Page 59 - 1897-09

Nr. 205 -1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

Casa lui Starcevici — vândută maghiară, în ourând s’ar convinge, că aici cidrele lui vor fi sculptate din fildeşi. Se Dela „Reuniunea femeilor române din
CU toba. Cam 3 — 4 I u d I înaintea morţii e vorbă numai de nisoe ilusiunl . soie, că în Anglia se oonstrueso oele mai
14
Sibiiu“.
iui Anton Staroevioî, partidul numit după scumpe şi mai preţidse piane. Milionara
14
el i-a predat oa „dar naţional o casă, Henry Marquald şi-a comandat un pian, Avis. Din obieotele contribuite de pu­
pentru z’d’rea căreia făcuse de mai mulţi Pacea şi concertul europen. oare a oostat 200.000 măroî, un alt milio­ blicul român pentru sortitura (loteria), oare
f
ani colecte. Nefiind însurat şi neavând deci nar şi-a comandat un pian ou 70,00 măroî. se va efeptui la timpul său „Reuniunea
O corespondenţă din Petersburg 14
urmaşi direoţt, casa conform stipulaţiunilor Tote aoestea însă nu se vor putâ oompora femeilor române din Sibiu arangeză o ex-
publicată în „Polit Correspondenz“ ex­ posiţie în edifioiul „Albinei (in ourte, par-
14
donatorilor a trecut în posesiunea unui ne­ în lux şi bogăţia ou pianu, oe se oou-
pune, că cercurile politice din capitala
pot al răposatului Dr. Milo Staroevioî. De- struesoe acum pentru Carmen Sylva. pia­ terre) oare se va deschide în 14 Octomvre
rusâscăved în iseălirea stipulaţiunilor
dreoe însă casa era îngreunată eu mai mari rele nu spun însă, cine a oomandat acest n.a.c. şi va rămână desohisă mai multe (file
preliminare ale păcii între Turcia şi
ipoteci decât cum era preţul ei adevărat, pian şi pa a oui oheltuâlă se oonstruesoe — sub durata oongresului biserioei greoo-
Grecia un fapt de mare însemnătate
moştenitorul a oferit’o sooietăţii oulturale el, oi constată numai, că preţiosul pian e orientale române convocat pe 1/13 Ootom-
pentru viitor.
„Sf. Kyril şi Metodie“; der nici aoâsta n’a destinat pentru Carmen Sylva. vre a. o.
136
vrut să o primâsoă ou datoriile. „S’a arătat — (fi ofioiosul — oă Dascălii din Macedonia. Săptămâna Freţul de intrare 10 cr. de personă.
Neputând plăti amortisaţiunile capi­ oonoertul europân posedă destulă soliditate treoută au mai sosit în Buouresol trei pro­ Toa aceea reuniune arangâză în 16
talului, moştenitorul a scos acum oasa, dar spre a impune voinţa sa turbărătorilor de fesori din Macedonia, anume d-nii Mihail Octomvre n. a. c. o petrecere cu dans în sala
naţional, la vânzare în lioitaţie. Şi ca să pace. Imprejiurarea, că puterile (âr nu be­ Dimonie, Gh. Perohidi şi Gr. Teodoresou. „Gesellsohaftshaus“.
fiă ironia sorţii şi mai mare, foile maghiare ligeranţii între sine), au stabilit rodul vio- Numărul profesorilor şi institutorilor maoe- Freţul de intrare 1 fl. de persână.
anunţă cu bucurie oă cele mai mari şanse torielor reportate, va contribui de sigur de donenl sosiţi pănă acuma în Buouresol se Atât exposiţia cât şi petreoerea ou
de a deveni stăpâna oăsii o are direcţiunea a tăia pofta aoelor state, care pe viitor ar urcă la 25. In curând se mai aştâptă so­ dans, aparţin acelei serie de intreprinderl
căilor ferate de stat ungare, oăol „oasa lui fi înolinate, să turbure pacea. Pressa ru- sirea şi a unui alt grop de institutori din a'e reuniunei, prin oarl ea, pe lângă soopnl
44
Staroevioî se află tocmai în faţa gării din sâsoă vede în iseălirea deja întâmplată a trac­ Maoedonia pentru a-şl reclama dela mi­ sooial-oultural, în prima liniă intenţionâză
Zagrabia (Agram). tatului de pace despre o viotorie a cabinetelor nisterul instrucţiei lefurile lor seovestrate crearea unui fond pentru înfiinţarea unei şcâle
din Petersburg şi Paris, deoreoe le-a reuşit pentru economia şi industria de casă şi a
Staroevioî în viaţă n’a vrut să con- de Apostol Mărgărit de doi ani de c^ile.
