Page 57 - 1897-09

r
\
Ma&fta, ASaBiiflritiPitt,
si fmmu
Sifeaov- vîtfjfk mar* 3fc, 30,
3sjyitoii Q»f?îuiciiiî ast 3<s
tfy?K».8S?: ' - WsUiUSCIîijlfte Bit 3S
îs>ivun«t
IKSEKATE se pîimeso Ia Adml-
ulntraţlane In Braşov şi la vjc-
snăt<5rele Birouri de unanolurl:
în Viena; M. D»k*t, Htinrich
Xthaltk, Rudolf Mont, A. OpptWkt
.Soohfolger; Anton Oppsit'k, J.
Dunneocr, In Budapesta : i V,
Qoldbergerg, XcktUtn Bemat; în
Bucuxesoi: Âgcnci Havas, Suc*
omsaio de Boumonie; in Ham-
burg: Karoi/yt <& Litbmann.
Preţul Insarţlunller: o seria
garmond pe e ooldnă 8 ar. ţi
30er. timbru pentru o publi-
*are. Publicări mai dese după
tarifă şi învoială.
Beolame pe pagina a 3-a o
seria 10 or. seu 30 bani.
Nr. 205.
Yisita regală la Budapesta şi
Românii de dincoce.
i.
Astăc].î Regele şi Regina Româ­
niei vor fi primiţi cu mare pompă
în Budapesta, unde se duc se în-
tdrcă visita, ce a iăcut’o monarchul
nostru astă-tdmnă curţii regale ro­
mâne.
Tdte vor decurge după progra­
mul de primire înainte stabilit şi
Suveranilor români li-se vor face
aceleaşi onoruri, cu cari a fost în-
tîmpinat împeratul Germaniei. S’a
dat locuitorilor capitalei ungare lo­
zinca, de a face şi părechei regale
române o primire cât se pdte mai
eăldurdsă, căci Regele Carol este un
bun amic al Monarchului nostru şi
tot-odată domnitorul unui stat, care
stă în raporturi de amiciţiă cu Aus-
tro-Ungana şi căruia îi revine un
rol important în politica orientală.
Pănă aici n’ar fi nimic neobicî-
nuit, avend în vedere raportul inter­
naţional al statului român vecin cu
monarchia nostră. D6r lucrurile nu
se opresc aici. Lozinca, ce s’a dat
locuitorilor oraşului Budapesta nu
are de scop numai a accentua
faptul amicabilelor relaţiuni în cari
se află domnitorii şi guvernele am­
belor state, ci ţintesce mai vîrtos a
demonstra în favorul acelei direc­
ţiuni politice, ce au urmărit’o băr­
baţii de stat maghiari consecuent de
patru-spre-4ece ani încoce, de când
pentru prima-dră regele Carol şi gu­
vernul seu s’au apropiat de puterile
triplei alianţe.
Acestei direcţiuni politice ’i s’a
dat viuă espresiune la 1888 de că-
tră organele ministruiui-preşedinte
unguresc de atunci, Coloman Tisza,
cari ne provocau ironic pe noi Ro­
mânii de dincdce, în vederea apro-
piărei României de tripla alianţă,
se depunem arma, căci ne-am afla
„între doue focuri" şi că de aci în­
colo atât dela Budapesta, cât şi dela
Bucurescî „agitaţiunile ndstre în con­
11
tra Ungariei — cum erau timbrate
de Unguri luptele ndstre leale pen­
tru egala îndreptăţire naţională —
vor întâmpina de-o-potrivă cea mai
hotărîtă combatere din partea gu­
vernelor amice.
Este fdrte caracteristic pentru
momentul present, cât de mult se
asâmenă ceea ce scriu acjî foile un-
gureşei, în faţa faptului, că amiciţia
dintre România şi monarchia nostră
primesce o nouă întărire prin contra-
visita regelui Carol şi mai ales în
faţa faptului, oă acestă visită se face
la palatul din Buda, — cu ceea ce
au scris aceleaşi foi la 1883.
