Page 66 - 1897-09

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 207—189 7.

slave, cari ameninţă de-o potrivă. România astfel direct la esistenţa naţională garia, Ungurii se mândresc dioem, oă au Şi mai oaracteristioă, deoă se pâte
T
şi Ungaria"... a Românilor de dincbce. ajuns în sfârşit să vadă în oapitala ţărei lor, este esplioaţia dată de d. Dim. Sturdza
*
Mult s’au înşelat Rakosi, Ovary capete încoronate, de importanţa împă­ prin pressa ungurescă: oă d-sa renunţă la
a
„Magyar Hirlap c}ioe: Naţiunea ma­ şi soţ! de astă-dată în presupunerea ratului Germaniei şi a Regelui României. oălătoriă din prioina ataourilor violente ale
ghiară uită bucuros ceea oe este de uitat. lor. Ca ce adecă au crejut ei pe Bucuria lor ne-o explicăm, dâr nu ne pressei oposiţiei, când soiut este că pănă
Ea în tot-dâuna a voit să fiă amica Ro­ cjiariştii din România? Că se vor explioăm conduita pe oare o au faţă de erl nici noi, niol „Oonsituţionalul", niol
mâniei şi deşi agitatori fără inimă au ză- simţi norocoşi fiind-eă li-s’a făcut aoeste capete încoronate oe le fao o onore „Drapelul", nirnio n’am apu9...
dărnioit mult timp împlinirea acestei do­ distinsă onore de-a se put6 înfrăţi oare de vâourl nu le-a fost făcută, şi mai De cealaltă parte, la Ruda-Peşta, pre9sa
rinţe a ei, Unguri n’au soris păoatele aces­ între pocale cu dumnealor? Mare ales nu ne explioăm conduita lor faţă de Re­ este ud animă oa să vadă în visita Regelui
tor agitatori în socotela poporului român. gugumăniă. gele nostru. nostru o însemnătate pote şi mai mare,
Deşi niol pănă ac}I nu s’au prăpădit de pe Piascul cjiariştilor unguri a fost Foile maghiare laudă înalta înţelep­ Ou tâte aoestea Regele Carol a mai
teritoriul patriei ndstre ultraiştii naţiona­ cumplit! Atât de cumplit, încât au ciune a Regelui României, dâr nu soiu să fost la Buda-Pesta, în vremea lui Ion Bră-
lităţilor, pentru păoatele aoestora însă nu trebuit se schimbe chiar şi tendinţa ia pildă dela aoâstă înţelepciune. tianu, cam prin anii din urmă ai regimului
pot să se pooăâscă dmenl nevinovaţi. Eu­ banchetului şi dintr’un banchet pen­ Ungurii nu se preooupă de oât de brătienist, şi atunol niol în România, nici
ropa pe noi înoepe să ne înţelăgă, marile tru sărbătorirea cjiariştilor român! bucuria şi de interesele lor, uitând sau pre- în Ungaria luorul n’a fost niol oomantat şi
rătăoirl şi suspiţiunile nedrepte se împrăş­ se facă un banchet de omagiu pen­ făcendu-se oă uită condiţiile şi împreju­ mai ales nici simţit oa acum.
tie, împăratul german ni-a dat o puternică tru parechia regală româna. rările speoiale care însoţeso visita Regelui Care să fiă prioina aoestei deosebiri?
satisfaoţiune când, preamărind naţia n6s- Putem se ne închipuim în ce nostru la Budapesta. Două sunt oausele, care au schimbat
tră, a dat prin aoâsta o leoţiune tuturor mare încurcătură se aflau, după In adevăr, Regele Carol merge sin­ situaţiunea şi au făout oa ceea oe aoum
acelora, cari tind la destrămarea unităţii atâtea pregătiri pompâse, gazetarii gur la Budapesta, neînsoţit de nici un mi­ vr’o doi-spra-ejece ani era un simplu aot de
ndstre naţionale. Şi ce însămnă acum vi- din Pesta, decă ei au trebuit se nistru. ourteniă, să fiă astăcjl ua eveuiment po­
sita regelui României, dâoă nu aoeea, că în alerge în ultimul moment chiar la Faptul aoesta arată pe de-o parte ca­ litic.
tînărul stat veoin tendinţa elementelor în­ „Uustritatea Sa membrul „de na­ racterul strict de politeţă al aoestei visite, Una din oause este o cestiuue de do­
u
11
ţelepte a ajuns la preponderenţă, făcând ţionalitate română al camerei mag­ âr pe de alta el impune ori-oărui om în­ meniul politioei naţiunei maghiare, cealaltă
imposibilă învingerea agitatorilor. „Niol naţilor Dr. Iosif Gali şi la scriitorul ţelept din capitala Ungariei obligaţia de-a se datoresoe aoţiuuei poiitioe a partidului
aioi, niol în România omenii nu mai cred de ocasiă simbriaş al şovinismului nu-i atribui nici un oaracter poiitio, pentru liberal din Româuia.
