Page 67 - 1897-09

Nr. 207 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Pentru ce nu s’a dus Sturdza la Arată mai departe, că oorul episoopeso, (Psalm, Andante.) b) G. Musioesou: Con­ Sa Regina, şi mişcat îndeosebi de
Budapesta? Asupra acestei întrebări, precum si ceilalţi fBotorl chiămaţî trebue certul l-iu bisericesc (Adagio-Alegro-mo- nisuinţa neîncetată a M. Ybstre, de
„Alkotmâny primesce din Bucurescî ur- să fiă cu oonsiderare mai ales la momen­ derato.) 4. a) N. Popivioiâ: Hora Dobro­ a da raporturilor escelente dintre po-
14
mătbrele desluşiri: „D-l Sturdza încă în tele, oe se ouprind în hotărîrea preaînaltă: geana. b) I. Yidu: Logojana. pbrele nostre caracterul unei prie­
cjilele trecute era hotărît să mergă la Bu­ anume la organisarea biserioei catolice, la tenii durabile şi strînse, rog pe M.
Invitare. Reuniunea velooipediştilor
dapesta să fiă present la un act aşa de drepturile de patronat şi la schimbările Vbstră să fiă încredinţată, că întot-
din Braşov invită pe totî velooipediştii la
important. JDe-odată însă el deveni ţinta i»ite în raporturile din patriă. Afară de deuna voiu avâ la inimă de a
cursa, oe se va ţine în 3 Ootomvre st. n. pe
unor neplăcute demonstraţiunl. piarele opo- acestea, oorul episoopeso trebue să fiă ou sprijini cât se pbte de stăruitor ni-
drumul dintre Braşov şi Derste. Sunt rugat!
siţionale din Bucurescî i-au revocat în me- deosebită oonsideraţiune la cercai de drept suinţele M. Ybstre. DumneŢeu se
a lua parte câţi mai mulţi velocipediştl.
moriă vorbirea, pe care d-l Sturdza o ţi­ al Papei şi la oeroul de aotlvitate al ar- ţină României încă un şir lung de
l
începutul oursei la 3 / bre d. a. Preşedin­
2
nuse încă pe timpul când era în oposiţiă ohiereilor. In considerarea aoestor diferite tele reuniunii; Otto Wetzel\ seoretar: Iul. ani pe domnitorul ei, a căruia înţe­
contra Ungariei şi în favorul Ligei române, interese, de-o potrivă importante, episoo­ lepciune înaltă a făcut din acesta
Teutsch.
care vorbire şi în Ungaria a causat sur­ pul Steiner reoomandâ, oa să se alâgâ o ţâră un element de ordine şi de
prindere durerosă. Oposiţiă din România comisiune mai mică, oare pe basa elabora­ Cununiă. Dumineca viitore, în 3 Oc- pace în Europa. Nutrind pentru du­
a divulgat acum acea vorbire în multe tului din 1871 să presente oorului epis­ tomvre n. brele 4 p. m., se va săvîrşi în rata şi pentru întărirea unei astfel
sute de mii de esemplare prin totă ţâra şi oopeso un proieot (normă), care să servâsoă biserica S-lui Nicolae din loc cununia d-lui de stări a lucrurilor cele mai căl-
a afişat’o chiar şi în cea din urmă comună. oa basă a planului autonomio mai nou . Andreiu Bidu, comerciant cu d ra Cleopatra durbse dorinţe, beu în sănătatea
44
Ce-i drept, poliţia a confiscat pretutindenea M. Rusii, fiica d-lui notar de tribunal iluştrilor mei bspeţî, a Majestăţilor
Propunerea acesta a fost pri­
acest neplăcut product al pressei, der asta Michail Rusu. — Repetăm a adresa tinerei Lor Regelui şi a Reginei Româ­
mită unanim (!!) din partea conferen-
n’a mai ajutat nimic. Sturdza a primit părechl şi familiilor sincerele nbstre urări niei.
