Page 61 - 1897-09
P. 61
\
Mjetlm ASnMjtniln», „Gazeta" iese în iiă-care ii
si fiDomiii Abonamente pentru Anstro-Ungarla:
Jteaîov, piiţa raara N.y, $3. Pe un an 12 fl.. pe şose luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Skksoxî sj.’ifff.assJn ar. s»
#iTiS'.a«o. — Wainas'îripifl Cil ii» N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
reţf&Mt. Pentru România si străinătate;
1H8ERATE no ptlmeso 1« Adml- Pe un an 40 franol, pe şăao
slvtraţlune ta Braşov ţj la ui- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
neăt<irolo Birouri de «nuaolurl:
ta Yiena: Jf. Duktt, Simrich N-rii de Dumlneoă 8 franol.
Bekaiok, Rudolf Mcssi, X. Opptliks Se pronumeră la tăte ofioiele
îîttohfolKer; in ion Opptirt, J. poştale din Intru şi din atară
Vannebcr, ta Budapesta: 4. 7. şi la dd. ooiectori.
Soldbergerg, lehttin Btmai; în Abonameiinl pentru Biasot
Bucuresei: Affcnci Havas. Suo- administraţiunoa, piaţa mare,
eursale de Soumanio; In Ham» tBrgul Inului Nr. 30 etagiu
bur^: Karoiyx <k Lisbnmnn. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Itiaerţlunllor: c seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gnrmond pe e ooldnă 8 er. yi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbira pentru o publi KT T T L LZSL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioărî mai dese du?ă 3 fl. un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a S-a o tele cftt şi insorţiunile sunt
îeriă 10 er. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 206. Braşov, Joi 18 (30) Septemvre 1897.
Visita regală la Budapesta şi totă ţera, calul de bătăliă al opo- „Considerăm de prisos, de a întră în a Ziariştilor români, cari ca pretutindenea
siţiei în contra partidei dela putere. disouţiune asupra aoestei oestiunl, ou atât în lumea cultă sunt representanţii opiniu
Românii de dincăce. In acest period cade şi aşa nu mai mult fiind-că natura lucrului şi aşa es- nei publioe, dovedesce lămurit, că în cestiu
a
XI. mita mişcare memorandistă dela noi. chide un răspuns positiv ... nea frăţietăţii maghiaro-române suntem încă
Peripeţiile ei ne sunt de-ajuns cu „Pentru noi faptele înfăţişâză urmă numai la începutul începutului", cfic „M. H.“
0
Ceea oe se petrece acfî în Bu noscute. Ungurii declarându-o de o torul tablou îmbucurător: Noi vedem, că Dâr speră totuşi, oă ideile oe au străbătut
dapesta nu este, încât ne privesce
pe noi Românii de dincdce, decât mişcare pusă la cale de Liga din România, din drumul neumblat şi plin de în cercurile hotărîtore românescl, vor pă
Bucuresc! şi timbrându-o astfel ca piedecl al stărilor avitice fu oondusă de trunde ou timpul în t6tâ România şi în
încheierea sgomotdsă a unui period
44
agitaţiune în contra statului ungar, mâna puternică a domnitorului ei pe oalea urma aoesta vor vedâ şi „Românii noştri
de patru-spre-cjece anî de stăruinţe eşită din „cuibul de agitaţiune" din cuiturei apusene, pe care crescu şi se în (adecă „ai Ungurilor ), că nimic mai bun
44
ale cercurilor oficiale de dincoce şi România, au înăsprit persecuţiunile tări atât din punctul de vedere moral oât nu este, decât „testvârisâg" ul ou Ungurii.
de dincolo de Carpaţî în scopul, de la culme. şi din cel material. Cu satisfacţia sinoeră E în interesul Românilor, cjioe, oa Ungaria
a delătura piedeca fatală, ce stă în Ecoul simpatic, ce l’au produs vedem, că printre tote ourentele, oare stră unitară să se întărâsoă. Cere deci, oa Ro
calea apropiărei amicabile a Româ luptele şi suferinţele nâstre în Ro bat prin viaţa politioă a României, aoela mânii de dinoolo să nu se mai amestece în
niei de Austro-Ungaria şi prin acesta mânia şi în străinătate, n’au schim este cel mai puternic, care a reounosout în trebile Ungurilor, căci altfei s’a isprăvit cu
de tripla alianţă.
bat nimic din atitudinea regimului menţinerea păcii cea mai sigură garauţă „frăţietatea"...
