Page 6 - 1897-09
P. 6

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 194—1897.


            sultat,  deoât  la  aoela,  că  nu  se  pâte  abate  erau  amici  intimi  ai  Maghiarilor,  eetiau  spre  Occident,  dâr  dre  acdstă  alianţă  asigură   Despre  urgenţa  celorlalte  două
            dela  punctul  de  vedere  prinoipiar,  pe  oare  scrieri  de  ale  lor  şi  „cultivau  sentimentul  în de-ajuns şi interesele Italiei şi Aust^o- Un­  trebuinţe  ale  monarchiei  nu  e  de
            l’au  stabilit  cabinetele  anteriore  în  faţa  pa­  naţional  maghiar .  Astăzi  însă  întreg  teri­  gariei  ?  La  aoâstă  întrebare  —  continuă  lipsă  să  dăm  desluşiri,  fiind-că  ea
                                                                          44
            şilor  întreprinşl  de  „Kulturegylet“-ul  arde­  toriul  croat  arde  de  ura  de  rassă  în  oontra  fâia  italiană  —  nu  putem  da  un  răspuns  este de sine înţelesă
            lenesc  şi  în  sensul  căruia  amestecul  guver­  Maghiarilor.  Tot  aşa  stăm  şi  ou  oraşul  liniştitor,  măcar  că  tocmai  aici  zace  defectul   Chibzuind  tdtă  vara  împreună
            nului  in  cestiunile  unor  astfel  de  societăţi,  fă  Fiume.                            triplei alianţe faţă cu Italia.               cu  partidele  majorităţii,  asupra  ce­
            şi  numai  prin  ajutorarea  lor,  s’a  declarat  ca   Niol  însă-şl  sooietatea  nu  presentă  o   Italia  a  intrat  în  tripla  alianţă  tomnai  lui  mai  potrivit  mijloc  a  înfrânge
           periculos.  (Şi  totuşi  guvernul  dă  numitei  înfăţişare  măgulitâre.  După  statistica  poş­  din  causa  cestiunilor  orientale;  aoâsta  însă  obstrucţiunea  în  viitorea  sesiune,
            sooietăţl  o  subvenţiă  de  2000  fl.  la  an  !  —  tală,  în  patria  nostrâ  se  oesteso  mai  multe   nu  are  niol  un  înţeles,  dâoă  prin  alianţă  contele  Badeni  n’a  găsit  —  cel  pu­
            Trad.)  Ministrul  instruoţiunei  publice  "Wlas-  c}iare  germane,  deoât  maghiare.  Cetitorii   nu  se  asigură  interesele  din  Orient  ale  Ita­  ţin  întru  cât  au  pătruns,  îu  publici­
            sios  a  declarat  sărbătoresoe  în  numele  său   acestora  nu  sunt  Slovaci,  nici  Valahi,  oi   liei.  Urmările  ar  fi  fârte  triste,  dâoă  într’o  tate  tainele  chibzuirilor  —  alt  mod
            şi  al  guvernului  ou  ocasiunea  congresului   de  sigur  Maghiari.  O  astfel  de  societate   di  s’ar  adeveri,  că  tripla  alianţă  nu  ser-  decât  a  înăspri  regulamentul  ca-
            „Kulturegylet"-urilor  din  anul  trecut,  oă   nu  pite  fi  pătrunsă  de  adevărat  spirit  na­  vesoe  interesele  naţionale  italiene,  mai  ales  merii  şi  a  alege  un  nou  president
            aceste  sooietăţl  promovâză  întărirea  ideei   ţional.  Soiinţa  nâstră  înoă  e  luată  dela  Ger­  fiind-că  radicalii  şi  celelalte  partide  es-  în  locul  domolului  president  din  se­
            de  stat  maghiar,  şi  oă  tendinţa  lor  este   mani.  Aoademia  (maghiară)  de  «jeol  de  ani   treme  şi  pănă  acum  au  considerat  tripla  siunea  trecută,  Dr.  Kathrein.  S’a  şi
            aceeaşi  cu  tendinţa  politioei  culturalo  a   nici  măcar  încercare  nu  face  de-a  sprijini  alianţă numai ca o garanţiă a dinastiei.  găsit  deputatul  potrivit  pentru  acest
            statului  şi  cu  t6te  acestea  refusă  de  a-i   oultura  maghiară.  Legislaţiunea  înoă  este   Mai  inspiră  îngrijiri  Italiei  şi  îm­  post  în persona Drului Ebenhoch, de­
