Page 63 - 1897-09
P. 63
Nr. 206 —1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Loteria mică, oare a stors atâtea mi- mitetul studenţesc au decis a orga- Corespondenţa „Gazetei Trans.“ Leontina Roman uăscută Balomiri, soţiă;
ua
li6ne de florenl din puDgile nenorooiţilor ni8a pe 4i de Dumineca viitdre TURDA, 27 Sept. 1897. losif Roman, oa frate; Dr. Ştefan Păcurar
locuitori oredulî şi lacomi de câştig, va mai „un mare meeting de simpatiă pentru şi Ermina Păourar năso. Balomiri, oa oum-
Onorată Redaoţiune! 1d oraşul nostru
trâi acjl şi mâne şi apoi s’a isprăvit ou ea. causa română din Transilvania şi naţl; Zinca Balomiri năso. Isaou, oa sooră;
aouma se pune în piâţă sub ooperiş un
Ou începutul cjilei da Vineri, 1 Ootomvre de protestare în contra dăinuirei sis Dr. Ioan Neagoe, Veturia Neagoe năsoutâ
u
imposant edifioiu al institutului Arieşana ,
n., vom avâ, în locul loteriei miel, loteria temului de maghiarisare şi de pri 1) Roman, Leontina şi Alma Păourar, ca ne
care alăturea ou edificiul „Hotel Central"
de olassă, oare e menită a storoe banii din gonire, mănţinut şi înăsprit de gu pot şi nepâte.
al şoâlei române gr. cat. dovedeso în ma
pungile celor uşurei de minte pe-o oale vernul maghiar". *
rea aoâsta de străini esistenţa Românilor
mai „elegantă" şi tot-odată mai potrivită Subsorişii ou inima frântă de durere
de pre aici şi sunt totodată probe ale fortii
de-a duce la sapă de lemn pe oei ce vor anunţă, oă iubitul lor soţ, tată, ginere,
române, oare în ciuda apăsărilor nu încâtă
oădâ în patima de-a juca la loteriă. Prima convenire a studenţilor deia frate şi oumnat
a se manifesta în continuu şi în ţinuturile
Târg de hemeiu în Sighişora. Precum academia din Oradea-Mare. oele mai apăsate. Oeorge S. Tkonias
am anunţat, primul târg de hemeiă în Tran Oradea-Mare, 26 Sept. n. 1897. Alături de soirea îmbucurătâre, nu paroch gr. cat. în Tohanul- Vechili, catechet
silvania se va tine la Sighişâra mâne în pot să nu amintesc împrejurarea, oă pe
Dintre tinerii români, tot mai mulţi la scălele medii române din Braşov, membru
30 Septemvre. Producătorii de hemeifl din când institutul nostru „Arieşana" dă în
se dedioă carierei iuridioe, pote pentru-câ al „Asociaţinnei transilvane“ eto.
Transilvania au fost rugaţi, oa la acest modul indigetat mai sus dovecjl de pro
aoâstă carieră o găsesc mai aptă pentru de a astădî în 28 Septemvre a. c. st. n. la orele
terg să-şi ducă tot hemeiul produs, său cel gres, în aoelaşî timp a cassat direcţiunea
putâ desvolta' mai târejiu o activitate pu- 9 a. m. duDă un morb îndelungat, dâr Dlin
puţin 1 pănă în 2 legături oa mustră. „So postul de suboomptabil sistemisat definitiv
blioă mai potrivită stărilor nâstre politice, de resignaţiune oreştinâscă, şi-a dat nobilul
cietatea târgului de hemeiă din Sighişora" cu vre-o 5 ani mai înainte.
sociale şi culturale, unde atât de multă său suflet în mânile Creatorului în anul al
va oonstata in urmă, câtă cantitate de he- Luând în considerare, oă pre (fi 06
lipsă avem de cunoscinţa drepturilor. 37-lea al etăţii şi al 12-lea al oăsătoriei şi
meiQ este de a se vinde şi oare este preţul merge se îmulţesoe numărul tinerilor, cari
La academia de ^repturl din Orade preoţiei sale.
