Page 65 - 1897-09
P. 65
1
Mctim A'Msiiînmatt, „Şareta' iese în M-care iii.
?i tîpma*. ADouameate pentru Anstro-Ungam:
ISmw, piîţa mar# fe 29. Pe nn an 12 fl.. pe ijoae iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Hortiactsl Esftaauat* na jus N-rii de Duminecii 2 <1. pe an.
jsisuiROi — ţfenwHirisiB :nv, i?
:*ssăBv<rt. Pentru România si străinătate:
idStRATU ba frinusu Ia Adml- Pe un an 40 franot, pe ţiso
Rlstrnţlune în Braijov ?i îa a.*- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
atătdrelc Slroutf 4b «mmiilur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
în TiiîHft: Jf. JJuiwi, Htmrizh
Sthaitk. Rudolf Mot.u, l. (bptiiks Se prenumără la tdte ofloieie
sTaohfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din atară
.Vanmbcr, In Budapesta : A. 7. si la dd. ooieotorl.
Coldberperg, Xiksttin Bcrnaz; în AHaieatnl pentrn Brasor
Bnoureaci: Âgtnce Urna», Sno- administraţiunea, piaţa mare,
•turaaie de Bonmanio; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
barg: Karoiy. <t Lwbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Inoorţlunllur: o soriS, luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
«BCTiond pe 0 ooidnă S «2, ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80cr. timbra pontra o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Pubiioăi’i niai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ai Învoială. său 15 bani. Atât abonamon-
Beolamo pe pagina a 3»a o tele oât şi insorţiunile sunt
aeriă 10 or. seu 30 buni. a se plăti înainte.
Nr. 207. Braşov, Vineri 19 Septemvre (1 Octomrre) 1897.
Visita regală la Budapesta şi şi mişcarea din România în scopul Suveranii României în Budapesta. miniştri numai oontele Groluchovski cu so
de a manifesta simpatia fraţilor noş ţia ; er ca nume ungurescî figurâză nu
Românii de dincdce. tri pentru causa română de dincbce Ca întregire a soirei telegrafioe, oe mai două: al oamerarului coate Ladislau
şi a protesta în contra prigonirilor am primit’o şi am publioat’o erl, dăm loo Szapâry, ataşat pe lângă persâna Reginei
iii. acjl următârelor amănunte, luate după foile
sistematice ale elementului român Elisabeta şi al mareşalului curţii ungare
Nu putea se fia ceva mai firesc din statul ungar, deşi au fost spri din Viena şi Budapesta. oontele Ludovic Apponyi.
pe faţa pământului, decât ca fraţii jinite în mare parte şi de pressa Suveranii au pleoat din Viena Marţi, La representaţia de gală în Operă
noştri din România, îndată ce re din străinătate, n’au putut se schimbe la 9 ore 30 m. înainte de amâtjî. înaintea înoă erau de faţă toţi arohiducii şi archi-
gele şi guvernul lor au găsit, îna nimic în situaţia nbstră din causa hotelului „Imperial", unde erau găzduiţi duoesele aflătore în Budapesta, suitele, lu
inte cu patru-spre-c}ece anî, că este îndărătniciei ungurescî. se îngrămădise în momentul pleoării o mul mea oficială, ofioiosă şi neofioiosă, întru
în interesul ţerei de-a căuta un ra- ţime de mai multe sute de omeni, oarl sa oât a putut oăpăta loo printre cei aleşi.
zim 6re-care în puterile centrale ale După cum stăteau lucrurile în lutară pe Suverani ou esolamărl de sim Regele Carol purta ârăşl uniforma
triplei alianţe, se se gândâscâ şi la constelaţia triplei alianţe, numai din- patie. de oolonel al regimentului său austriac Nr.
sortea nostră, a conaţionalilor lor tr’o singură parte s’ar fi putut in- La plecarea din Viena, la gară pe 6 de infanteria.
