Page 58 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 205—1897.

s-
Moli.) esecutată de orchestra operei; II) disponibilitate, dâr în acelaşi en fu che­ aoeluiaşl loc, ameninţând cu pumnii, gesti­ „Afară cu poliţia? Scandal! Daţi ră
Actul al doilea din opera „Alâr" de gro­ mat să faoă serviciu de conoipist la consi­ culând furioşi şi răcnind de se cutremurau puns! Oe e cu poliţia! Infamie!" şi câte
ful Zichy Geza; III) Al doilea aofc din liul restaurat. păreţii. alte înjurături furiâse sburau la adresa gu­
„Hunyady Lâszlâ" de Ekel Fereno; IV) Ivindu-se aşa numita eră constituţio­ La 11'/ contele Badeni urmat de mi­ vernului. Larma era asurditore ca o vijelie
4
„Romane oa“ pentru orohestră de Allaga nală, Alecsandru Roman înfiinţa ou Sigis- niştrii şi de o mulţime de deputaţi întră de vară. Deputaţii SohonererianI lro şi
8
Geza; V) Tabloul al treilea din balettul mund Pop ^.iaru.1 „Concordia", primul c}iar în sală: Cu paşi liniştiţi înaintând spre fo­ Wolf îi arunoau oontelui Badeni în faţă
„Csârdâs" întreţesut cu danţuri române. Nu-i tipărit întreg ou litere latine. Sigismund toliul său el saluta, zimbind în drâpta şi cele mai insultătâre vorbe stând abia doi
vorbă sunt ingenioşi arangiatorii sărbărilor Pop a fost numai redaotor nominal, âr în stânga, şi stătea oâte-odată în loc spre paşi deDarte de fotoliul aoestuia, despărţiţi
de primire din Pesta. Nu se putea da o adevăratul oonduoător Alecsandru Roman, a sohimba două vorbe ou vr’un deputat. de el printr’o falangă de mameluci.
mai nimerită espresiune speranţelor oe le oare însă arare-orl îşi semna numele, oi Din ţinuta lui nu puteai ceti niol o emo- Badeni şedea liniştit, cu privirea in­
întemeiază şovinismul maghiar pe aoâstă mai tot-denna pseudonimul „Oato Censo- ţiune, însă faţa şi espresiunea ochilor tră­ diferentă, dâr totaşl să vedea la el, eă-i
ar
visită a suveranilor români, deoât este riul". Acestui 4i i-s’au intentat şi două dau agitaţiunea, de oare era ouprins. Ca- cădea greu că trebuia să se predomnâsoă.
„Ciardaşul" întreţesut ou dausurî române, procese de pressă. nâsoeţl espresiunea feţei tinărului, oare ou In mijlocul agitaţiei generale se pro-
oare va încheia representaţia festivă de as- In 20 Deuenovre 1862 Al. Roman fu cinci minute înainte de a se aşecla la masa oede la alegerea preşedintelui.
tăcţl dela opera maghiară din Budapesta. numit profesor publio estraordinar de limba verde de rigoros 4' oâtrâ oolegii săi: Secretarul Dr. Popovicl simpaticul de­
00
şi literatura română la oatedra atunci în­ „ce ’ml pasă m i e ? " Ori a bărbatului, care putat „tînăr" Buoovinean oetesoe numele
fiinţată la universitatea din Budapesta. In după 4ece ani se ’ntelnesoe cu femeia, pe colegilor săi. Figura sa imposantă să ridică
-}* Alecsandru Roman. Ianuarie 1863 primi redaoţiunea şi nomi­ care o divinisase ca tinăr şi pe care şi ’n lângă veteranul Dr. Zuroan oa un memento
nal la <]l aru l „Concordia". In aoelaşl an, momentul revaderei o iubesoe? CunâsoeţI al vigârei elementului român. Verde e bă­
la 28 Noemvre, se căsători ou Ida Poo espresiunea acestor feţe? Aoâsta era şi es­ trânul, verde ca stejarul, dâr şi mai verde
Etă unele date din viaţa mult regre­ fiioa lui Sigismund Pop ; la 5 Iunie 1865 presiunea feţei contelui Badeni, oând se este tînărul. Vocea sa puternică isbutesoe
soţia însă i-a murit; la 1867 s’a căsătorit aşe4a cu grandezza în fotoliul de minis- prin larma generală.