în rolul de martir al agitatorilor; din oon- maghiar Alexics Gyorg. Aceştia tre­ a nu pune în joc persâna Suveranului 6spe. Se soie că idealul naţiunei maghiare
i
tră, pretutindenea e bine soiut, că ţipetul buiau se salveze cel puţin de rîsul Etă însă oum prooedâză veoinii noştri, este întemeerea unui Regat unitar cu ca­
„martirilor naţionalişti" nu este nimic alta, lumii maghiare, pe arangiotorii ban­ âtăoam profită ei de faptul oă Regele nostru racter pur maghiar şi de sine stătător, seu
decât un mijloc de a-şl câştiga pâne. Ce-i chetului, căcî bietul Pavlowski, co­ a avut încrederea să le visiteze oapitala cel puţin stătător printre celelalte State
drept, acâstă pâne de martir a fost pănă laboratorul cfiarului nemţesc de Bu- singur, fără a fi. însoţit de vre-unul din europene pe un pioior de egalitate ou ele.
aoum unsurosă. De aoi înainte însă, deoă curescî, cu cea mai bună voinţă nu pu­ miniştri săi. La 1848 Maghiarii au înoeroat reali-
şi România va voi aşa, ea va ajunge cu tea se-o convingă, că la acest banchet sarea idealului lor prin forţă. Forţa lipsin-
Citâză apoi unele vocî ale foi­
deeăvîrşire uscată în gura martirilor". au luat parte şi Român!. lor unguresc! asupra visitei regelui du-le, de atunol încooe au luorat spre aoe-
P6te din acelea-şî consideraţiunî Carol şi încheiă astfel: laşl ţel pe oăile paolnice ale iscusinţei
foile maghiare noteză în raporturile politice.
Flascul diariştilor din Pesta. lor, că d-1 Gâll Iozsef e de naţio­ Dâoă Regele Carol ar fi fost însoţit La 1866 au dobândit un înoeput de

nalitate română, şi că şi Alexics de vre-unul din miniştrii săi, însinuaţiunile îndeplinire a idealului: dualismul, care le
Nimic nu caraeterisâza mai bine pressei maghiare ar fi privit pe aoest mi­
rolul ce şi l’a atribuit pressa ma­ Gyorgy a umblat odată în ciorec! nistru, pe când acum ele se îndreptă direot de fiinţa internă de Stat, dâr fără fiinţa
ghiară din Budapesta şi atitudinea românesc!. asupra personei Regelui. esternă, şi înoă fiinţa internă temperată
ei specială în faţa visitei regelui Etă der representanţii classicî Se ounosce că Ungurii n’au primit de prin legea naţionalităţilor.
Carol la Budapesta, ca resuitatul la serbătdrea ce era pregătită pres- mult visite de-ale oapetelor încoronate, căol De la 1866 înooce, graţiâ energiei şi
sei române din regat. Nu putea fi iscusinţei veoinilor noştri, Zi ou Zii o^ ou
s
banchetului de alaltărî, ce fusese ei au uitat pănă şi politeţa ordinară de
întregită acâsta societate de trei: un câs, ei au înaintat întru realisarea desăvâr­
arangiat de cătră cj.iariştii unguri în' urmat în asemenea împrejurări fără să mai
onbrea (Ziariştilor român! din Bucu Poleac nemţit, un Valah boerit şi vorbim de prudenţa şi tactul politic, care şită a dublului lor ţel.