fluinţa cu succes în favorul naţio
din monarchia habsburgică şi se se lângă persone ofioiose, s’a aflat şi trage Er cât privesce pe regina Elisaveta,
întrebe, deca se pbte, ca Românii nalităţilor din statul ungar; din par diana D-şoră Agata Bărsesou, oare a pre spre a mulţămi curiositatea legitimă a oe-
din ţâra liberă şi independentă se« tea Germaniei, căci după cum era dat reginei Elisabeta un frumos buchet. titorelor nostre, âtă oe toaletă avea: o ro-
lege amiciţiă durabilă cu un stat, în situaţia în Austria, aicî prepon- Spre întâmpinarea Suveranilor la Bu ohiă albă de o mare frumseţâ din Moiri
care este persecutat elementul ro deranţa maghiară din monarcbiă dapesta veniră la gară mulţi membri mar antiqve, ou mâneci scurte de dantele. Un
mânesc? era o piedecă constantă pentru ori canţi ai ooloniei române, fiind postaţi ime văl lung pănă la pământ, ondulător, menţi
ce înrîurire de natura acesta. diat înaintea edificiului gării; tot aşa şi
Nimic mai firesc, decât ca în nut pe cap de o diademă minunată de
aceleaşi momente şi din aceeaşi causă In ce direcţiă s’a manifestat însă studenţimea aprâpe întregă; la trecerea briliante şi pe sîn străluceau scule pre-
Românii de dincdce, supuşi ai sta politica germană faţă cu cestiunea trăsurilor ou Suveranii Români au isbuc- ţiâse, în jurul gâtului un colier de mărgă
tului ungar, în situaţia critică poli împăcărei naţionalităţilor din monar nit în puternice „să trăiască!" Raportorul ritare de-o frumseţe estraordinarâ. Ceroei
1
tică şi naţională, în care se aflau, cbia dualistă în tot timpul, dela în- lui „P. Lloyd * adauge: „Regele Caro! şi n’avea de loo. Regina purta binoclu, po
se fiă fbrte îngrijaţî, ca nu cumva cbeiarea alianţei austro-germane cu Regina Elisabeta, plăout, surprinşi, precum oare îl dete însă jos, când se puso mai în
acea apropiare dictată de interesele concursul bărbaţilor de stat unguri, s’a putut vedâ prin acâstă manifestaţiă, se faţă spre a mulţămi pentru ovaţiunile pu-
de ordine mai înaltă ale statului ro am văcjut şi ne-am putut convinge închinau în trăsură mulţămind prietinos şi blioului.
mân se contribue mai mult la în şi mai mult acum, după visita îm ou zimbet pe buze în tote părţile". Toţi raportorii consună în afirmarea,
răutăţirea stărei lor. păratului Wilhelm la Budapesta. Pe cetitorele nostre le va interesa de că prestaţiunile representaţiei i-au delectat
sigur şi îmbrăcămintea reginei, anume: ro
Nedumeririle şi îngrijirile aces Necum să fiă admoniaţî, Un mult pe Suverani, âr în deosebi baletul
u
tea ale Românilor de dincdce ar tre gurii au aflat întotdâuna un sprijin chie de mătase albastră desohisă, jos cu r) Csardas -. „Numai danţul cel scurt româ
bui se apară nelogice înaintea flă în politica germană pentru nisuin- garnitură de blană, âr sus pe umeri cu nesc intercalat în acâstă piesă — cjioe „P.
căruia, care nu cundsce bine isvorul ţele lor de independenţă şi de uni dantele ; pe cap un capot mititel ou liliac Lloyd" — părea că ori ce altă impresie le
lor, căci dâcă fraţii noştri din Ro tate naţională. Intr’un timp se părea şi văl alb. produoe iluştrilor ospeţl, numai aceea nu,
mânia, cari prin firea lucrurilor tre- că în opiniunea publică din Ger Cortegiul trăsurilor a fost întocmai că ar fi românesc".