tatului profesor şi publicist Alecsandru Ro­
de nou ou Leontma Balomiri, fiioa lui Si- tru-preşedinte. Deputaţii — ou esoepţia Nemţilor, din­
man, scrise la 1893 de un fost disoipul
mion Balomiri din Sas-Sebeş. Două minute mai apoi „casa" era tre cari numai partidul olerioal a votat —
al său:
Alecsandru Român se trage din Ar­ La 1865 fu ales deputat în oercul plină şi pramier-ul cu vooe puternică de- rând pe rând merg la urnă spre a-şl da
Ceioa, oomit. Biharii şi a representat cer- olară sesiunea XIII de desohisă, invitând bila.
deal dela Mioăsasa, de unde tată-său Ioan
oul acesta timp de 22 de ani. pe d-1 Dr. Zuroan oa pe cel mai bătrân De câte-orl ajungea la urnă un de­
a venit la Oradea-mare pe timpul fericitului
La 1866 şi mai bine la 1867, guver­ deputat să ocupe locul presidial. putat ţărăneso clerical german din Tirol
episoop Samuil Vulcan, care primise în
nul român, convooând pe cei mai de frunte Arohimandritul Dr. Zurcan deputat oposiţia îl întâmpina ou Zivio! Nazdar!
dieoesa sa mulţi tineri ardeleni. Noul preot
filologi români, Aleosandru Roman aseme­ român din Bucovina e o figură frumâsâ de Ţăran german! Mişelie! Trădător de neam !
fu numit îutâiă oapelan la Vad, apoi pa-
nea fu poftit a lua parte. De atunci e preot român. In revereandă largă de ca­ şi alte înjurături.
rooh la Auşeu în ţinutul Crişului-repede,
membru al societăţii academioe, care mai tifea, ou brâul roşu, ou oruoea mare pe Sgomotul asur4itor nu mai înoetâ,
Aici s’a născut fiul său Alecsandru la 26
târejiu s’a prefăout în Academia Română. piept, ou barba ’i lungă, căruntă, el im­ pănă ce nu se retrase presidiul spre a in-
Novembre 1826.
Retrăgendu-se la 1866 dela „Concor­ pune oncerindn-şî în aoelaşl timp simpa­ oepe sorutiniul.
Părintele său strămutat la Rogoz, în
dia", la 1868 a înfiinţat cjiarul „Federa- tiile oolegilor săi deputaţi. Cu voce sonoră,
apropierea Beiuşului, Alecsandru şi-a făcut Radesohi4end şedinţa Dr. Zuroan de­
ar
ţiunea", un 4i mai mare la noi de dinoooe în unele loourl cu pathos îşi rostesoe vor­
aiol studiile gimnasiale. âr cele filosofioe şi clară ales pe deputatul german clerical
de CarpaţI, oare a avut mai multe prooese birea.
juridioe la Oradea-mare, pretutindenea ou Kathrein. Acesta ooupă presidiul spre a-şl
de pressă, pentru oarl odată Aleosandru Ro­ Sentimentul său de datorinţă politioă
suooes strălucit. Aici tinerimea română aca­ rosti vorbirea de inaugurare. Tumultul cresce
man, de altă dată următorul său în redac- — 4ise Dr. Zuroan — l’a îndupleoat să luând dimensiuni ne mai pomenite. Oâte
demică înfiinţâcd o societate de lectură,
ţiune Ioan Poruţiu, au fost condamnaţi la primâscă presidiul. Işî ţine de onâre de a
densul i-a ţinut preleoţiunl din gramatica insulte posibile tâte ’i-le aruncă în oohl
închisâre şi la amende. După o luptă de deschide noua eră parlamentară fiind acuma
limbei române, oe îasuş studiase la Beiuş Germanii naţionali nou alesului preşedinte :
oâţl-va ani diarul a trebuit să înceteze. representate tâte clasele societăţii. (Rîsete
(atunci ca studiu estra-ordinar) din grama­ „Trădător de neam", „visitiu al lui Badeni",
La 1872 a fost numit profesor publio în stânga.! Să lăsăm certele. (Rîsete îu
tica lui Alexi. „om fără ruşine", „poţi vorbi cât vei vrea,
ordinar în oatedra oe ooupase şi păn’ stânga.) Sâ ’i servdscă de principiu şi parla­
La dorinţa părinţilor săi a intrat pe noi nu te respeotăm", „te despreţuim", „co­
atunoea. mentului parola împăratului: viribus unitis!
cariera preoţescă, şi ca cleric fu trimis de piii D-tale o să te blasteme", eto. etc. (Din
(Deputatul Pommer striga: divide et im-
episcopul Erdelyi în convieţui din Viena, loja diariştilor numai unele strigăte să pot
pera.) Deolară, că se va ţină striot de re­
unde făcu trei ani de teologie (1846—1848). Banffy şi Serbii. pricepe). Kathrein vorbesoe în mijlocul sgo-
Isbucnind revoluţiunea şi’n Viena, elevii gulament şi termină o’un întreit „hoch îm­ moţului asur4itor. In fine îşi termină vor­
păratul !“ Răsuna parlamentul de puternioile
institutului clerical se resfirară, astfel den­ 11 birea ou un Hooh la adresa împăratului.
