
prâbă că dânsul s’a duelat o’un bătăuş Cu terminul de 30 Septemvre s’a esoris
mai îndelungat era peste măsură agitată; Acelaşi fişpan dela Carlovăţ printr’o
prea bine ounosout. oonours: 1) La staţ. dooent. din Berohis
în 18 1. c. mai mulţi omeni din Carlovăţ altă ordinaţiune a provocat pe toţi aoei lo­
a sosit în Sieniozak şi aoeştia au agitat po­ cuitori, cari au pistâle, pusei revolvere, în protopopiatul Turdii ou emol.: 240 fl.
împeratul german. porul în contra stindardelor unguresol. Agi­ săbii şi alte arme, fără de-a avâ însă şi li­ din repartiţie şi 60 fl. subsidiu dela stat. 2)
La staţ. dooent. din Visuia în protopopia­
taţiunea a crescut din moment în moment cenţă pentru a-şl ţinâ arme, ca în timp de
Intr’un articul cu titlul acesta tul Catinei eu emol.: 130 fl. din repartiţie,
şi la urmă a erupt într’o formală răsoâlă. trei (file sd depună a mele la primăria, fiind
v
Kronstădter Zeitung din loc vorbind 80 metrete ououruz = 72 fl., 50 fl. din
11
S’au tras clopotele într’o dungă şi s’au ameninţaţi în oas oontrar ou pedepse.
de toastul dela Budapesta al împe- oassa biserioii, 130 funţî lard = 20 fl., 2
adunat şi vre-o 2000 âmeni înaintea bise- Tâte telegramele spun, oă poporaţiu­
ratului Wihelm scrie într’altele: grădini = 12 fl., interese după obligaţiuni
rioei. Din nenorocire tocmai atunol sosise nea sârbesoă e fârte agitată din causa vă-
„In lâgănul împăratului Wilhelm II a aoolo o oomisiă (ai căreia membri au fost tămărei autonomiei lor biserioesol. de regal 6 fl. 75 or., dela preotul local
fost pus un dar fatal. Despre aoâsta aprâpe oei trei amintiţi mai sus); mulţimea a nă­ 3 fl. 25 er. Pentru stipendiile, pentru do­
bândirea oărora Preaveneratul Consistor
totă lumea e de acord. Darul aoesta este: vălit asupra membrilor din oomisiă, bătân­
modul vioiu şi avântat de a vorbi, răpit du-i şi omorînău-i, dr cadavrele lor mutilân- metropolitan a publicat în ăst an oonours,
de o disposiţie momentană şi lesne de emo­ du-le în mod îngrozitor. Apoi au jăfuit ca­ — au fost 39 tâte la olaltă — au incurs
ţionat a spiritului său. Ori de câte-orl s’a davrele, luând banii şi obieotele de valâre, — 15 (27) Septemvre. numai 169 supliol. Aoi s’ar potrivi mai
folosit de acest dar, numai arare-orl a avut ce le-au aflat în haine, âr cadavrele le-au Suveranii români în Viena. Cetim în bine: „Seoerişul este puţin, âră seoerătorl
împăratul noroc. Aoâsta s’sr putâ dovedi lăsat înaintea biserioei Preotul Nikolioî, „N. fr. Pre88e : Regele Carol şi Regina sunt mulţi".
K
în mai tote vorbirile lui mai importante . despre care poporul bănuia oă este una ou Elisabeta a României soseso Duminecă în Dr. Lenkei osândit. Renumitul hoţ in­
11
„Printre aceste poticniri ale facultăţii oei omoriţl, numai ou mare greu a putut 26 o. sâra din Miinchen aici şi vor des- ternaţional de tablouri, Dr. Lenkei, a fost
sale retorioe trebue să socotim, din punotul scăpa, fugind printr’o ferâstră. Mulţimea căleoa în „Hotel Imperial" pănă la 28 1. osândit în 24 1. c. de tribunalul din Viena
nostru de vedere german, şi cea mai mare nu s’a împrăştiat, pănă n’au sosit două o. vor petreoe în Viena. In 27 Regele Ca­ la doi ani înohisâre şi espulsat pe viaţă
parte a toastului, pe care împăratul Wil­ oompanii de ostaşi. Judele de instruoţiă rol va asista la representaţia dela curte. din Austria. Osânditul a înaintat reours.
helm l’a pronunţat Merţa trecută, la prân- Dr. Kondiol şi proourorul de stat Tara- La dorinţa reginei Elisabeta se va da în
dul de gală din Buda. In deosebi în noi baohia au arestat pănă acum 30 de dmenî. aoâstă sâră „Nunta lui Figaro". In 28 1. o.
Saşii trebue să îngheţe ;orI-oe simţământ O altă telegramă mai nouă, datată Regele Carol plâoă cu regina la Buda­ Proprietar: Dl*. Aurel Mureşiann.
cordial pentru purtătorul corânei împără­ tot din Agram, spune, oă guvernul a pu­ pesta, oa să întâroă împăratului visita de
tesei germane. Cu cea mai adânoă amă- blicat stare de asedin în 12 cercuri pen­ acum un an, Redactor responsabil: Qregorlu Maior.