oel mai mic, cu care se pote vinde. absolveză şcâlele comerciale şi că noi în
şi în anul acesta s’a înscris cam la patru Despre aoâstă tristă perdere îoounos-
zeci de tineri, formând o mieă insulă în raport ou numărul aoestor tineri avem forte ciinţăm pe tote rudeniile, amioii şi cu
Mişcarea în sinul studentimei din oceanul turbur al străinilor. Privind numai puţine institute românesc!, la cari să fiă noscuţii.
oa la un „memento" la oele din anul tre- Osămintele soumpului defunct se vor
y y respectivii aplioaţî, hotărîrea acesta a di-
Bucurescî. out, sub impresiunLvesele a cuvenit în sâra reoţiunei nu ne servesce spre buouriă, mai astruca în 30 Septemvre a. o. st. n. la
de 25 Sept. n. tinerimea română erăşl la ales fiindcă prin asta sooietatea română din
Foile de dincolo ne spun, ca în hotelul „Rimanâozy". Vre-o 30 de inşi (n’au Turda, care şi aşa a fost atât de decimată ârele 12 din Zi în Cimiteriul bisericei ro
sinul studenţilor universitari din Bu fost toţi de faţă) ne-am întrunit în sera aoâsta, în timpul din urmă, mai pierde o putere. mâne din Tohanul-Veohiii.
0
curescî s’a produs de câteva cj.de veseli, că am putut ârăşi să ne îmbrăţişăm Tocmai fiindcă institutul se vede a fi în Fie-i ţărâna uşâră şi memoria bine
mişcare în vederea reluărei campa frăţe8ce. progres, hotărîrea de sistare a postului n cuvântată !
niei în cestiunea naţională. Comite Tohanul-Vechili, 28 Sept, st. n 1897.
Primul s’a sculat Th. Burdao, bine- mi-se pare corăspundătâre şi ored, oă ou
tul naţional al studenţilor a convo Lucretia Thomas năso. Pop, oa soţiă; Ni-
ventând pe noii sosiţi „fraţi şi iubiţi co ocasiunea adunării generale se va reveni
cat alaltăerî sâra o întrunire în lo oolae Pop şi Elena Pop, oa socrii; Maria
legi", rugându-i tot-odată, oa devisa lor, asupra ei.
calul Ligei, la care a luat parte un S. Thomas ou soţul său Dimitrie Stoenesou,
întocmai ca şi a acelor vechi, să fiă tot- Cassându-se postul, suboomptabilul
mare număr de studenţi. oa soră şi oumnat: Horea, Miroea şi Le-
dâuna: unirea şi iubirea frăţâsoă. Un pu de pănă acuma Andreiu Popa ni-a părăsit
S’au ţinut mai multe discursuri ternic „să trăiască" şi un „Deştâptă-te Ro a<fi şi prin aoâsta am perdut un bun tînăr tiţia, ca fii şi fiică; Elisa G. Radu năso.
şi în urmă s’a dat cetire unui ma mâne" a urmat vovbirei. In numele oole- român. Amicii lui, ou cari a petrecut îm Pop, Aurelia Ios. Pop u. Pop, Nio. V. Pop
nifest, care s’a afişat pe zidurile ca cu soţia Elena, Ootavian Pop ou soţia Maria
gilor noi a răspuns I. Marşău ou cuvinte preună în Turda 4 ani, l’au însoţit pănă
pitalei şi s’a publicat prin foi. El şi Cornelia Pop, ca oumnate şi cumnaţi»
simple, dâr bine simţite, decîărând solemn, la gară,
este de următorul cuprins: Observator,
oă şi ei ou aoea iubire şi dragoste frăţâsoă,
Români! cu oare a fost primiţi, vor conlucra din ULTIME SOIRI.
Loviturile, pe cari neamul nostru le puteri ou noi la ajungerea scopului nostru Budapesta, 28 Septemvre. Suve
primesee şi cari în mare parte sunt da comun: progres în sciinţă, cultură, păs Adunarea despărţământului reuniunei ranii României au sosit ac|î după
torite nepăsărei nostre, nu ne mai ingădue trarea caracterului nostru de studenţi ro învăţ, români g . oat. din protopopiatul amâc|î la 2 şi f . Primirea strălucită ;
v
l
4
tăcere. mâni. Albei-Iuiia, conform § 21 din Statutele reu- de faţă tot aceleaşi persone înalte
O lume întregă soia de păsurile fra Intre aprobări şi strigăte de „să tră niuuei învăţătorilor gr. oat. din Arohidie* ca şi la sosirea împăratului german.
