Page 62 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 206—1897,

;
Franoiso Iosif întâiaşl-dată în Ungaria. Ori Român ei greşit, adecă orisoutal în loo de cu contele Badeni, spre a da personal îm­ astăcfi diminâţă tot acei bărdaşl români,
oât da îndreptăţit ar fi de a aminti ou re­ vertioal. — Trad.) Pretutindeni unde în me- păratului Franciso Iosif soiri despre sănă­ oarl au clădit aroul de triumf nimioeau fără
ferire la ourtoasiă visita împăratului Frâu- daliânele dela deooraţiunl se afla chipul tatea sa. Ministrul preşedinte a mulţumit milă deooraţiunile şi frunzele de stejar.
oiso Iosif la Buouresoî, pe oare acum o în- împăratului german, se aşâcjă aoum meda- în mod respeotuos şi s’a informat de starea Lume multă se adunase la aoel speotacul
torce regele Carol, e învederat, că de astă liâne ou portretul regelui Carol. Primirea sănătăţii Prinţului moştenitor al României. şi o svadă mare se înoinsese, oât timp "bar-
dată ourtoasia portă trena (Sohleppe) poli- din partea ourţii şi a oercurilor ofioiale e Regele României a răspuns, că nepotul său
daşii nuniceau arcul de triumf.
tioei, nn politica trena curtoasiei. Este ce­ fârte sărbătorâscă- Şi poporaţiunea partioipă merge mai bine. După amâcjl la 5 âre a sosit Episoo­
rinţa de a se strînge tare interesele ade­ la ea în mod oorăspuncjător. După oe a părăsit pe contele Badeni, pul Majlath dela Branioîoa în trăsura sa
cuate, oare se validitâză în Europa dela Se dă aiol intrevederei importanţă po­ Regele României a exprimat în faţa unui proprie şi la biserioa rom. oatolică a fost
toastul Ţarului de pe „Pothuan* înooce prin litică, şi mai ales având în considerare, oă funcţionar inalt bucuria oe a simţit văcjend
aşteptat de multă lume.
accentuarea scopurilor paclnioe, acâsta ce­ întâluirea se faoe în Budapesta. faţa bună a contelui Badeni şi a arătat Programa de primire, publicată ou
rinţă şi-a aflat satisfacere pe timpul mane­ Importanţa împrejurării, că- întreve­ mirarea sa, oă ou totă rana, ministrul pre­ file mai nainte, nu e’a putut eseouta şi
vrelor germane prin toasturile dela Hom- derea se faoe aici (în Budapesta) o văd, nu şedinte se ooupă mereu cu afaoerile Sta­
totă primirea a fost pe cât se pâte de con-
burg, apoi după manevrele dela Totis prin ou nedrept în aceea, că aşa numita cestiune tului şi nu-şl aoordă nici un repaus. A ex­ fusă, căoî întreg publicul era într’o nedu­
toasturile în palatul dela Buda; de a fi sa­ transilvăneană-românâ a amuţit de mai mult primat totodată speranţa că contele Badeni merire.
tisfăcută şi în decursul visitei regale ro­ timp, deoreoe n’a primit sprijin din cercu­ se va vindeoa în puţin timp. Mâne Episcopul Majlath va mirui şi
mâne în Budapesta. Şi p6te, că niol nu co­ rile oompetente ele României. Agitatorii La amâ(fi a fost la Regele României poimâne va merge la Hunedore.
mitem un paradoxon, decă preţu’m a<fi ou sunt energic desavuatl de guvernul din an dejun la care au asistat oontele Go-
Corespondentul.
deosebire mult spec’fioul moment politic Buouresoî. Acâsta este şi o bună învăţă­ luohowski, oontele de Welsersolieimb şi
al visilei române, deore-oe efeotele ei tură pentru cetăţenii ungari de naţionali­ soţiile lor, preouin şi membru legaţiunei
faţă cu înoordările şi supărările dintre Un­ tate română, cari trăeso în Transilvania şi române. S O I R I L E O I L E ! .
gari» şi România adese-orl numai cu greu Ungaria de jos, dintre cari, oe-i drept, nu­
moderate se pote estinde nemijlocit asu­ mai o mioă fracţiune s’au alăturat tempo­ — 17 (29) Septemvre.