sânetâse şi prîn asta atrasă încă dă toim- mai vedge pră lumea aialaltă, dar oare mai Viesta Stanohil se lăţîl oa fulgeru şi — Aduceţi oâta jâghiu pr’un vătra
puriu privirea lumii aşa că lumea înoiepu are voiă să le spună, să-i aducă acasă o ia vingiecâ şi cinăr şi bătrân şi orb şi şi puneţi oâta tămânie", porunoi ia. Iş fâou
a vorbi că „Stanca nu-i ou totoie apile", ţolă a mortului ca s’o pună prăste noptoe şchiop; aşâ după vr’o 2 ani se ’ntâmplă orucie, luâ vătraiul în mână, oooli prăstă
Dâr când o vădzură în prăvăliă în jocul sub oăpătâni, şî mânie li-o spunie oe-o că oumnatul iei — omul ăl bogat — s’o oumnatu-so ou iei, oăsoâ odată ţapăn şi în­
mare lungită pră şele cu ochii stîlpiţi şi o vădzut. Când dgedge să să soâle, nu putu ’nieoat o’un os. Chiemat-o dootori, adus-o oiepu. tărie: „Amin, amin desoântoieou
audzîră bulguind ou morţii şi că oumnatu pănă nu o rădgioară neşoie veoine a iei, vrăjitori dîn lumie dîn ţară, dar tâtoe în* măiohii Marţi (oă era Marţi) plieoat-o lupu
iei în taină se trudieşoe s’o deşoeptoie, oarie o şî dusără pănă aoasă dă subsîsîori. zădar, osu nu l-or putut scâtoe dîn gîrclian. pră oalie pră cărariă, ou oâda întră pioio-
audzai muerile dzîcând : „am vădzut, că n’o După oie agiunsă aoasă şi-ş numără rie, pră patru pioiârie", apoi înoiepu a
„Chiamă pră uoru-ta — îl dzîoeau
-aă-i fie de binie, săraca or haluit-o miluit- vinitu, să bucură vădzând, că are destul trondorosî şi altoie vorbe oie-i pioa ’n
muierile — că dzeu dă iestă soiutâre prăstă
oele, ian hai să ne spună oie vedge dăspră de trai cu oasa şî glâta iei Dr’o lună. D'aoi mintoe.
ia şi vi vigiâ că de loc îţi treoie®.
-morţii noştri “. naintoe nu treou dzî de la Dumnedzeu să — O ! ho! ho-ho, înoiepu a rîdgie în
Dar putoia el Dâmnie să ohieme pră
Şi Stanca spunea tot ce şcia şi oum nu-i vină oând unu când alto oa să-i dge oloootcie cumnatu-so bitoiag oum iera, pen­
noru-să oând 9oia oă el a învăţat’o să se
şo’a mai binie aşâ oă tâtee muierile să mi­ în semn ori să-i întâroă, să-i facă apa dă tru oă n’audzîsă altoie vorbie deoât oarie
faoă vrăjîtoarie oa să se soapie dă i a ! ?
rau şi să oruoişau de spusăliă iei. „Că dzeu dureri eto. Er regulat în tâtă săptămâna o învăţat-o iei: dar ou rîsu ăsta oarie ierâ
Se ’nţelegie oă d’asta nu soia nioî muieria
aşâ de binie vedge tot, tot m’o spus oie de 2 ori făuia oinstele albe, dă 2 ori om- dâ la baierile inimii, îi ţîsni şi oşu dîn
lui, şi d’aia şi ia stăruiâ una oa s’o ohieme
godge am dat dă pomană. Nici n’am mai stăle niegre pântru cari, afară dă pui ori guşă şi aşa să scăpa de mârtoiă.
şi s’o ohieme.
vădzut aşâ vrăjitorie bună, un miel am puică, fânină, unt, linguri pară, 9 bani ş. a., — No! ai vădzut oă n’am minţit, —
minit mumii dă pomană şî şî aia o vădzut. şciindu-o muierile oă-i săracă, îl mai adu- „Chiemaţ-o, dzîsă omul, gângînd în dzîseră atunol muerşn oe sta ou gu-ile oăs-
Atâta o mai trebuit şi lumea o oooliâ oeau una oâta păsulie, alta oâţia orâmpei, iei, oă oinie şoie pâtoie o măi fi furat vr’un oatoie prîn sobă (odaiă).
dă erau la ea oa ’n tâ^g cu întrebatoe, ou laptoe şi altce liegumi, aşâ înoât în scurtă descânt,cieo dî la vrăjîtârie şi ala scie şi — „Vădzut dzău vădzut oe n'aş mai
bani şi pră fiecarie-1 indestuliâ şi îl spunia ce vrieme să scăpâ de tâtee nievoile şi ooările. iei oă-i ou liao.
fi credzut".
i-o dat mortului dă pomană. Mai binie spunea Destul că se zgodgi, oă la toţi oărora Stanoa nostră nici o’asoieptâ s’o ohieme
dă morţii alor âmeni oaril or dat tote dă li-o desoântat în 4î când a oădzut, li-o de 2 ori, ci veni îndată, dar spusă oumna- M a i d a n , în Iulie 1897.
0a
pomană copiilor iei. Ălora 4î° Stanoa — fost binie şi prîn asta i-o mers viesta în tot tului la uriechiă în pat, oă ia dzeu nu soie („Familia".) Liuba-lana,
ea
nu le lipseşoe, decât sălindare în biserioă. mâncata nostru, ba şi prăstă hotar; şi nu mai mult decât o ’uvăţat’o iei.
Când fu la chiugiă, Stanca nosstră ierâ bietiâg oare să nu vină la vrăjitoria „Nu faoie nimic, desoântâ tot oe soi",
ostenisă d’atâteia prorocii şi dzîsă că nu să Stanoa să-i desoântoe. dzîsă bitiagu.