în ciuda tuturor iutrigelor din partea En- unei preparandii pentru sexul femeiesc îm -
lucre şi n’a permis partidului său să con­ Ungarii pentru împăratul Wilhelm. Nu
gliterei, a menţine înţelegerea între puteri, preunâte cu internat.
lucra, nici chiar în principiu cu alte nâmurl mai soiu Ungurii, cum să-şî esprime re-
piarele rusesc! se esprimă tot-odătă în Acoentuând acest scop speoial al am­
asuprite; el vroia o Croaţie mare de tot, ounosoinţa faţă cu împăratul Wilhelm pen-
mod recunoscător asupra ţinutei puterilor belor intreprinderl, le recomandăm gene-
dâr fără a ţină sâcnă oă şi alte nâmurl tru-că i-a lăudat atât de mult în toastul
triplei alianţe, deâreoe, în scop de a men­ rosităţii onoratului publio.
vroeso să trăiasoă. In oohii lui numai Croa­ său. Un profesor din Budapesta a înaintat
ţină paoea, ele au fost gata a pune în ron­ Biroul comitetului reuniunei femeilor
tul era om perfeot, celelalte popâre fiă oomunei o propunere în scris, oa o parte
dul al doilea propriele lor interese, române din Sibiiu.
u
slave ori neslave le considera oa mai inte­ dintr’o stradă, prin care a trecut împăratul
* S i b i i u , în 24 Septemvre n. 1897.
riore. Era repudiator a’l audi cum dispre­ Germaniei, să fiă numită după numele a-
44
ţuia tâtă lumea afară de Croaţi. De aoeea Grecii şi pacea. Din Atena se oestuia: „Strada împăratul Wilhelm . Fârte Maria Cosma, m. p. preşedintă. Dr. N.
ou tot caraoterul său puritan în viaţa pri­ telegrafâză cu data de 26 Septemvre: ourios este însă planul, oe se discută acum Vecerăea m. p. seoretar.
vată, ou t6te luptele strajnioe ce le purta După limbagiul ţinut de organele cele în cercurile pedagogilor unguri, — plan,
pănă la sdrobirea sa proprie oontra regi­ mai influente ale pressei, opinia se pronunţă ca adecă toastul împăratului Wilhelm să Mulţămită publică.
mului, stimă adevărată, stimă şi iubire nu-i pentru acceptarea condiţiunilor preliminărilor fiă introdus oa piesă classică de leotură în Subsorisa direcţiune şcolară îşi înde-
Dăstrâză după mdrtea sa deoât numaî par­ oărţile de oetit germane, oe se folosesc în
de pace, protestând însd contra articulului pri­ plinesoe plăouta datorinţă de-a mulţămi
tidul său propriu, care n’a putut împedeoa şodle.
vitor la controlul financiar. pe calea aoâsta d-lui leronim G. Bariţiu,
ruş’nea ou vencjarea în lieitaţiă a darului
44
„Asii procedând la o anohetă tele­ Esposiţia internaţională de dentişti că funoţionar la filiala institutului de credit şi
naţional oe i l’a făcut. 14
grafică în provincie, resultă din ea oă în Londra. Cu ooasia jubileului Reginei En- economii „Albina în Braşov, pentru gran-
opinea generală deşi indignată, de oon- gliterei, s’a deschis la Londra prima ex­ diâsa donaţiune de mai multe sute de vo­
diţiunile împovărătore ale preliminărilor de poziţie internaţională de ăentistică şi chirurgie lume de cărţi diferite şi fârte preţiâse oe
Toastul Împăratului Wilhelm.
paoe, este de a se supune, căci nu are în­ dentară, organisată de institutul Politeohnic. a făout biblioteoii şcolelor nâstre medii.
44
(Voci ale pressei.) credere în resnltatele unei continuări a Corespondentul „Timpului sorie oă, visi- Primâsoâ mărinimosul domn donator
resbelului. tând exposiţiunea, a văfjut ou o mare bu- asigurarea sinoerei nâstre mulţămite şi re-
Piarul ceh „Politilc“, cu data de ouriă oă şi mult ounosoutul nostru dentist cunoscinţe.
95 c. scrie: Mâne trebuia să se ţie un meeting or- d-1 Constantin T. Bartolomel, a expus în-
ganisH de partisanii înverşunaţi ai resbelului. B r a ş o v , 15 Septemvre v. 1897.