„Tester Lloyd de Dumineca tre­ strigăte eşite din sute de piepturi.
sul s’a re’ntors la Oradea-mare şi în anul cută, 26 c., publică următorul en- Nimenea nu-1 aude. Germanii naţionali
şcolar 1848/49 a fost numit profesor la trefilet: Dâr în momentul oând după al treilea sbiară: „Aşa un Hoch sohwarz-gelb tot ha­
clasa a treia gimnasială în Beiuş. Tot în Hoch se născu o pausă de tăcere profundă, malul pâte să strige!"
„Precum se vestesoe din Carlovăţ, de-odată oa un tunet răoni vooea puter­
acest an a făcut esamenele din studiile După vorbirea lui. Kathrein să începe
comitetul central stabil pentru afacerile nică de bariton a lui Schdnerer: „Şi popo­
teologice, cari îi mai lipsiau din cursul al obstrucţia. Peste 50 de propuneri de ur­
oongresuale a fost oonvooat intr’o şedinţă rul german se trăiască Hoch, Hoch, Hoch!"
patrălea. genţă se află îngrămădite pe masa presi-
pe cji UB de 4 Ootomvre. Cu acest prilegiu Şi ca un om răspunseră toţi deputaţii ger­
Densul a fost cel dintâiu profesor în dială; asupra fieste-căreia 'se va propune
are să se pună la oale înţelegerea pentru mani fără deosebire da colorit politie prin-
Beiuş, care a propus studiile în limba ro­ votare nominală şi 10 minute pausă înainte
oonvooarea conferenţei, căreia i s’a dat im­ tr’un frenetic ecou de Hooh, Hoch, Hooh,
mână şi chiar în timpul cel mai critic al de a proceda la votare.
puls la oea de pe urmă oonferenţă sârbâsoă care era tot aşa de puternio, ba chiar mai
revoluţiunii maghiare. Din aoâstă causă, *
(adeoă p6te cea între Banffy şi viâdioii elementar, deoât Hooh-ul la adresa împă­
şi pentru simţămintele sale românesc!, a Situaţia politioă e tot înonroată, pâte
sârbi. — Red. „Gaz. Trans.") în Buda­ ratului.
atras nu numai luarea aminte, ci şi duş­ mai încuroată chiar şi deoât înaintea des-
pesta. piarele majorităţii oongresuale f'ao Impresiunea momentului fu atât de
mănia unor şoviniştl, de cari esistau şi’n ehiderei parlamentului. Impresia oe ţi-o fac
perspeotive forte nefavorabile conferenţei mare, încât partidele guvernamentale niol
vremile acele. După revoluţiune, în urma diferitele nartide este, că fiă-care ar voi
plănuite în Carlovăţ. Judeoând după decla- printr’un ou vânt nu conturbară solemnita­
mai multor neplăceri, el merse la Orade, să storoă dela guvern cât mai multe favo­
raţiunile, oe au fost făoute din partea gu­ tea acestei demonstraţiunî.
unde petrecu mai bine de un an îndem­ ruri, folosindu-se de posiţia grea a guver­
vernului preoum şi din aoeea a episcopa­
nând tinerimea română să recurgă pentru Socialiştii demooraţî eşiserâ din sală în nului Badeni.
tului, uiol nu ne putem înohîpui că ar fi
înfiinţarea catedrei de limba şi literatura decursul ovaţiunilor la adresa împăratului, Acesta însă ori îşi va da dimisia, ori
posibilă vr’o înţelegere ou majoritatea con­
română, ceea ce la mijlocirea episcopului deputatul german naţional Wolf' nu se disolvând parlamentul va inaugura sub
gresului. Deputaţilor, oarl vor să fiă con­
Erdelyi a şi urmat. soulâ, oi striga în gura mare: „Jos ou Ba­ firma şi masca constituţionalismului un fel
vocaţi sunt sfătuiţi (de cine?) să ia part9 deni !“
In timpul acesta, fiind-că tratările la oonferenţă proiectată". de absolutism, respeotive 9tare esoepţională.
la înfiinţarea catedrei prea se lungiseră, la Preşedintele Dr. Zurcan voesce să Tâte semnele într’aoolo arată.