...„Aderenţii visurilor absurde"
— scria organul lui Tisza, „Nemzet",
la 1883 — „sunt tot mai mult strîm-
toraţî şi acfi sâu mâne vor dispărâ
din munţii romantici al Transilva­
niei".
Etă tonul, ce-1 reiau acţi din
nou cu îndoită accentuare tdte foile
unguresci, etă speranţa, căreia îi dau
ac}i espresiune Maghiarii în mod mult plo" — oă regele şi regina României în
mai elocuent şi esplieit, (^icend, că
,.6azeta“ isse în l-care di.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fl., pe şose luni:
6 fl., pe trei luni 3 ii,
N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate;
Pe un an 40 fronot, pe şese
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 3 franci.
Se prenumără la tdte oficioi.o
poştale din Intru şi din afară
şi la do. «oieotori.
liwtianienM pentru Biasar
administraţiunea, piaţa mare,
tflrgul Inului Nr. 30 otagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şăse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen­
tele cflt şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Mercur! 17 (29) Septemvre 1897.
„agitaţiunea daco română" va fi re­ VienB, or! la Ischl, oi în Budapesta la re­ „Pester Lloyd" şi alte (fiare ungu­
pusă, dâcă nu pentru vecia, cel puţin gele maghiar, în anumite oerour! politioe de resc! după el au adus soirea, oă ministru-
pentru un. timp fdrte îndelungat! frunte ale Buouresoilor soirea aoâsta a pro­ preşedinte D. Sturdza va merge la Buda­
In ce consistă în realitate acâstă dus o indisposiţiă. jRecunâscem, că indispo- pesta ou ocasiunea visitei Suveranilor Ro­
„agitaţiune" o seim cu toţii, o sciu siţia acesta nu e tocmai nemotivată. In anii mâni şi că aici va conferi cu m’nistru-pre-
acjî toţi din Europa cultă, câţi au din urmă, mai ales din partea sooietăţii şedinte Banffy şi ou ministru de esterne
urmărit cu dre-care atenţiune lup­ din România s’au întâmplat lucruri, oarî Goluohowaky, şi oă va fi primit în au­
tele Românilor şi ale celorlalte na­ n’au prea fost potrivite a deştepta simpatia dienţă de monarohul nostru.
ţionalităţi din acest stat. Maghiarilor faţă ou România. Cei oe au Etă oe cetim aoum în „Drapelul“ de
Nu-i nevoiă der se mai punem luat parte la aceste mişoărl, aoum „de-o acjî: „Nu este întemeiat sgomobul, oă d-1
şi cu acest prilegiu în adevărata ei parte se ruşineză de fiasoul muncei lor, de Dim. Sturdza, primul-ministru, a plecat la
lumină politica nefastă de desnaţio- alta prin visita regelui român la regele Viena, spre a însoţ’ pe Suveranii noştri la
nalisare, care a dat şi dă nascere maghiar se simt oompromişl înaintea pu- reoepţiunea ce împăratul Franciso Josif le
acestor agitaţiuni. Ceea ce înse în blioului român sedus din Ungaria. Firele va face în Budapesta. D. Sturdza a plecat
acest moment trebue se relevăm, aoestor maohinaţiunl artificiale aoum îusu-ş! la Sinaia. — Tot la Sinnia se află şi d-1
este apariţiunea unică în felul ei, Carol I, regele Româaiei le taie în faţa Ioan Kalinderu, administratorul domeniilor,
că Maghiarii au urmărit şi urmăresc publicului român amăgit din patriă, prin: despre oare asemenea s’a publioat, că ar fi
cu pertinacitate planul machiavelic, visita făoută regelui maghiar în palatul plecat în aoelaşl „scop la Viena".