„împăratul Wilhelm întru atâta a fost tr’un dulap bine aranjat mai multe piese
Guvernul temându-se de ciocniri ca oontra - Virgil Oniţiu,
vrăiit de primirea entusiastă, ce i s’a fă- dentare complecte şi parţiale, lucrate de
manifestanţii, a intereţis organisatorilor mee­ directorul şcolelor medii gr. or.
out, înoât a preamărit în toastul său dela d-sa cu o mare măestrie: ele au fost ad­ române din Braşov.
ting ului de a proceăe la vr’o manifestaţie în
Duda nu numai pe Maghiari, ci şi stările mirate de vizitatori pentru fiueţa şi soli­
oraş.
nublioe din Ungaria. Că a amintit de eroul ditatea lor şi juriul examinator a deoernat ULTIME SOIRI.
Zrinyi oa pilda oea mai strălucită a oava- d-1ui Bartolomei medalia de aur. D-1 Bar-
lerismului maghiar, este dovadă, că cunosoe tolomeî a fost medaliat şi în ţâră cu me­ Deva 28 Septemvre, (Telegr.
trecutul Ungariei numai din isvorele văpsite dalia de aur şi argint, la exposiţia coope­ part. a „Gaz. Trans“.) Pentru întâm­
cu colori unguresc!. Preamărirea aotua’elor — 16 (28) Septemvre. ratorilor români din anii, 1884 şi 1895. pinarea episcopului romano-catolic
stări din Ungaria dovedesoe, că şi presen- din Ardeal Majlath s’a fost ridicat
-f George Tomas. Din Tohanul veohiu Unguri ucigaşi şi sinucigaşi. Ni-se
tul ei îl privesc© ou ochelari maghiari. So­ aici din partea credincioşilor sei un
ni-se anunţă mârtea tînărului preot de-aoolo comunică: In comuna Aoâş (Sălagifi) un
lemnităţile din Budapesta au fost, fără în- arc de triumf. Acest arc a fost, în
George Tomas. Răposatul a fost bine ou- Ungur ’şl-a omorît feoiorul de 23 ani, pen-
doelă grandiâse. Deoât va fi scăpat ore urma unui ordin mai înalt, dărîmat.
nosout şi în societatea română din Braşov, tru-oă i-a mânoat brânza cu smântână, oe
din vedere împăratul Wilhelm, că la acela Funcţionarilor publici şi şcolelor le-a fost
unde a servit ca oateohet pentru elevii gr* tatăl şi-o pregătise pentru oină. Atâta l’a
festivităţi n’a fost de faţă Ungaria întrâgă, cat. dela şodlele române. Prin purtarea sa bătut, pănă oe l’a lăsat mort. La o jumă­ strict intereţisâ participarea în corpore la
oi numai poporul magh’ar? Maghiarii aloă- primire. Acesta a produs mare cons­
modestă şi inima sa nobilă şi simţitâre el tate de ceas după bătaie nenorocitul tîuăr
tueso minoritatea poporaţiunei d’n Unga- ternare şi indignare între catolicii
oâştigase simpatia oolegilor săi preoţi din şi-a dat sufletul. Pe tată-său în alta (fi l’au
jria si totuşi festivităţile au avut oaraoter unguri de aici. ’
împrejurime şi a tururor oarl îl ounosoeau. prins gendarmii. Acum furiosul Uogur stă
eu desăverăire maghiar. Dintre popârele ne- *
a
Tomas a fost un preot z los şi forte în­ la răoâre, unde are destul timp de-a se
maghiare nici unul n’a fost reprezentat, nici Viena, 28 Septemvre, „Sontaga-
sufleţit Român, din care causă a şi avut cugeta, dâoă s’a plătit 6re să-şî omore fe­
44
chiar Nemţii, zeitung scrie, că cu ocasia visitei
să îndure multe neajunsuri. In iârna anului oiorul „pentru un blid de brânză /“ — Alt
44 regelui României la Budapesta se
„Ceea ce bate întru câtva la oohl în treout el, în urma unor denunţări false şi Ungur a mers şi mai departe în „virtutea
vis’ta împăratului german este, oă Wil- răutăoiose, a avut şi un proces pentru „agi­ sa. Anume Joi el şl-a adus aoasă sioriul va pronunţa în mod oficial alipirea
heîm II orede a eunosce raporturile parla­ taţiune în oontra naţiunei maghiare , la gata dela măsar, Vineri a mers la un ve- României la tripla alianţa.