            mări  subvenţia.  Odată  cjioe  guvernul  că  e  o  nesfîrşită  deoopiare  şi  maimuţare  după  prejurare,  că  raporturile  între  Germania  putat  în  Austria-de-sus  şi  unul  din
                                         K
            bună  tendinţa  „Kulturegylet -urilor,  odată  Germani.  Din  timpul  mai  nou  abia  de  şi  Anglia  devin  tot  mai  înoordate.  Germa­  fruntaşii  partidului  poporal-catolic;
            că  e  periculâsă  şi  prin  urmare  rea.  Şi   esistă  o  singură  lege,  oare  să  fi.  eşit  esolu-  nia  îşi  frământă  fârte  mult  capul  ou  Ruşii,  el  trece  de  om  energic,  care  va  sci
            bună  şi  rea  insă  nu  p6te  fi.  Unde  este   siv  din  sufletul  rassei  maghiare,  din  obioe-  în  timp  ce  pe  Anglia  o  negligâză.  Italia  să  înfrâneze  extemporările  obstruc-
            logioa?                                      iurile, temperamentul şi trebuinţele ei.      însă  vrâ  să  trăâsoă  şi  mai  departe  în  paoe  ţioniştilor.
                 Este  întemeiată  acusaţiunea,  că  gu­                                               şi prietiniă cu Anglia.                            In  consiliul  de  miniştri,  ţinut
                                                               Pe  calea  acâsta  continuă  con­
            vernele  nâstre  nu  fao  politică  naţională.                                                   Atâta  este  de-ajuns  pentru  ca  Vinerea  trecută,  10  Septemvre,  sub
                                                         tele  Karolyi  pănă  la  sfîrşit.  Orî  cât
            Dela  1867  şi  pănă  acjl  idea  naţională  s’ar                                          se  înţelâga  ori  şi  cine,  pe  ce  base  preşidenţia  împăratului,  s’a  admis
                                                         de  orb  ar  fi  în  şovinismul  seu,  totuşi
            fi  putut  validita  pe  tâtă  linia  vieţei  de                                           stă acjî tripla alianţă.                      proiectul  noului  regulament  al  ca­
                                                         el  vede  şi  multe  adevăruri,  pe  cari
            stat,  dâoă  în  acest  timp  bărbaţii  dela  oârma                                                                                      merei  elaborat  de  cătră  guvern  în
                                                         a  avut  curajul  de-a  le  mărturisi  în
            Ungariei  ar  fi  avut  intenţia,  voinţa  tare,                                                                                         înţelegere  cu  partidele  majorităţii.
                                                         vorbirea „culturală ' de mai sus.                      Situaţia în Austria.
                                                                              4
            patriotismul  şi  curagiul  de-a  face  aoâsta.                                                                                          Afară  de  acesta  s’au  mai  hotărît  în
            Dâr  ei  ce-au  făout?  „Au  oentralisat  tâte.                                                  Grija  de  căpetenia  a  guvernului  acest  consilia  şi  alte  măsuri  şi  dis-
            De-o  adevărată  autonomiă  niol  urmă  n’a                                                cislaitan,  acum  în  ajunul  redeschi­       posiţiunî  privitor  la  eventuala  obs­
            mai  rămas  niol  în  comitate,  nici  în  oo-    Italia şi tripla alianţă.                derii  sesiunei  Reichsrath-ului  este,  a  trucţiune.