ţilor noştri; îi compătimea, pe ei şi ne în iască" au mai vorbit dintre oei vechi: L. cesa de Alba-Iulia şi Făgăraş, se convocă Publicul a salutat cu frenesiă pe
curaja pe noi în lupta pentru oausa cea Bolcaş şi Al. Aoifi. Ambii au aooentuat, oă pe Ziua de 12 Octomvre n. o. la 8 bre a. Majestatea, când s’a dus la gară spre
sfântă a românismului. însufleţirea nostră să nu fiă numai momen m. în şoâla gr. cat, dm Şard pe lângă ur- întâmpinare. Pe peron o companiă
Era un moment, când vrăjmaşii sgu- tană, oi să ne lămurim, ce avem de-a face, mătorea
duiţl de protestările generale ale opiniunei să ne organisăm, oa atenţiunea publicului Programă: 1) Deschiderea şedinţei a regimentului 6, ce pârtă numele
regelui Carol. împăratul purta uni
europene, îşi muiaseră îndrăsnâla lor. român, unicul sprijin ce-1 avem, să o me prin preşedinte. 2) Pertractarea prelegerei forma unui general de husari ; regele
Astâcjl lumea cultă nu mai e preocu rităm nu prin soandalurl, dueluri şi ură praotioe dela ordinea Zilei cu elevii desp. României uniforma de colonel al
pată de dreptele nostre cereri, şi vrăş personală, ci prin onestitate în purtare, I-a prin Aureliu Pop, 3) Constatarea mem regimentului său.
maşii noştri, cu o outezanţâ uimitore, dau oarea să ne atragă chiar si respectul ini- brilor ordinari ai despărţ, 4)Primirea de mem
lovituri puternice şi păgubitore asistenţei mioilor, şi prin o activitate productivă, brii fondatori şi ajutători. 5) Cetirea diser împăratul şi regele Carol s’au
neamului nostru. conscii fiind de ohiămarea nâstră de stu taţiei : „Cum trebue să puroâdă învăţ, la îmbrăţişat şi ’s’au sărutat de două
orî. împăratul voind a săruta mâna
Dâr succesele asupritorilor, datorite denţi, universitari şi tineri români, cari şi oredarea materiei din obieotele de învăţ." reginei, acâsta şî-a retras’o şi Fa să
numai minoinoselor aparenţe ale serbărilor noi formăm o parte din „speranţa naţiunei", 6) Discutarea asupra temelor nredate. 7) rutat pe obraz. Trecând în revista
ofioiale, nu pot să fiă decât efemere. oarea ne susţine aici ou multe greutăţi. Şi Inoassarea taoselor de 2 fi. dela membri compania de onâre musica cântă
Datoria nostră e de a desvăli lumei precum <4ioem în rugăciune: „Speranţa mea ordinari. 8) Designarea persânei, ce va ove imnul românesc.
a
întregi şi roşi ales aliaţilor amăgiţi ai Un est Tatăl, scăparea mea este fiiul, aco- să ţină prelegerea practică la proesima adu Publicul a salutat cu aclama-
gariei, neomeniile, nedreptăţile şi. persecu peremântul meu e Spiritul sânt.", aşa avem nare. 9) Deciderea locului şi timpului, proc- ţiunî pe ambii suverani, cari se aflau
ţiile, oe se adăpostesc sub lustrul înşelător trei puteri şi noi aici: credinţa tare în vii simei adunări. 10) Alegerea unei comisiunl într’o trăsură şi pe regina României,
,al reoepţiunilor împărăteşti. torul naţiunei n09tre, a cărei scăpare e păs pentru verificareaprooesului verbal. 11) în
trarea şi cultivarea limbei şi a religiunei chiderea şedinţei. care se afla în altă trăsură însoţită
Români! de arcbiducesa Maria Iosefa. Da
nostre, âr ajutorul ne va fi aoel spirit al
E rândul nostru să ne rostim, să tre- Şard, 21 Septemvre 1897. mele dela tereştri şi de pe balcone
adevărului', care tot-dâuna sfarmă apăsările
4im chiar şi pa vrăşmaşii neamului nostru Ioan Dumitreann, Ioan Domşia, fălfâiau cu batiste, regina Elisabeta
egoiste şi neprioeperile celor rămaşi, şi
din beţia triumfului, lor, arătându-le prin preşed. notar. răspundea necontenit, salutând cu
08re spirit trebue să-l nutrim ou tot focul
protestările nostre, oă nu se pote deoreta batista şi chiar cu mâna, zîmbind
tinereţei nostre. „Bătrânii pot să ’nvete
-stingerea unui popor ds 3 miiione prin vorbe, în tâte părţile, ceea ce electrisa şi
dela noi — însufleţirea, idealul — âr noi
fiă ele chiar împărătesei. o să învăţăm dela ei — alegerea mijlâcelor mai mult publicul femeiesc. Din
Să strigăm ou putere, ou glasul dis- oneste şi potrivite pentru ajungerea soo- + câteva tereştri s’au aruncat flori în
perărei, ca să soie întrega lume cultă, că trăsura reginei.