Acăsta piedecă era semnalată unguresc şi astfel tote speranţele, pentru o desvoltare salutară a ţării şi oare *
în discusiunile pressei cu cuvintele: ce le nutriau mare parte din sînul e şi în stare de a păşi cu oea mai mare „AUcotmâny“, organul „partidei
înlăturarea conflictului dintre Ro nostru, că dela Berlin şi dela Yiena autoritate pentru de a validita aoeste con poporale" catolice, publică şi el un
mâni şi Maghiari. se va face o presiune asupra regi vingeri. artieul prim sub titlul „regele român
De când s’a ivit pe orisontul mului unguresc, ca să ţină mai mult „Vedem mai departe cu plăcere, oât în Budapesta“.
politic cestiunea apropiărei Româ sâmă de postulatele legitime ale nos de minunat armata română s’a întărit
După oe face o asemănare intre sta
niei de tripla alianţă, a început se tre şi ale celorlalte naţionalităţi ne stând exclusiv numai în servioiul ideii de
rea de acjl a României şi cea dinainte de
se manifeste tot mai mult în sînul maghiare, pentru ca să se delăture ne- paoe; cum, desvoltâudu-se pe basa, oe i-o
fraţilor noştri din România convin mulţămirile în interesul chiar al tri dase regele Carol, armata română a deve 1866, ou scop de-a arăta progresele enorme,
gerea, că nu este posibilă şi nu pote plei alianţe, au rămas zadarnice. nit un factor al statului învecinat cu noi, ce le-a fâout acâstă ţâră sub domnirea re
dăinui amiciţia între statui român După visita regelui Carol la oe impune respect, in sfîrşit vedem cu bu gelui Carol, foia catolioă face şi ea sări
tura calului, înoepend să vorbâsoă despre
şi monarchia nostră, pe câtă vreme Iscbl în vara anului 1895, a urmat curie cordială, ou oâtă căldură însuşi re
„irredenta română" şi despre „daoo-româ-
elementul român din Transilvania şi neaşteptata graţiare a condamnaţi gele Carol la orl-oe ooasiâ dooumentâză,
nism", cjicend, oă numai regelui Carol este
Ungaria este espus celor mai mari lor în procesul memorandului. Acâsta oât de mult ţine oa legăturile prieteniei
asupriri şi prigoniri din partea poli a fost tot ce s’a făcut cu concursul intre el şi moiibrohiă, legături întemeiate a se mulţămi, oă mişcările daoo-române au
rămas fără efeot; „lui avem de-ei mulţămi,
ticei de desnaţionalisare a regimului guvernului unguresc pentru mulco- pe simpatiă şi stimă, să întăresc tot mai
oă — în contra voinţei agitatorilor — vine
unguresc. mirea spiritelor, nu atât a celor dela mult şi mai mult“.
Acesta era răspunsul, ce l’a dat noi, de dincâce, cât mai mult a ce In faţa visitei de mâne, oe păreohea la Budapesta pentru de-a reîutâroe regelui
lumea neoficială şi independentă din lor din România. regală română o face regelui Ungariei în nostru visita, ce acesta i-a făcut’o la Bu-
regatul vecin stăruinţelor guvernului Curend după acâsta a urmat reşedinţa sa, numai în linia a doua vin în curescl, urmăriud prin acâsta scopul vădit,
de-a împrăştia neînţelegerile dintre Ro
din Budapesta în direcţiunea, de-a însă contrarul tuturor speranţelor consideraţia motivele politioe, oarl asigură
mâni şi Maghiari".
esploata situaţia internaţională faţă amintite. A urmat faimâsa decla- înalţilor âspeţl şi din partea poporului ma
cu România în folosul politicei ma raţiune a ministrului-preşedinte ro ghiar cea mai eâldurosă primire. Marea Foia catolică îşi esprimă speranţa, că
regelui Carol „îi va suooede pe deplia"
ghiare pe tema, că raporturile ami mân dela Iaşi, care a anunţat un stimă şi preţuire a personalităţii vigurâse,
cabile dintre Austro-Ungaria şi Ro period nou de măsuri reciproce ale oavalerăsca a Regelui Carol, simpatia pen de-a mijlooi o prietenia între Maghiari şi
mânia pretind neapărat, ca să înce guvernelor din Bucuresei şi Buda tru nobila sa soţia oe stăpânesoe tote im- Români, deâreoe Maghiarii sunt ou totul
inofensivi după vederile ei. „Nu este ade
teze orî-ce „agitaţiune" în sînul Ro pesta pentru suprimarea aşa (jisei mele, vor dovedi în oaşul acesta numai, oă
vărat" — 4’°e cinica foiă — „că noi am
mânilor de dincăce. „agitaţiuni în contra Ungariei*, — naţiunea maghiară onorâză pe amioii rege
despoia său că am voi să despoiăm pe
Se pusese aşa-dâră, încă dela period, ce a fost înaugurat cu sfatul lui ei „îutotdâuna ca ai săi amiol". Valahi, oarl trâeso din aceeaşi pâne şi din
1883, din partea guvernului ungu ce li-s’a dat condamnaţilor în pro ¥ aoelaşl drept cu noi, de pământul, de limba,
resc, sprijinit mai mult său mai pu cesul memorandului, de-a mulţămi „Magyar Rirlap“ în articulul seu de religia, sâu de libertatea lor legală.