resci, învitaţî anume se asiste la un ciorecar ungurit mai bine, decât s’au eolipsat ou desăvârşire din colânele In ‘ce privesce admiterea Regatului
festivităţile de primire în Pesta. fiind înmulţită cu indispensabilul ji­ pressei maghiare. ungar ca membru al familiei internaţionale,
Acest resultat arată, că rolul dan Ovary. Lipsea încă numai agen­ Noi na ne îndoim un moment de sen­ progresele veoinilor noştri datâză d’abia de
ce şi-la dat în caşul de faţă pressa tul călător Pazmandy şi generalul timentele moDarchului nostru, căol în oei câţî-va ani, şi aoâsta esplică în cea mai
maghiară a fost caraghios, âr ati­ de carneval Turr, ca să fiă complet 1 32 de ani de când avem ferioirea să-l po­ mare parte diferinţa de împrejurări între
tudinea specială în faţa visitei re­ buchetul ce avea să simboliseze fră­ sedăm în capul ţărei, am putut să-l apre- acum 12 ani şi aZl.
gale a fost cât se p6te de necuviin- ţietatea româno-maghiară. ciăm şi să-l cunosoem în de ajuns, să ne E'azele succesive ale acestor câştiguri
ciosă, ba chiar respiogetdre. * punem într’ensul totă nădejdea şi tdtă în­ par oopilărescl când sunt esaminate în ele
Dintre toţi cjiariştii român! în­ Piarului „Neue fr. Presse“ i-se crederea, orl-oare ar fi împrejurările ce s’ar însăşi, sunt forte espresive oa simboluri.
vitaţî la Budapesta nu s’a presentat telegrafeză din Budapesta privitor presenta. Astfel crearea unei Curţi unguresol
nici măcar unul la banchet. Prin la banchetul Ziariştilor următdrele: Rândurile de mai sus n’au alt soop deosebită de Curtea din Yiena, interdicţia
urmare n’a primit nici unul Invi­ de cât a arăta Ungurilor oe puţin demnă drapelului familiei domnitore, negru-galbeu,
taţia reuniunii „Otthon“, căcî acel „Cele două reuniuni ale Ziariştilor un­ şi înţelâptă a fost conduita pressei lor într’o de a fâlfâi în Buda-Pesta, ohiar de-asupra
guri au arangiat în onorea Ziariştilor români,
Pavlowski, redactor la fdia nemţescă împrejurare aşa de delicată ca visita re­ palatului familiei domnitore. şi alte detalii
care au venit aiolun banchet comun în sala
„Bukarester Tagblatt“ care a fost, gelui României la Pesta. de aoe9t fel, au oulminat ou ooasia mile­
la banchet, singurul representant din­ festivă a oasinei centrale, la oare s’au înfă­ A bate monedă în folosul tău, a căuta niului în imprej ararea, că Suveranii şi gu­
ţişat o societate ilustră. Dintre colegii din
tre corişti' bucureştenî, nicî că p6te România îuse, afară de redactorul nem­ să forţezi mâna unui suveran şi sentimen­ vernele Europei au trimis felioitările lor
trece-ca corist român, nefiind nicî tele unui popor, în condiţiile de faţă, în- pur şi simplu Regelui Ungariei fără nici
chiar supus român, ci Poleac din ţescului „Bukarester Tagblatt" nu s’an sâmnă oă nu esol încă matur pentru viaţa o menţiune despre împăratul Austriei.
Germania, presentat nicî unul Ia banchet. JQiariştii politică la oare aspiri să jool un rol mare. Ca urmare la aoâsta, oând Majestatea
din Budapesta au transformat banchetul mir'o
O leoţiă bună a fost acâsta dată aşa de mare încât Europa să ţie soootelă Sa Francisc Iosif ue-a onorat cu visita Sa,
ovaţiune pentru părechia regală română, şi în guvernul liberal al României a decorat Bu-
din partea coriştilor român! bucu­ discursurile ce s’au ţinut âspeţii români au de densul.
reştenî acelui soi de cfiariştî, de viţă * curesoii ou două drapelurl, negru-galben al
fost amintiţi ou cea mai mare stimă şi con­ oasei domnitâre şi tricolorul unguresc, deşi
„semitico-arpadiană“, cari în nesce sideraţia. Deputatul dietal Koloman de Mik- v Timpul organ conservator, după
u
momente când se fălesc a fi priviţî ssăth a băut într’un toast plin pe spirit în ce spune, că atât în România, cât ou câte va săptămâni înainte, la Yiena, cu
ca facend parte din naţiunile culte sănătatea părechei regale române, cjicend şi în Ungaria visita Regelui Carol ooasia primirei împăratului Rusiei, monar-
ale Europei desconsideră chiar şi despre Regină între altele, oă corona de la Budapesta este privită şi mai ales chia austro-nngară se găsise suficient re-
cele mai elementare cerinţe ale bunei pe oapul ei abia se observă sub laurii, oe-i simţită ca un eveniment de cea mai presentată prin drapelul Habsburgilor.