pului". Şi precum noi ’numai "atunci vom
armonia dintre noi şi Unguri nu se pote merita atenţiunea oelor mai bătrâni, când Âlecsandru Roman Sosirea la palatul din Buda câ
stabili prin visite înalte, oi numai prin stâr teva minute după 3 6re. Şi aici ţinea
prin purtarea şi însufleţirea nâstră pentru profesor ordinar de limba şi literatura română
piră nedreptâţoi şi arbitrariului. soopurl sfiinte vom fi demni de ea, aşa şi la universitatea din Budapesta, membru ordi strajă o companie a regim. Nr. 6.
Tinerimea română universitară îşi va în inimele nâstre numai pe aoei Români îî nar al Academiei române, fost, devutat dietal, In palat aşteptau pe Suverani cei
face datoria. doi mareşali ai curţii, cel austriac
vom putea iubi oa pe părinţi, oarî fără membru ordinar al asociaţiunei trans. pentru
Va apela din nou la întrâga preesă prinţul Liechtenstein, şi cel ungar con
egoism, fără interes, oi cu căldură părin- cultura si literatura ponorului român şi mem
europeană, spre a sprigini legitimele cereri ţâsoă, oa pre sânge din al lor ne vor iubi bru onorar a mai multor societăţi literare. tele Apponyi Lagos.
ale Românilor subjugaţi. şi îndrepta la adevăr. După presentarea archiducilor,
Voi, fiţi atenţi şi pregătiţi-vă, oa la Ou toaste şi oântărî s’a finit petre în al 71 an a) vieţei şi în al 30-lea an al arhiduceselor şi a marilor funcţio
chemarea oe vom faoe-o să răspundeţi ou cerea, fiind convocaţi pe 27 Septemvre n. fericitei sale căsătorii — după un morb nari dela Curte, Suveranii poposind
demnitate şi cu curaj! pentru de-a ne reorganisa mioa sooietate, greu şi îndelungat, ş’a dat nobilul său suflet câtăva vreme în apartamentele lor
în manile Creatorului Luni în 15/27 Sep
Să lăsăm nepăsarea şi să fim treziţi oe peste vaoanţă a fost inoetat, si căreia au făcut mai întâiu visita împăra
temvre 1897 la orele 10 a. m.
şi în somn de vorbele poetului: îl revine saroîna de-a împrăştia dintre noi tului, apoi archiducelui Otto şi archi-
Osămintele soumpului defunct eă vor
nedumeririle, oe le-am avea, şi să dea di- ducesei Maria Iosefa.
„Capul ce se plecă, paloşul nu-l tac,
depune spre repaus etern în oripta fami
7 D& cu umilinţă lanţul-l încovăie*. reoţie paşilor, oe avem a-i faoe în decursul liară din oimiterul gr. oat. din Sas-Sebeş La 5 ore prânZ la palat ca 8
aoestui an şcolar.
Comitetul naţional studenţesc. Mercur! în 29 Septemvre a. o. la orele tacâmuri. La 8 6re Suveranii s’au
u
* „ Dimidium hdbet facti, qui bene incipit . 3 d. a. dus la representaţia dela Operă.
Foile de dincolo mai comunică, A. Brunet Selăgianul. S a s - S e b e ş , 27 Septemvre 1897.
■că comitetul Ligei în unire cu co In veol pomenirea lui.