Demonstraţiunî în contra episco­
pra ţintei unui raport de amioiţiă du­ rar la aoeştl agitatori. Privitor la cele tjece statue istorice,
rabil*. Tendinţa de-a susţinea cele mai bune pului Majlath. oe monarchul Franoiso Iosif a ordonat a
Foia vienesă cjioe apoi, oă ori esistă raporturi ou regatul român, îşi află espre- (Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei.*') se ridioa în Budapesta pe cheltuâla sa în
ori nu alianţă în soris şi ori va fi procla­ siunea şi în totă pressa ungurâsoă. S’au amintirea oelor 10 bărbaţi din istoria na­
D e v a , 28 Septemvre 1897.
mată ori nu în toasturile dela Buda ale anunţat din Bucuresol 11 cfiariştl români. ţională a Ungurilor, una din foile ungu-
împăratului şi ale regelui Oarol, raportul (Cine să fiă aceştia, după oe cjiarul „Tim­ Romano-catolioii din Deva şi jur, deja rasol semi-ofîoiâse pretinde a sci din isvor
între Austro-Ungaria şi România e vred­ pul* constată din nou, că nici unul din de câteva (file, se tot pregăteau, să pri- sigur, oă idea şi hotărîrea de-a se ridioa
nic a fi oultivat şi păzit oa o alianţă, oăol (fiarele române din Buouresoî n’a aooeptat mâscă, ou deosebită pompă, pe noul lor aoele statue este esolusiv a moDarchului,
ţâra dela Dunărea de jos înţelept guver­ invitaţia clubului „Otthon* ? — Trad.) In episoop, conte Majlath, din Alba-Iulia. oare mai întâifi a comunioat idea M. S.
nată de regele său de Hohenzollern este onorea aoestora arangiază reuniunile fia- La 2B, 26 Septemvre Episcopul a împărătesei-regiDe, er după aoeea lui Banffy.
un factor important în Orientul european, ristioe de aici un banohet şi vor îngriji în fost la Ilia Mureşiană; erl în 27 în oomuna Intru alegerea persânelor, cărora să li-se
pentru a oăruia desvoltare pacînică pote fi t6te privinţele de buna primire a colegi­ Dobra, acjl înainte da araecjl a fost ospele ridice statue, s’a urmat sfatului dat de Pri­
şi ea o garanţâ. lor lor. baronului Iosika, în Brâniolea, — âră acfi matele dela Strigoniu, oare a reoomandat
Ammtesce apoi timpul oând Brătiauu In palatul dela Buda se va da mâne după ametjl pe la 3—4 ore va sosi aici în pe episoopul Gherhard, pe arehiepiscopul
sără un mare prâncj de gală, la oare se vor Deva, ca mâne să împărtăşescă sântul mir de odinioră al Strigoniului Pazmandy şi pe
era consileriul prinţului Oarol, „oare era
duşmănit cu vehemenţă pasionată de con­ schimba toasturi de cuprins politic. Caracte­ la vre-o 300 de oopii şi copile. Ioan Palffy; ministral-preşedinte Banffy a
rul politic al întrevederii îl oaraoteriseză Senatul bisericei catolice de aici a in­ reoomandat pe: Sebastian Tinody, oa cân­
servatorii ruso-fili*; — Astăzi conduce a-
şi faptul, că ministrul de esterne contele vitat tâte ofioiolatele şi şcâlele din loc, pe tăreţul predilect de odinioră al reginei Un­
mioul şi disoipolul săuDimitrie Sturdza po-
Goluchowaki vine aici din inoidentul aoesta. onoraţiorii şi oonfesiunile celelalte. gariei, pe Ştefan Bocslcay şi Gavriil Bethlen\
litioa României, el a tăiat drumul raportului
* S’au făcut pregătiri, oa un tren se­ baronul Fejervâry Geza a reoomandat pe:
de amioiţiă ou Austro-Ungaria, şi el este
parat să aduoă a(fi pe episoop dela Bra- Ioan Hunyady şi pe Nioolae Zrinyi; minis­
asemenea spin în ochii boerilor conser­ „P. Lloyd“ dela 28 c. în rubrica
vatorii despre pregătirile pentru primirea nicloa, âră aici în Deva să fiă primit ou trul de j u s ti ti â Erdelyi a reoomandat pe
Vorbesce apoi despre România, şi des- părechei regale române, etă cu ce deosebită pompă. In mijlooul pieţei i-au Ştefan Werbăczy; er pentru Anonymus re­
voltarea ei politică, numesce pe regele Oarol scornituri debiteză înaintea lumii ridicat un arc de triumf ou inscripţiunea: gia Belae notarius se va ridioa statua din
00
regeneratorul ţării sale, fi indepen­ neiniţiate din ţâră şi străinătate: „A'.dott, ki az urnak nevâben jon*. (Bine îndemnul propriul al cancelariei de oabinet.
denţa de stat şi regalitatea România şi-a este cuvântat, oel oe vine întru numele
„Articulii sorişi călduros ai foilor din Domnului.) Pictor ungur Ia curtea regală română.