bue se fiă binevoitori causei ndstre, mania s’ar produce un reviriment aşa compus, ca ou ooasia sosirei împăratu Representaţia a luat sfârşit la 10 6re
lâgă amiciţiă cu domnitorul şi cu favorabil în profitul causei drepte a lui german: mai întâiii un detaşament de şi V ; âr în momentul, când se ridîoară
4
ocârmuitorii statului nostru, de aicî naţionalităţilor. Politica oficială ger poliţişti călări cu oomandantul superior Suveranii să plece publioul le-a făcut înoă
ar trebui se resulte numai bine, er mană însă a rămas neînduplecată Bornemisa în frunte, la-o distanţă mărioioă o ovaţiâ de mai multe minute. „ErăşI se
nimic reu pentru noi. pe partea celor dela putere, aşa că urma căpitanul superior al oraşului, Rud- îndreptă totă lumea cătră loja Curţi:, ârăşl
încercările ce s’au făcut de-o parte nay, âr după ei primarul MdrJcus, ambii în
Nu este aşa înse în realitate. „diszmagyar". După aoeştia urmară trăsu isbuoni o furtUQă de „âljen"-url şi ârăşl tre
Stările anormale din statul ungar, a pressei germane pentru domolirea rile ou Suveranii, eto. buia regină singură să ohiteze aoâstă vije-
cari au dat nascere persecuţiunilor conflictului dintre Maghiari şi naţio ţliarele din Pesta tote desoriu pe liosă isbuonire a aplauselor. Mereu şi ne-
sistematice în contra naţionalităţii nalităţile nemagbiare au primit mai larg şi de repeţite-orl „însufleţirea", cu înoetat suverana României se pleca, să în
române, schimbă lucrul şi ceea ce mult aparenţa, că se fac cu scop care „publicul capitalei şi reşedinţei" — china, mulţămind în tote părţile şi când se
în împrejurări normale ar fi fbrte de-a influinţa naţionalităţile şi în îutr’adins nu (fio „poporul maghiar" — a făcu in sfârşit liu'soe, regina îşi lua rămas
deosebi pe Români, ca în vederea
firesc, în împrejurările dela noi nici mare!or interese ale triplei alianţe, întâmpinat şi salutat pe „amioii Regelui bun înoă printr’un compliment, ceea-ce, fi
că ar putâ fi admis. Dovada cea mai maghiar". resc©. ârăşl a provooat nouă „âljen“-url fur-
eclatantă o dă însu-şi faptul, că din în cercul cărora se afla acum şi Raportorul lui „P. Lloyd" interoalâză tunbse.
momentul, când s’a ivit cestiunea Româ,nia, să cedeze din postulatele Aşa înoheie un raportor darea sa de
apropiărei României de monarcbia lor, pentru ca să fiă pace şi linişte la un loo următârea desoriere a personelor sâmâ
în Ungaria. Suveranilor români: „Nu va fi oredem, de lipsă *
ndstră, adversarii noştri ni-au stri a scote în deosebi Ja ivâlă, că personali £ ❖
u
gat: „lasciate ogni sperama , căci de Mai mult însă, sunt semne şi tatea ce te încântă a reginei Elisabeta a (Voci ale pressei maghiare).