            mune.  Au  pus  mâna  pe  totă  puterea  şi                                                găsi  modul  cum  se  zădărnicâsca,  sâu           In  numărul  său  de  Duminecă,
                                                               Cu  ocasiunea  intelnirei  princiare
            tote  drepturile  le-au  subjugat;  şi  ca  să  fiă                                        cel  puţin  se  paraliseze  eventuala  re-    12  c.,  „Nar.  Listy ,  vorbind  în  mod
                                                                                                                                                                          44
                                                         dela  Homburg  se  lăţise  vestea,  că
            şi  atotputernici  au  distrus  ohiar  şi  puterea                                         înoire  a  obstrucţiunei  celor  trei  par­   nerăbdător  despre  şovăirea  guver­
                                                         ministrul  de  esterne  italian  Visconti
            obligâtore  a  legilor.  De-odată  cu  acestea                                             tide  oposiţionale  nemţesc!;  a  năs­        nului  de  a  păşi  deplin  hotărît  pe
                                                         Venosta  şi-ar  fi  esprimat  dorinţa,
            mergând  înainte  pe  oalea  outezătâre  a  so­                                            coci  mijlocele  spre  a  înfrânge  acea      calea  federalismului,  spune  între
                                                         de-a  se  întregi  tripla  alianţă,  intro­
            cialismului  de  stat  —  prin  monopolul  tu­                                             obstrucţiune  şi  a  face  posibilă  se       altele:
                                                         ducând  unele  modificări,  prin  cari
            tunului,  sărei  şi  spirtului,  prin  minele  de                                          mârgă  ârăş!  maşina  parlamentară.
                                                         se  se  delăture  anumite  neajunsuri                                                            „Cine  opresoe  cercurile  hotărîtâre  a-o
            aur,  argint,  fier  şi  cărbuni,  prin  căile  fe­                                        Căci,  orî-cum  s’ar  învârti  lucrurile,
                                                         ale  ei.  Soirea  acâsta  se  vede,  că  a                                                  face?  De  oine  se  tem?  De  Germania?  De
            rate,  prin  postă,  telegraf  şi  telefon,  prin                                          ori-ce  s’ar  întâmpla,  trei  lucruri  tre-
                                                         fost  întemeiată,  căci  în  cercurile  po­                                                 Maghiari?  Niol  Germania,  niol  „Magyar-
            fabrici,  pădurârit,  eoonomia  de  câmp,  pre­                                            bue  se  le  aducă  neapărat  la  înde­
                                                         litice  italiane  ea  se  discută  cu  viu                                                  or zag"  nu  sunt  astăcjl  în  aşa  situaţie,  oa
                                                                                                                                                       c
            cum  şi  prin  manipularea  fundaţiunilor  oa-                                             plinire  parlamentul  pentru  ca  statul
                                                         interes,  ba  ce-i  mai  mult,  unul  din                                                   sâ  pâtă  opri  Austria  în  hotărîrea  ei  inde­
            tolice:  —  guvernul  a  supus  puierei  sale  cel                                         se  pâtă  funcţiona  regulat  anume:
                                                         cele  mai  însemnate  organe  politice                                                      pendentă  suverană.  Vremurile  atotputerni­
            puţin  400  mii  de  indivizi  inteligenţi,  va  sâ                                        alegerea  în  delegaţiunî;  votarea  bu­
                                                         italiane,  „Corriere  della  Sera“,  vine  şi                                               cilor Bismarck şi Andrăssy au treout!...“
            cţică cam jumătate din suma întregă a alegă­                                               getului  provisor  şi  consimţământul
                                                         publică  un  articul,  în  care  se  ocupă