de-a se folosi de influinţa lor pre- dela Buda". piarul „Upoca" spune, oă „Agenţia
ponderantă în monarchiă pentru Română" a transmis din Bucurescî urrnă-
Acele oercurl politioe din Buouresoî tdrea telegramă (fiarelor din Budapesta:
a esploata legăturile internaţionale se mai tem, — oontinuă „P. N.“ — că
de amiciţiă ale statului român cu Ungurii şi-au esploatat totă însufleţirea cu „Iu urma ataouri'or violente ale pressei
oposante e o mare indoielă, dăoă primul
acestă monarchiă şi cu aliaţii ei în ocasiunea visitei împăratului Germaniei şi
favorul nisuinţelor lor de a distruge astfel străluoirea oorbnei române nu se va ministru Sturdza va merge la Budapesta
cu desevîrşire viâţa'naţională a Ro­ putâ manifesta. In privinţa acesta asigură seu ba, cu ooasia visitei Regelui Carol".
mânilor supuşi statului ungar.
foia maghiară, că îngrijirile sunt neînte­ *
Punctul de pornire al acestei meiate. „Răspunderea", (fi ) „privesoe pe
00
politice scelerate se cuprinde în for­ f) iar işti bucurescent la Budapesta. Ce-
mula, ce şi-au creat’o politicii ma­ consilieri, âr în oontra atitudmei de ac}I a j| tim în „Epoca": Sâmbătă sera mai mulţi
consilierilor regelui român politioii maghiari cfiariştl au plecat la Budapesta ca simpli
ghiari şi pe care călăresc neîncetat, nu pot avă nimic de efis".., Astăcfi nu nu­ particulari, să asiste la reoepţiunea Majes-
că „cuibul agitaţiunei în contra Un­
gariei se află în România". mai guvernul, oi şi publicul român înoepe tăţilor Lor a Regelui şi Reginei.
Odată proclamată acestă for­ să simtă, că micele rasse maghiară şi ro­ Dintre tote (fiarele diu Capitală nu­
u
mână nu sunt ohiâinate a se răsboi între mai „Roumănischer Lloyd şi „Bulcarester
mulă şi legată de cealaltă formulă, sine, ci a lucra şi a lupta împreună. Tim­
u
Tagblatt au acceptat invitarea pressei un­
pe care am pute-o numi interidră, pul, evenimentele, esperienţa au împrăştiat
guresci.
că tot ce se întreprinde în sînul din oreerii daoo-româniştl tendinţele de uni­ ¥
Românilor de dincdce şi nu convine tate. „Politioii români mai tari la cap încă
Privitor la primirea Ziariştilor români
regimului unguresc este „agitaţiune sunt siliţi să se ruşineze de miopia şi ră­
în contra statului", li-a fost uşor ad­ oetim în „Neues Pester Journal": „Comi­
tăcirea în oare s’au aflat, când şi-au întors tetul de primire (fiaristio compus din re-
versarilor noştri, sprijiniţi de-o cons- privirile spre Ardeal, căol aici Românii
presentanţii „reuniunii Ziariştilor din Bu­
telaţiă politică lor forte favorabilă, sunt cu stare mai bună, mai oulţl, mai înain­
dapesta" şi ai reuniunii „Otthon" a decis
se declare totă mişcarea ndstră în taţi în oivilisaţiune, decât în România „li­
a primi în mod festiv pe efiariştii buoures-
apărarea drepturilor poporului nostru beră". in decursul timpului s’a dovedit, oă
oenl, oe vor sosi aici din inoidentul pre-
asuprit ca „trădătore de patriă", tote aousaţiunile, oe au fost în mod artifi-
făcând tot-dată presiune prin oficiul senţei părechei regale române şi a arangia
nostru de esterne asupra guvernului oial făurite contra năstră înaintea forului în onorea colegilor lor un banchet. Cu
român, de-a conlucra din parte-i Europei, sunt dela una pănă la alta neîn­ arangiarea au fost însărcinaţi oonsiliarul
pentru a sparge „cuibul agitaţiunei" temeiate",.. reg. M. Gelleri şi Lud. Cz’klay. Toasturile
în România, de unde după ei, vin După aoestea „Peşti Naplo" vorbesoe oficiale le vor rosti Coloman Mikszath şi
tdte relele. de legea eleotorală deosebită pentru Ar­ Eugen Rakosi.