cuviinţe, după car! nu este admi­ înouDjură fruntea. D-1 Pavlowski redactor mare importanţă continuă aşa: Aoum în urmă, cu ooasia visitei îm­
sibil se înviţ! la masă şi la casă pe păratului Germaniei, s’a făout ultimul pas,
la „Bukarester Tagblatt" a esprimat do­ In vremurile nostre moderne, în oare
cineva, pe care în contactul colnic rinţa, să fi fost mai mulţi Români presenţî ohiar monarohii absoluţi se ţm de disour- s’a botezat — oel DUţin în oe privesce fes­
îl ofensezi, îl resping!, îl urăsc! şi ca să fiă martori ai străluoitei primirii. Şi, surî şi întrebuinţâză pressa cel puţin tot tivităţile — Regatul unguresc drept un fel
despreţuescî. de membru al familiei internaţionale.
numai prin aoâsf.a s’ar împrăştia multe pre- atât cât şi diplomaţia, comentariile pressei
Buouria veoinilor noştri, ori oât de
Nici nu putea se mai fiă dis- judiţii" sunt o ic6nă, dâoă nu tot-dâuna fidelă, dâr
cuţiă între cjiariştii român! bucureş- caracteristică a situaţinnilor. înfierbântată şi de cam lipsită de tact,
ten! despre aceea, dâcă pot seu nu Astfel sesoie, că oiudata alianţă franoo- după gusturile nâstre mai sobre, este legi­
se primescă învitarea, ce le-au făcut’o Pressa din România si visita dela rusă întâiă prin pressă s’a manifestat, âr timă, La urma urmelor nu este de mirare
>
ca în explosia ferioirei de a fi căpătat prin
cjiariştii din Pesta, îndată ce s’a Pesta. neaşteptata duşmăniă anglo-germanâ tot în
amintit faptul, că cele mai multe pressă s’a oglindit. iscusinţă oeea ce nu se putea oăpăfa prin
dintre (fiarele române de dincolo Reproducem vocile a două (fiare La noi atitudinea pressei este fârte forţă, să se fi hotărît oetirea discursului
sunt oprite de-a întră în Ungaria. Şi române din Bucuresci ce le-am pri­ caracteristică cu acest prilej. Cea mai oa- lui Wilhelm al Il-lea şi învăţarea lui pe
cum ar fi şi putut figura la ban­ mit ajî. raoteristioă este oea oare tace său în­ de rost de cătră toţi copilaşii Ungariei.
chetul din Pesta confraţii noştrii bu­ „Drapelul“ (fiar naţional-liberal gână. AoelaşI înţeles îl dă pressa şi naţiu­
cureştenî, când tdtă pressa maghiară scrie sub titlul „UDgurii şi regele O altă dovadă a însemnătăţei eveni­ nea maghiară visitei Regelui nostru. In
întrebuinţâ ocasia venirei regelui Ca­ nostru“ următărele: mentului stă în hotărîrea din câsul din guvernul liberal al României dânşii văd al
rol la Pesta cu ostentaţiune pentru Ungurii se mândresc pe t6te tonurile, urmă pe oare a luat’o primul ministru şi doilea naş al botezului internaţional al Re­
a lovi în cdrda cea mai simţibilă a oă după sute de ani de îngenunohiare, ministru al afaoerilor străine de a renunţa gatului ungureso. De aoi explosia forte sin­
ceră de buouriă a pressei din Buda-Pesta
Românului, esploatând acea visită după o luDgă periodă în care patria lor a să mergă la Bada-Pesta, şi de a lăsa ast­
pe faţă în favorul politicei, ce tin­ fost când supusă Turciei, când oontopită fel, într’un aot politic însemnat, pe capul şi invitaţiile făr’ de succes trimise pressei
de a sugruma românismul în Tran­ ou ţările vecine, când considerată oa o Statului lipsit de consilierul său răspun­ nâstre.
silvania şi Ungaria şi care atenteză umbră a tabloului ce se numea Austro-Un» zător.