            torilor,  de  unde  urmâză,  că  afară  de  pute­                                 v        la  prelungirea  provisorie  —  cam  pe            Piarul  ceh  reproduce  pe  urmă
                                                         amănunţit cu defectele triplei alianţe.                                                                                           44
            rea  publioă,  sunt  binişor  în  mâna  guver­                                             un  an  —  a  convenţiei  comerciale          ce  a  (ţis  „Neues  Pester  Journal   în
                                                               „Corriere  della  Sera   este  orga­                                                  numărul  său  dela  5  Septemvre,
                                                                                       u
            nului  şi  oondiţiunile  ferioirei  individuale.                                           vamale  cu  Ungaria,  şi  prin  acâsta
                                                         nul  partidei  ministrului-preşedinte                                                       anume:
            Dâoă  mai  adaugem  la  asta,  că  guvernul                                                prelungirea  întregului  pact  economic
                                                         Rudini  şi  a  ministrului  de  esterne
            alege  parlamentul,  el  întregesce  camera                                                austro-ungar.                                      „Nu  este  de  loo  vr’o  dogmă  dualistică,
                                                         Visconti.  Dâcă  tocmai  acest  organ
            magnaţilor  ou  magnaţi  noi,  pe  credincioşii                                                  Cât  despre  delegaţiunî,  ele  şi  oă  Ungaria  n’ar  avâ  voiă  sâ  stee  în  legătură
                                                         vine să se ocune acum cu cestiu-
            săi  el  îi  căpătuesoe  cu  întreprinderi  şi  ou              x                          aşa forte mult şi-au întânjiat sesiunea       deoât  ou  o  astfel  de  Austrie  oeutralisată,
                                                         nea  triplei  alianţe,  de  sigur  că  nu
            direotorate  grase,  fiă  compatibile  sâu  in­                                            anul  acesta  faţă  cu  obiceiul  de  pănă    oum  ea  era  le  încheierea  oompromisului
                                                         fără  motive  seriâse  o  face  acesta.
            compatibile;  pe  episoopl  el  îi  numesoe,                                               acum,  după  care  ele  se  întruneau  în  dela  1867.  Condiţia  solidă  a  paotului  din
                                                         Din  spiritul  articulului,  în  care  se
            asupra  biserioelor  el  esercâză  dreptul  de                                             lunile  Maiu  or!  Iunie.  Aşa  s’au  fost  1867  era  numai,  oă  „regatele  şi  ţările  re-
                                                          oglindâză  vederile  unor  bărbaţi  po­
            supremă  inspeoţiune:  —  dâcă  considerăm                                                 întrunit  şi  anul  trecut  între  4—20  presintate  în  Reiohsrath  trebue  sâ  fiă  ooâr-
                                                          litici  atât  de  însemnaţi  ai  Italiei,
            tâte  acestea,  fără  temere  se  p6te  cjioe,  că                                         Iunie.  De  astă-dată  se  c}ice  că  vor  muite  în  mod  constituţional"  şi  oă  oondiţiu­
                                                          reese,  că  Italienii  s’au  săturat  bini­
            nici Ţarul rusesc nu prea esercăză asupra ce­                                              fi  convocate  pe  cjiua  de  10  orî  f2     nile  învoelii  au  sâ  fiă  stabilite  între  repre-
                                                          şor de tripla alianţă.
            tăţenilor  o  putere  mai  mare,  mai  necondiţio­                                         Octomvre.                                     sentauţa  constituţională  a  Ungariei  şi  re-
            nată  şi  mai  neţermurită,  ca  guvernul  ungu­   „Corriere  della  Sera“  se  ooupă  ou  is­   Numai  după  ce  delegaţiuuile  presentanţa  constituţională  a  aoelor  regate
                1
            resc' .                                       toria  triplei  alianţe  şi  apoi  întrâbă,  dâoă  vor  stabili  bugetul  comun  al  mo-  şi  ţâri  şi  prin  urmare  nu  ou  puterea  abso­
                  După  aoestea  vorbitorul  arăta,  că  gu­  tripla  alianţă  se  referă  ore  mai  mult  la  narchiei,  parlamentele  celor  două  lută cislaitană".