deal şi efioe, oă acăsta nu e susţinută pen­ *
Cum am lucrat noi aici şi cum tru asuprirea Românilor; de asemenea, (fioe, Foile unguresol de astă-seră publică
au lucrat fraţii noştri din România nu e susţinută pentru asuprirea Românilor o telegramă din Buouresoî, în care se fiioe,
pentru a demasca planurile maghiare nioî legea esoepţională absolutistioă de oă diariştii români au respins invitarea dia-
şi a paralisa efectele politicei lor pressă afi&tdre în us pentru Ardeal. Ro­ riştilor din Budapesta, oa să vină în capi­
oe
au
nefaste, este o cestiune, care are se mânii din Ungaria, cfi > multe tala ungară în timpul petrecerei părechei
fiă încă de aci încolo lămurită prin scăle ca cei din România, au şi uu gim- regale române. „Eşti Ujsâg" observă, oă
judecata imparţială a istoriei. nasiu ia Năsăud „înfiinţat din fondurile sta­ aoestă scire întru atâta nu oorăspunde rea­
u
Cumcă înse nisuinţele legitime tului maghiar (sloi), au (fiare, bânol eto. lităţii, întru oât Ziariştii români în genere
de aperare ale Românilor n’au avut Cu cât publicul din România a început să
nu s’au deolarat, ba mai mult: oâţl-va Zia­
pănă acuma succesul aşteptat, ni-o scie mai bine tote acelea, cu atât se con­ rişti români şi-au anunţat sosirea încă îna­
dovedesce şi ceea ce se petrece acfî vinge mai mult de „marea erăre", în oare inte de învitaţiune. Er „Magyarorszâg se
l i
în Budapesta. s’a lăsat să fiă sedus de oâţl-va Români provboă la numărul mai nou al Z laru u
din Ungaria, „oărora agitaţiunea şi la urmă
„Roumâaisoher Lloyd" din Buouresoî, în
martiriul li-a adus un oâştig atât de fru­ care aDunţă, oă şi-a trimis deja pe unul
Suveranii români la Budapesta. mos". Publioul român a ajuns deja acolo, dintre oolaboratorl la Budapesta.
0
(Voci ale pressei maghiare). ca pe Ureohiă să-l oousidere ca pe un sim­ Aoelaşl Ziar unguresc Zi° > 00 privire
plu Don Quişote, Liga trage de morte, ces- la soirea oă ministrul-preşedinte Dimitrie
Ll
Guvernamentalul „Peşti Naplo tiunea naţională şi-a trăit traiul, — esolamă Sturdza nu merge la Budapesta, că ou
dela 26 Septemvre publică sub titlul în urmă cu satisfaoţiune f6ia guvernamen­ aoăstă soire se oontrariâză faptul , după
tală maghiară. Ca înoheiare pune la inima
„România şi Ungaria“ un articul prim, guvernului român, nu numai a celui de a(fi, care s’a comandat deja locuinţa pe sâma
din care reasumăm aci numai câte­ ou a oăruia politioă se deolară satisfăcută d-lui Sturdza în otel „Hungaria".
va momente, pe cari înse le credem foia maghiară, oi şi a guvernelor viitâre, *
de ajuns pentru a arăta cinismul şi Ce se va representa la opera din Bu­
îngâmfarea, de care sunt conduşi în ca pe Românii din Ungaria să-i lase în dapesta în onorea părechei regale române?
pace şi să nu se amesteoe în ceea oe fao
aceste momente Ungurii dela pu­ Acesta ne-o spune următorul program al
tere în vederile lor. Ungurii ou noi, oăol acâsta e prima con­ representaţiunei festive, oe se va da în
diţia pentru susţinerea amioiţiei între Ro­
îndată, oe s’a soiut — cjice „Peşti Na- opera regăseă maghiară, astăZl, Marţi săra,
mânia şi Ungaria...
în Ziua întâih a sosirei suveranilor români
anul acesta nu va face obicÎDuita visită la * în Budapesta: I) Repsodia de Liszt (F.