câştigat’o prin propia ei putere şi Austro- „Peşti Naplâ* sorie: „Mojestatea Sa Regina
Budapesta, consacraţi visitei regelui Carol, Ou sosirea episcopu’ui Majlâth p9 te­
Ungaria prin atitudinea ei amioabilă a României Elisabeta a chiămat la ourtea re­
au produs în oerourile politica din Buou­ ritoriul comitatului Hunedârei, a apărut şi
sprijinit’o. Atinge apoi reminisoinţele ati- gală din Bucuresol pe pictorul ungur Filip
resoî o impresie extraordinar de favorabilă. pastorala, ce a adresat’o oierului şi popo­
tutinei Rusiei faţă ou România după răs- Laszld. Regina voescs să fiă atât ea, cât
In urma lor, opt (fiare din Buouresoî au rului romano-oatolic. Este bine cunosout,
boiu şi <fice, oă acum dupâoe între Austro- şi Regele, pictat! 3® un artist ungur.
hotărît să-şl trimită representanţii la Bu­ oă acea pastorală a făout mult sânge rău
Ungaria şi Rusia esistă o înţelegere cor­ Pictorul înoă în tomna aoâsta va satisfaoe
dapesta. la puternioii (filei de astăcfi şi prin urmare
dială pentru susţinerea păcii în Orient, a dorinţei Reginei*.
„Cei de pe urmă numeri ai fiarelor ro­ şi „liberalii** de pe aici au început a ţipa,
ceste reminiscenţe au p6te pentru mult
mâne ian la ounosoinţă ou mulţămită vă­ ca din gura şârpelui.
timp numai o valâre retrospectivă. Rele- Contra sionismului. Ou ooasiunea săr­
dită enunciatiunile pb'ne de reounoscere şi Urmarea a fost, că reformaţii şi ade­
veză mai departe atitudinea României pe bătorilor de anul nou la Jidani, oare & fost
de căldură ale foilor din Budapesta şi în renţii guvernului, au înoeput a murmura
timpul răsboiului greco-turcesc şi (fioe, în 27 şi 28 1. o., jupânul Dr. Samuel Kohn,
general <fi 00 oă Maghiarii au tot dreptul şi aşi arăta pe faţă ura şi displăoerea, faţă
că atunci puterile au putut conta pe Ro­ rabinul suprem al Jidanilor din Pesta, a
de a fi mândri asupra întâmplărilor din urmă. de paşii întreprinşî de romano-oatoliol rela­
mânia şi pe lealitatea ei. „In consoiinţa ţinut de pe amvon o vorbire, în oare se
In ele (adecă în (fiarele din Buouresoî) mai tiv la primirea Episcopului.
acesta, guvernul român au putut să publice declară în contra sionismului. „Jidovimea
stă, oă şi Românii ar faoe mai bine decă Au înoeput întrigile, ameninţările şi
cel dintâiu şi ou cinstită satisfacţiă depeşa maghiară*, cjise rabinul Kohn, „au pote avă
armunoi, deoât a se văita şi a se tângui; batjocurile.
dela Petersburg, care în numele Austro- altă patriă, decât Ungaria, pentru oare e
decă s’ar lua ia o întrecere nobilă cu Un­ Fişpanul nu era do aoasă. Sosind erl
Ungariei şi a Rusiei a admoniat la linisoe gata a-şl saorifioa viâţa şi averea. Jidovi­
gurii şi-ar ridioa România lor 'tot aşa de după amâdl şi aflând de disposiţiuuea co­
statele Balcanice ce stau la pândă (Ce sa- mea maghiară privesoe Ungaria oa mamă
sus, oum au făcut Ungurii ou torn lor. religionarilor săi, pe dată a convocat o
sisfaoţiă pută să fiă aoâsta, când şi Ro­ a lor, durere numai, că Jidanii maghiari
„Dispositia autimaghiară din ultimele consultare la oare — se «Ţie©, — au parti­
mânia era în acelaşi fel admoniatâ ?—Trad.) nu sunt orgauisaţl unitar*. Dr. Kohn îşi
(file a spiritelor asemenea a dispărut*... cipat vioeşpanul A, Hollaki rom. oatolio,
„Dâr nu numai un factor al pâoii, oi sfârşi vorbirea ou o rugăoiune pentru re­
şi al oulturei apusene în Orient a devenit De sigur că Jidanii dela „P. Râthy Lajo3, inspector de şeole, reformat, gele şi tron. Soie jupânul, oum să îmbete
România. Nu numai interesul său politic, Lloyd*, decă peste tot cele de mai Simion Horvâth proouror reg. greco-oato- ou apă rece pe proteotorii jidovismului.
ci şi interesul propriu oultural al său şi al sus nu sunt scorniturile lor proprii, lio, ADdersen, director de finanţe rom.