            vernul  n’a  soiut  să  folosâsoă  aoâstă  mare  evenimentele  din  Orient,  ori  la  cele  din  jumătăţî  ale  monarchiei  vor  putâ  şi     „Dâr  prin  oondiţiunea  aoâsta,  —  dice
                                                                                  06
            putere  a  sa  pentru  întărirea  naţiunei  ma­  Occident?  Germania,  (fi ,  ooupă  o  situa-  ele  discuta  bugetele  lor  proprii,  căcî  fâia  pestană  —  n’a  fost  de  loo  stânginită
            ghiare  şi  pentru  oăştigarea  simpatiei  Ne­  ţiune  fârte  favorabilă  în  tripla  alianţă,  de-  trebue  să  cuprindă  într’ânsele  cuo-  desvoltarea  oonstituţiei  austriaca,  niol  n’a
            maghiarilor. Ou 40 de ani înainte Croaţii     âre-oe atenţiunea ei este îndreptată numai   tele respective.                              fost pusă vr’o pedecă formei ei: popârele
                    FOILETONUL „GAZ. TRANS."              tre  malurile  rîurilor  Nistru  şi  Prut,  âr  gura  slava  oeriulni  nisoe  movile,  râmăşiţe  ale  (cum  îşi  cjioe  6©  obioeih  poporul  român  dia
                                                          cornului  stă  desohisă  spre  linia  Mării  Ne­  timpurilor  preistorice,  âr  mai  la  vale  câm­  aoâstă  parte  a  Ţârii  Românesol),  cari  oom-
                                                          gre,  ale  oărei  valuri  soaldă  malurile  Basa­  pia  este  tăiată  în  ourmeziş  de  maiestosul  pun  mai  mult  de  /   din  totalul  popora-
                                                                                                                                                                         3
                                                                                                                                                                           4
                         B a s a r a b i a .              rabiei  pe  o  distanţă  peste  20  km.  Rîurile  „Valul  lui  Traian".  După  posiţiunea  sa  geo-  ţiunii",  sorie  Zaşoiuo  In  oBrtea  sa  „Statis­
                                                          NiBtru  şi  Prut  îşi  iau  început  în  munţii  grafioă  Basarabia  benefioiază  de  sârele  su­  tica  Rusieipublioată  de  statul  major  ras
                (Din fasc. B, voi. I. al „Enciclopediei Ro-
                                                          Carpatini,  ale  căror  ultime  înălţimi,  trans­  dului  Europei,  posedă  un  sol  roditor,  dea­  la  1862.  Apoi  mai  departe  adaugă:  „Jude­
                           1
                      mâne' , ce apare în Sibiiu.)
                                                          formate  în  nisoe  dealuri,  se  sfîrşeso  la  ră-  lurile  sale  sunt  vertjl,  acoperite  ou  păduri  ţele  Chişineu,  Iaşi,  Soroca  sunt  exclusiv
                  Basarabia  pănă  în  secolul  XV.  nu­  sărit  între  oraşul  Bâlţl  şi  satul  Cornesol  şi  dumbrăvi,  rîurile  oooleao  câmpiile,  âr  populate  de  Moldoveni,  în  judeţul  Hotin
            mele  Ţârii  Românesc!  întregi;  apoi  pănă   din  Basarabia.  Aoest  lanţ  de  dealuri  for-  în  văile  sale  pasc  multe  turme  de  oi  şi  ci­  ei  sunt  amesteoaţl  cu  Rusinî  sâu  Rusnaol,
            la  1812  partea  sud-estioă  a  Moldovei,  nu­  mâză  linia  de  despărţire  a  apelor,  ce  se  rezi  de  vite.  După  lucrările  comisiunii  to­  oarl  par  a  fi  aborigeni  aoi,  în  judeţele  Ben­
             mită şi Rugeac; aoum provincie rusâsoă.      scurg  în  Basarabia  dela  nord  spre  Marea  pografice  a  statului  major  rusesc,  Basara­  der  şi  Chişineu  Moldovenii  s’au  amestecat
                                                          Nâgră;  dela  dealuri  spre  mare  nivelul  te­  bia  ooupă  un  spaţiu  de  31,36O.   verste  cu  fel  de  fel  de  neamuri,  veniţi  şi  aşecjaţl
                                                                                                                                          00