Soirile nostre parlamentare ne trecă la constituirea biroului parlamentar,
cererea sa fu numit funcţionar la pretura Vederemo.
îndreptăţesc a crede, că Serbii nu însă deputatul Pergelt se anunţă la ouvânt.
din Mişca, comitatul Biharii. Dâr, îndem­ Nucleus.
vor lăsa a fi înfricaţî de ameninţă­ Deolară, că oonform regulamentului sesiu­
nat de dorul, ca să rămână pe cariera li­
rile lui Banffy. nea parlamentară ar fi trebuit desohisă în
terară, renunţa la postul căpătat, aşteptând Provisoritil pactului. încă nu este
mod solemn printr’un disours al tronului,
să fiă numit profesor de limba şi literatura decis oând se va presenta camerelor din
întrebă presidiul că ce paşi a întreprins
română la catedra înfiinţată la gimnasiul Viena şi Budapesta proiectul de lege pri­
din Oradea-mare. Dorinţa lui se împlini Deschiderea parlamentului în Viena. spre a satisfaoe aoestei oerinţe a camerei. vitor la prelungirea provisorioă a paotului
la 29 Ianuarie 1851 şi tot în acelaş an (la Dr. Zurcan răspunde, că datorinţa
— Raport special al „Gaz. Trans . — eoonomio şi fiuanoiar între Austria şi Un­
11
22 Oct. 1851) făcu esamenul profesoral din D-sale nu este decât esecutarea alegerei garia. Cu tâte astea se disoută aoum în­
studiul limbei şi literaturei române, ocu- V i e n a , 25 Septemvre. preşedintelui de altă parte deschiderea so­ trebarea oât, timp să dureze aoest provi-
pându-şl tot atunci şi catedra. Tot aici, la Sunt momente în istoria popârelor al lemnă este un drept şi nu o datorinţă a soriu timp de un an ori de doi ani? Se
stăruinţa sa, tinerimea dela academia de căror efect dramatic nu se pote desorie, oorânei. crede, oă ambele gnverne au convenit, oa
drept şi din cele două clase de sus ale momeute, oarl numai representate pe scenă (Din t6te părţile răsună puternice pro­ să-l prelungâscă pe timp de doi ani. „Neue
gimnasiului, a înfiinţat o societate de lec­ trezesc în sufletul epigonilor slabe licăriri teste. — Mulţime de deputaţi ai stângei se fr. Presse" primesoe din Budapesta soirea,
tură, care sub conducerea sa a prosperat ale impresiilor prin oarl momentul original ÎDSoriu la ouvânt.) oă în oerourile parlamentare maghiare aoâstă
frumos. sguduise firea oelor de faţă. Deputatul Gregorig: „Am aflat, oă prelungire a provisoriului pe doi 8 n l e con­
In Ootomvre 1853 s’a dus la Viena Un astfel de moment istorie a fost şi în parlament se află 16 amploiaţi de poli­ siderată ca neîndoiâsă.
spre a f°oe oursul menit pentru Drofesorii deschiderea parlamentului austriao, oe s’a ţie mascaţi ca servitori (Strigăte frenetioe: Se vede de aici, oă guvernele austro-
gimnasiall; după finirea oursului de trei făcut în 23 1. o. Au4iţl!) Aoâsta prooedere e ilegală şi îl ungare nu sperâză ca în timp de un an
ani ‘'şi mai ’nainte de a face esamenele de Pe la 11 ore a. m. încă abia câţi-^a rog deol pe d-1 preşedinte să delăture po­ să se pâtă stabili o înţelegere asupra pao­
profesor, devenind vacant postul de trans­ servitori plictisiţi stăteau în jurul tribune’ liţia din aoâsta înaltă oameră". tului ÎDtre Austria şi Ungaria şi de aoeea
lator român la Consiliul Locotenentei re- presidiele şi al fotoliilor ministeriale. Intrâga Scenele oe urmară după cuvintele aoes- stărue pentru uu provisoriu de doi ani.
gesol din Buda, a reours pentru obţinerea vastă sală era gâlă. tea sunt nedesoriptibile. Deputaţii să adu­ Este acesta un semn rău pentru aşa 4i®
a
lui. A şi fost numit la 25 Aprilie 1857. La Cu o jumătate de 6ră mai târejiu sute nară cu toţii în jurul tribunei presidiale şi consolidare a dualismului.
1861, ou schimbarea sistemului, a ajuns în de bărbaţi furioşi se îmbulzeau în jurul a fotoliilor ministeriale.