acum înainte veţi fi între două fo dovecţî nedisputabile, că politica ger deşteptat cel mai mare interes. Şi într’a- Sub impresiunea presenţei pă-
curi şi postulatele şi aspiraţiile vbs- mană a înrîurit direct şi asupra gu devâr a şi produs o impresie fasoinătore. reebei regale române în capitala un
tre vor trebui în curend se dis vernelor române în acâstă direcţiune, Obrajii ei fragecjl, înfloritori cu părul mai gară, foile budapestane aprbpe tbte
pară din munţii romantici ai Tran angagiându-le, ca în interesul bune mult alb, decât oărunt, întocmai oa şi. când suleveză din nou în articulî de fond
silvaniei ! lor raporturi cu Austro-Ungaria să lăcrimiore ar luoi pe rose; toaleta plină cestiunea raporturilor dintre Români
încungiure ori ce ar pute să nască
Cu totul escepţionala situaţiune dificultăţi guvernelor ungurescî înă- de gust, pălăriora oapot de dantele cu şi Maghiari,
este îndestul ilustrată şi prin actele pană de cocostâro ce luneca ca unda în „Budapesti Hirlap cjioe, oă Austria şi
u
întru, şi să caute chiar a contribui
sevîrşite în timp de patru-spre^ece ele însele la încetarea agitaţiunilor jos, âr mai presus de t6te modul ei de a Ungaria nu pretind nimic mai mult, decât
anî de cătră guvernele ungurescî în şi nemulţămirilor în România faţă mulţămi pentru ovaţiunile oe i-se făceau, ou o să fiă siguri, oă în oas de răsboifi Româ
urmărirea duşmănăsă şi asuprirea cu regimul unguresc. gratiâ ce ouceresce tote inimele, t6te aces nia nu se va alia ou duşmanii lor şi nu le
Românilor de dincoce. tea au fost observate o’un interes deosebit va ataoa hoţesoe pe la spate. Aoâstă ga-
Astfel s’au întors lucrurile în
ce
Se pbte c}i J agitaţiunile şi aceştî patru-spre-c|ece anî, ajungând şi cu oordialitatea cea mai mare în tot ranţă li-a dat’o regele Carol, oare prin t6te
persecuţiunile în stil mare ale Ma ■ pănă la punctul de-a ni-se da nouă. paroursul drumului dela gară pănă la palat. faptele sa'e a dovedit, oă voesce serios să
-
ghiarilor în contra nbstră şi-au luat j „Oapul atrăgător ou trăsături nobile fiă un bun amic al lor. „Stindardele naţio
5 Românilor de dincăce, din partea
începutul numai din momentul, când politicei oficiale a României, sfatul, a Regelui Oarol privea ou-o seriositate ama nale române se îmbrâţişeză ou stindardele
bărbaţii de stat ai României au fă ca decă Ungurii nu vor să se îm bilă"... eto. naţionale maghiare; strigări de „să trâ-
cut primul pas de apropiare cătră pace cu noi, cel puţin noi să fim La palatul din Buda, regele locuesoe âsoă" şi de „âljen" se amesteoă în aer,
Austro-Ungaria, şi că aceste agita aşa de cuminţi, de-a ne împăca cu în apartamentele din drâpta, âr Regina ura, oare datâză de mulţi ani, s’a uitat,
ţiuni şi persecuţiunî s’au mărit şi ei, cedând din postulatele nostre şi Elisabeta cele din stânga ale odăilor re- regii se îmbrăţişâză şi popârele se împrie
s’au înăsprit din an în an în pro acceptând de-ocamdată situaţiunea servate pentru âspeţl străini. tenesc... Visita dela Budapesta a regelui
porţia, în care se afirma în lumea tristă politică, ce ni-s’a creat dela Prânzul, de care vorbea depeşa, era român voesce să fiă o încheiere de paoe
oficibsă, că raporturile dintre Ro inaugurarea dualismului înebee. compus din 28 tacâmuri, âr nu 8. Afară de între Maghiari şi Români; ea este o oom-
mânia şi monarcbia nbstră au deve suitele Suveranilor României, luară parte la batere a tendinţelor irredentei şi o reou-
nit mai strînse şi mai intime. Miş \ ----------------------------------------- el dintre personele neprinciare numai func nosoere a comunităţii de interese între Ro
carea nbstră de aicî în anii din urmă N ţionarii oei mai înalţi dela Curte. Dintre mâni şi Maghiari în mijlooul ourentelor