                      Geografia fisică şi politică.       renului  mereu  se  soobâră  şi  la  distanţă  oa  pătrate  (versta  =  B00  stânjeni)  sâu  633.   aoi  nu  de  mult".  Etâ  numărul  poporaţiunii
                                                                                                                                                 87
                  Ţâra,  care  astăcjî  se  numesoe  Basara­  de vr’o 40 km. dela oraşul prinoipal al Basa­  mile  pătrate.  Din  punctul  de  vedere  ad­  Basarabiei,  după  statistica  oficială  rusâsoă
            bia,  este  aşeejată  între  45°  9'  şi  48°  38'  rabiei,  Chişineu,  spre  sud  înoepe  deja  valea  ministrativ  Basarabia  se  află  în  momentul  pe 1862:
            lăţime  nordică  şi  23°  41'  şi  28°  8'  lun­  Bugeaoului.  Albiile  rîurilor  îuoep  dela  înăl­  de  faţă  despărţită  în  opt  judeţe  sâu  ru-   Români   692,000   suflete;   Rusd8cI
                                                                                                                    u
             gime  estică,  după  meridianul  din  Pa­    ţimea  Bălţilor  şi  de  aci  se  îndrâptă  ba  oă-  sesoe  uiezdi ,  şi  anume  :  dela  nord  spre  120,000;  Ovrei  78,760;  Bulgari  48,760;
                                                                                                              n
             ris,  sâu  între  4°  19'  ap.  şi  0°  8'  res.  long.  tră  Nistru,  ba  cătră  Prut,  mereu  împrăs-  sud  judeţul  Hotin,  Sorooa,  Iaşi,  Orheu,  Chi­  Germani   24,160;   Ruşi   20,000;   Ţigani
             după  merid.  Pulkow.  Constatarea  aoâsta  oiindu-se  în  lărgime.  Spre  Bugeac  valea  şineu,  Bender,  Akerman  şi  Ismail.  ’Fiăcare  11,490;  Ruteni  6000;  Armeni  2726;  Greoi
             este  stabilită  după  harta  ultimului  plan  tri­  între  Nistru  şi  Prut  devine  tot  mai  largă  judeţ  la  râadul  sâu  este  despărţit  în  ocâle  2000;  Poloni  800;  Elveţiauî  638.  Ultimul
             gonometric.,  luorat  de  cătră  statul  major  şi  ou  desăvîrşire  desohisă  spre  sud,  din  (volosti)  şi  în  staui.  La  locul  prinoipal  al  recensement  al  poporaţiunii  Basarabiei  s’a
             rus,  Basarabia  posede  oa  hotare  politice  care  oausă  aoâstă  parte  a  Basarabiei  e  bân-  flăcărui  stan  locuiesce  stanovoi,  un  fel  de  făout  la  1890  şi  s’a  isprăvit  la  1891.  După
                                                            ;
             din  nord-vest  imperiul  austriac,  şi  anume  :  tu tă  de  mari  ourente  de  aer,  şi  mai  cu  subprefect,  pendinte  de  ispravnic,  oare  la  acest  reoensământ  s’a  oonstatat,  oă  popo-
             Galiţia  şi  Buoovina,  din  vest  România,  la  sâmă  de  vânturi,  oe  usucă  şi  slăbesc  vege-  rândul  sâu  depinde  de  guvernatorul  Buoovi*  ţiunea  totală  a  Basarabiei  este  de  1.691,650
             sud  Dunărea  şi  Marea  nâgrâ,  la  est  şi  la  taţiunea.  Iarba  stepelor  (atipa  oapelata,  nei, stabilit la Chişineu.             suflete.  Insă  acâstă  poporaţiune  n’a  mai  fost
             nord  rîul  Nistru.  După  oonturul  sâu,  Ba­  stipa  plumosa)  acopere  aoâstă  câmpie  în­                                           despărţită  la  recensământ  pe  neamuri,  oi
                                                                                                                       Poporaţinnea.
             sarabia  ne  înfâţişâză  figura  unui  corn  de  tinsă,  dându-i  o  privelisoe  monotonă  şi                                           numai  pe  religiunl.  Cu  tote  aoestea,  luând
             abundenţă, părţile căruia sunt cercuite în­  tristă; abia pe iol pe colea se ridică în                „Basarabia e ioouită da Moldoveni  de basâ tabelele de recrutaţie din aceşti
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11