ţin de cercurile oficiale din Yiena guvernului unguresc pentru graţia- de fond întitulat „Pace româno-ma- Pentru greşelile unora dintre bărbaţii noş
şi Berlin, ca condiţiune a apropiărei rea lor, şi se termină acuma cu de- ghiară 4i° e: tri dela guvern nu luăm răspunderea; oei
u
de România suprimarea luptelor na claraţiunile oficiose, că prin visita Pe Unguri nu-i orbesoe străluoirea oe sufere mai mult de violentările lor sun
ţionale ale Românilor din Transil regelui Carol la Budapesta s’ar în serbărilor primirei părechei regala române tem noi, noi în adevăr suferim mai mult,
vania şi Ungaria şi se cerea pe faţă cheia de-ocamdată drama, ce pârtă în Budapesta; sciu ei bine, că visita la decât valahimea din Ardeal. Aoesta însă
concursul guvernului român în sco titlul: Lupta pentru egala îndreptăţire Budopesta a regelui român nu este înso este afacerea nâstră internă, în oare n’are
pul acesta. naţională a Românilor din Transil
vania şi Ungaria. ţită de bunăvoinţa opiniunei publioe în mă dreptul de-a se amesteca nici o putere din
Pe atunci se vorbea de „pro sura, în care a fost însoţită visita la Bu- afară. Regele Carol şi miniştri săi merită
misiuni obligătâre“, ce le-ar fi făcut ouresol a regelui maghiar. Ce privesoe în reounosoinţă, că ei nioî nu o fao acâsta.
guvernul român la Yiena, că va stă semnătatea internaţională a visitei regelui Se vede, oă şovinista foiă catolioă în
rui să spargă pretinsul „cuib de agi Suveranii români la Budapesta. român la Budapesta, foia unguresoă aşa- entusiBsmul ei şî-a uitat ou totul de ceea
taţiuni" din România. S’au şi ivit (Voci ale pressei maghiare). dâră nu o gâsesce de vre-o importanţă deo oe scria mai erl alaltăerl, când învinovăţia
între anii 1883 şi 1886 mai multe „P. Lloyd“ dela 28 salută pe re sebită, deorece — (fi — „în politică e guvernul pentru-oă prin politica sa nedrâptă
06
caşuri, că în urma presecuţiunilor gele Carol într’un prim apărut cu forte greu de-a esohide simpatiile naturale şi „neînţelâptă" de maghiarisare a esaoer-
pontenţate de dincâce îndreptate în tipar deosebit, cu rendurî spaţio- ce le are orl-oare popor iubitor de liber bat pe Români şi pe celelalte naţiuni ne
contra nâstră, guvernul român a nate. tate faţă cu gloriosa naţiune franeesă; cu maghiare.
luat o atitudine de suprinare a miş- Cam oinoî din şese părţii ale artiou- atât mai greu este de-a esohide simpatiile *
cărei de simpatia şi de protestare, ce lului sunt consacrate personei şi caracte unui popor (oum este cel român), care se Neue freue Presse“ vorbind des
n
s’a manifestat în România în favorul rului domnitorului României, pe care îl simte înrudit prin sânge ou puternioul frate pre visita, ce o face regele Româ
dreptei nostre cause. înoarcă cu laude peste laude, oarl culmi- latin . niei împăratului Francisc Iosif la
u
Dela 1890 până la 1895 miş- Ş nâză în afaoerea, oă Regele diaţr’o ţâră De-ocamdată însă se mulţămesoe „Ma Budapesta 4i°e numeral seu de
M
carea acesta a luat de-odată, în ur prăpădită de tot a făcut el singur, un re gyar Hirlap şi cu atât, oă „cel puţin în Marţi între altele:
ma prigonirilor potenţate a Româ gat atât de respectat în tâtă lumea. cercurile mai mature şi mai influente ale ...„Raporturile nostre ou România
nilor de dincâce, un avent neaş Nu vrem să apreci&m de astă dată României a început să se nasoă oonsoiinţa, stau în strînsă legătură ou sistemul de
44
teptat şi a crescut din ce în ce mai sinceritatea laudelor oficiosului, oare scrie că interesele române ooinoid ou oele ms- aliaDţă, care timbrâză politioă nostră este-
mult. Măsurile de reprimare au în la porunoa neoesităţilor momentului. ghiaro-austriaoe. Aoesta va duce ou timpul riâră. In acest sens oorăspunde oonstela-
cetat de-odată, âr cestiunea naţio Numai cătră sfîrşit oficiosul se apuoâ şi la curmarea neînţelegerilor dintre Ro ţiunei politioei actuale, dâoă privim visita
nală a fost adusă chiar înaintea par a vorbi ceva de actualitate şi înoepe cu a mâni şi Maghisrl. Asigură foia maghiară, regelui României la Budapesta oa o între
lamentului de cătră oposiţiune, în răspnudo la întrebarea ce şi-o pune adese oă Ungurii nu sunt mânioşi pe Români, gire a visitei oe a fâcut’o împăratul Wil-
fruntea căreia se afla actualul mi ori lumea: că ore există vr’o învoială scrisă deşi în cercurile influente române esistă helm în Budapesta şi ale cărei efecte se re
nistru preşedinte român Dimitrie' despre alipirea României la tripla alianţă? încă curente puternioe în contra Maghiari simt în oapitala ungară ia fiă-oare pas. Şi
Sturdza, şi a format acolo, ca şi în Etă ce cfioe: lor. „Eeserva plină de curtoasiâ, ăăr hotărîtă regele Carol vine ca âspe al împăratului