14
mentare din Ungaria şi oă a exprimat par­ tribunalul din Braşov din oare a esit în­ oin şi şi-a oumpărat un stâlp de pdrtă, pe Berlin, 27 Septemvre. Mai multe
lamentului maghiar reounosoerea sa plină vingător, dâr învingerea şi-o plătise, săr­ oare oioplindu-1 şi-a făout insoripţia dela cjiare importante de aici şi din alte
de laudă. Ne-ar prinde mirarea presupu­ manul, cu nesfîrşitele şicane, oe au pre­ mormânt; Sâmbătă dimineţa s’a ras, tuns, oraşe încep a vorbi independent şi
nând, oă nu i-ar fi luoru ounoscut, cum îşi mers prooesului. Românii din Tohan au spălat, îmbrăcat în haine curate, âr după obiectiv despre visita şi toastului
ia nescere parlamentul maghiar, dedreoe pierdut în Tomas un preot devotat şi un aoeea s’a îmbătat a dejunat şi apoi şi-a împăratului Wilhelm pronunţat în
mu este reprezentanţa adevărată a Unga­ povăţuitor oredincios al lor. — Adresăm eşternut jos un pat lângă patul său din Budapesta. Aceste c}i are oficidse
u
riei, oi numai a unei olioe maghiare dispa- întristate-i sale familii oondolenţele nâstre casă, s’a ouloat şi, luând un pistol rău, „Hamburgisclie Correspondenz conser­
11
rent de miel, sinoere! şi-l’a descâroat drept în inimă, murind nu­ vativa „Kolnische Volkszeitung , Reinisch-
Westpliălisclie Zeitung , 6r mai ales
11
„Că pressa din Germania preamăresoe mai deoât. Tâte aceste pentru-câ l'au prins
Şcolele române din Bitolia. Eforia şo6- f6ia bismarekiană „Leipziger Neuste
Ungaria, aoâsta îşi are caasele ei. Ea vrea frigurile. A cjis, oă el va arăta, că nu-1 vor
lelor române din Bitolia a primit — spune Nachricîiten şi „Beiclisbote“.
u
să arate, oă alianţa austro-germănă pre­ mai prinde frigurile. Şi Ungurul a avut
44
„Epoca asigurări dela mai mulţi bogătaşi
tinde negreşit, oa si în jumătatea de din- dreptate! ..
macedo-românî din Constantinopol, Aleo- D I V E R S E .
0600 să domnesoă o astfel de ordine oa „Influenza erăşî vine. O foiă medi-
44
sandria şi Salonio, oă sunt dispuşi a veni
dincolo, în Ungaria. Dâoă în Ungaria ar oală din Anglia asigură, că în Europa apu- Satul femeilor bătrâne. Acest sat,
în ajutorul ei în oas oând se vor redes-
44
fi dătătdre de ton numai poporele slave sânâ ârâşl va bântui epidemia „influenzei . unio în feliul său, se află în Rusia, în gu­
ohide în anul aceste şodlele pendinte de
nu ne-ar prinde mirarea aucjind atâtea ou- înainte ou doi ani, oând pentru întâia-oră vernământul Podolin. Satul se numesoe
dânsa.
vinte de admiraţiune a stărilor de aoolo s’a ivit acâstă bolă în Anglia, ea a fost Kramenitz. In el se aflau în anul treout
Având însă în vedere, oă Ungaria este lo­ Un pian pentru Carmen Sylva. piarele importată din China şi din Rusia. In ace­ nu mai puţin oa 23 loouitorl, oarl au tre­
14
cuită şi de Germani şi că aoeştia întocmai englese oomnnicâ, că în Londra se oonstruesoe leaşi ţări s’a ivit aoum din nou „influenza , cut peste vârsta de 150 de ani. Intre aoeş­
aşa sunt •spoliaţi de drepturi oa şi Slavii, de present pentru Carmen Sylva, regina Ro­ seoerând numărose viotime. De aoi con- tia 18 erau femei, oarl şi acjl niai trăieso,
trebue să ne surprindă acest entusiasm al mâniei, un pian de o construcţia din cele ohide numita fâiă, oă boia va fi importată deoă n’au mărit.
oelor din Germania pentru Ungaria. Dâcă mai bogate, oe-şl p6te înohipui oineva. de sigur şi la noi. De astă-dată „influenza
44
ar voi oineva să-şî baseze uisoe speranţe Pianul va fi împodobit ou argint ciselat, se manifestă în proporţiunl mult mai per- Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu.
pe aeâsta cea mai nouă înfrăţire germano„ ou pietri scumpe şi ou mărgăritare, 6r pi- oulose, ca aoum doi ani. Redactor responsabil: Crregoriu Maior.