Europei îî indică calea în mod imperativ le-au luat din foile evreo-germane oat. şi Teglâs Gâbor, direotorul şoâlelor Stegul de răsboiu al lui Rothschild.
de a se alătura la marele puteri, cari sunt din Bucurescî, „Bukarester Tagblatt* reale, reformat. Rothschild „Regale banilor*, oâlători (filele
reunite în tripla alianţă. Şi dintre aoeste şi mai ales „Roumâniseher Lloyd*, In aoestă confareDţâ, fişpanul ar fi de- aoestea pe propriul său yaoht la Constan-
puteri Austro-Ungaria este oea mai de- o fiţuică care insultă şi hulesce pe olarat, oă el, oa representantul guvernului, tinopol. Oând oorabia era să trâoă prin
aprâpe. ..* Români unde numai pbte, mai cu şi care este pus în postul de fişpan, oa să strîmtârea Hellespont, oomandantul strîm-
„ .. .România are posiţia sa în Europa, perdea, mai fără perdea. Aoesta este suprayeghieze ori ce mişcare publioă, nu torei de mare nu-1 lăsă să trecă ficând, oă
sorise regele Carol înainte cu 20 de auî. isvorul principal de informaţiun! din pâte oonsemţi la aceea, ca funcţionarii de pe Yacht are arborat stâgul de răsboiu
In Budapesta i-se va adeveri acesta în mod care sbrbe şi „P. Lloyd*. stat şi administrativi şi peste tot oei austro-ungar şi cu oorăbii de răsboiu prin
îfi-s serviciul statului, să facă ovaţiunî strîmtorea de mare nn-i ertat să între ni­
14
dooumentar ou t6tă solemnitatea .
şi se destingă pe un prelat, care a esmis meni. Baronul Rothschild înzadar rugă pe
*
o pastorală, ca episoopul Majlath, oare con­ comandant să-i visiteze oorabia, şi să se
Despre primirea părechei re­ Suveranii României la Viena. damnă legile şi guvernul, în a cărui ser­ convingă, oă el n’are niol o armă; înzadar
gale române în Budapesta i-se tele- Se telegrafâză dela Viena ou data 27 viciu e dânsul (fişpanul). Pentru aoeea şi-a îl asigura prin documente, că el e om
grafbză de acolo cfiarului „Neue fr. Septemvre: Arohiduoesa Maria Teresa a oprimat părerea, oa Episcopului Majlath să paolnîo, — comandantul turo rămase pe
il
Presse următdrele: făout o visită, după amiafit Reginei Ro­ nu i se faoă primire oficiâsă. lângă ceea oe a spus, (fioând lui Rothsohild,
Pregătirile de primire se fao în mare mâniei, oare toomai eşise; arohiduoesa a In acea oonferenţă, după oum se vor­ oă dâcă e om Daoînio, pentru-oe a arborat
dimensiuni. Ele sunt în mod uşurate prin lăsat carta sa. Regina Elisabeta a înapoiat besce au fost mari dispute, în fine înoă pe Yaoht stâgul de răsboiu? Rothsohild a
aceea, oă se p6te întrebuinţa o parte a mai târcjiu visita sa arohiduoesei Maria asâră s’a dat porunca, să se sisteze ori ce fost silit să ceră printr’o telegramă înter-
deooraţiunilor folosite la primirea împăra­ Teresa. festivităţi. venirea consulului austro-ungar din Con-
tului german. De pe tâte catardele fâlfăe deja Regele României a făout după amiacjl Vioeşpanul a porunoit primarului, oa stantinopol, aoesta trebui să intervină la
stoguri mari în colorile României, cari sunt o visită oontelui Goluchowslii la oare a stat numai decât să dee jos arcul de triumf pe Sultan. După aşteptare de două (file în­
aoeleaşl oa ale oraşului Budapesta, dâr în o oră şi jum. şi contelui Badem, ou oare răspunderea lui. tregi, so9i în fine iradeaua, prin oare ’l se
ordine inversă. („Timpului* i-se raporteză s’a întreţinut timp de un sfert de oră. Re­ Vă puteţi închipui consternaţiunea ro- permise ‘lui 'Rothsohild să mârgă mai de­
din Budapesta, oă acolo s’au pus oolorile gele Carol a declarat oă vrâ să vorbâsoă mano-oatohoilor şi mirarea orăşenilor, când parte.