ţei, hotărând tot-odată, ca elabora­
grămecjl întregi de scrisori ameninţătâre şi de fericire! Regele Carol a răspuns:
rea proiectului din vorbă se se con-
acestea în cele din urmă i-a luat voia, ’Mî permit, Majestate, să Yă es-
credă comisiunei, ce a lost alesă
de-a pleca la Budapesta . ULTIME SUIRI. prim mulţămirile mele cele mai viue
14
încă în 1898 pentru acest scop. In
acâstă comisiă au fost ales Schlauch, Budapesta, 29 Septemvre. Acjî şi cele mai adânci pentru cuvintele
Hornig şi Steiner, la cari conferenţa măgulitore ale Maj. Ybstre, care mă
Conferenţa episcopilor catolici. de acum a mai adaus şi pe episco­ Suveranii României mai întâiu s’au umplu de mândrie precum şi pentru
pul Ivankovics. dus la galeria de tablouri din edi­ primirea cordială, pe care aţî avut
Alaltăerî, în 28 Septemvre n. ficiul. Academiei maghiare, unde au bunătatea se ni-o pregătiţi. Maj. Yos-
c., s’a întrunit în palatul primaţial Atâta e tot ce comunică „Al­ stat ceva peste 1 bră. tră aţî fost aşa de amabil a aminti,
44
din Buda conferenţa episcopilor ca- kotmâny despre acesta conferenţă De aici regina Elisaveta cu îm­ că am avut fericirea estra-ordinară,
ţinută în palatul din Budapesta al
-tolicî în causa autonomiei. Vedem, păratul şi cu suitele s’au întors la de a vă întâmpina în România toc­
că la acesta conferenţă, cu t6te cele Primatelui unguresc. palat prin mai multe străcjî ale ora­ mai acum un au. Amintirea acestei
petrecute din Iulie încoce, au luat şului. Regele Carol cu ofiţerii suitei visite va rămâne de-apururea săpată
parte şi archiereii bisericei române s’a dus la căsarma regimentului 6 în inimile nbstre. Yisita acâsta a
unite, cu singura escepţiune a P. S. de infanterie. In sunetul imnului ro­ contribuit în mod considerabil, de
părintele episcop Mihail Pavel dela — 18 (80) Septemvre. mân Regele a trecut în revista re­ a întări şi mai mult raporturile es­
Oradea-mare. gimentul, postat în curte. celente ce atât de fericit esistă între
Regele şi Regina României au trecut
Etă câteva amănunte, ce le co­ astădl la 2 ore 15 minute cu un tren sepa­ După revistă a urmat dejun în statele nbstre, raporturi, cari şi-au gă­
44
munică f6ia catolică „Alkotmâny rat spre Predeal, unde după cum aflăm, sala mare a casarmei, la care au sit o nouă confirmare în primirea
despre decursul acestei conferenţe: este aşteptat de mai mulţi demnitari ai luat parte pe lângă Regele şi ofi- cordială, care ne-a fost pregătită
cerii din suita lui, comandantul su­ aici, şi la care s’a alăturat capi­
La oonferenţă au participat, afară de ţărei. Peronul gărei Predeal, ni-se spune,
perior din Budapesta, prinţul Lob-
primatele Yaszary, 2 metropoliţl, 12 epis­ că este splendit decorat. La gara din Bra­ tala Ungariei în mod aşa de cald
Icovitz, şeful statului-major al armatei şi simpatic.
cop!, 1 abate şi 1 vicar episoopeso. Ou to­ şov Regina Elisabeta a fost şi deastă-dată
baronul Becii, alţi înalţi oficerî şi
tul aşa-dâră 16 inşi, afară de primatele. întimpinată de d-na Zoe R. Grant născută Rugând pe Maj. Ybstră de a
toţi oficerii regimentului.
Intre aoeştia aflăm şi pe arohiereii români Bălăceanu, care presentâ Reginei un fru­ crede în simţimintele de stimă adâncă
Regele Carol a pronunţat ur­
uniţi Yiotor Mihalyi, metropolitul dela mos buchet de flori. şi în urările sincere, ce le nutrim
mătorul toast în limba germană:
Blaşiu, loan Szabo episoopul dela Gherla pentru Maj. Vbstră.şi pentru ilustra
Serviciu maritim român la Port-Said „Ca soldat şi proprietar al re­
şi Demetriu Radu, episoopul dela Lugoş. De casă a Maj. Yostre, ridic paharul
şi Alexandria. Guvernul Indiilor, în înţele­ gimentului de infanterie Nr. 6, în-
faţă au fost şi episoopii gr.-cat.ruteni Yaiyi meu în sănătatea Maj. Ybstre. Fie,
gere ou direoţ’a poştelor regale englese şi tot-dâuna cu bucurie mă gândesc la
dela Epariea şi Firczsk dela Munoaoiu. ca cerul să ocrotâscă pe Maj. Ybs­
aoeea a Egiptului, a propus Statului ro­ un domnitor şi suprem şef glorios
Şi-au esousat absenta 6 inşi, între cari şi tră şi să vg acorde încă o îndelungă
mân o subvenţie de un milion şi jumătate de armată, a cărui inimă bate cu
P. S. S. Mihail Pavel dela Oradea-mere. o cârmuire pentru prosperarea şi pacea
anual, în caşul oând Statul român s’ar simţăminte părintesc! pentru popo-
Cardinalul Schlauoh dela Orodea-mare şi credinciâselor pop ore ale Maj. Vostre.
obliga a asigura de două ori pe săptămână rele sale şi armata sa. Golesc pri­
metropolitul Snmassa dela Agria nici n’au Trăiască M. Sa Impăratul-Rege / Tră­
un serviciu maritim accelerat direot spre mul păhar în sănătatea M. Sale îm­ w
luat parte la oonferenţă, nici nu şi-au es- iască M. Sa Impărătesa-Regină !
Port-Said şi Alexandria şi cjbnic pentru păratului şi Regelui, supremului şef
cusat absenţa.
Constantinopol. In sohimbul acestei sub- militar al nostru. Trăiescă! Trăescă!
In convocările adresate episcopilor n’a venţiunî Stalul român s’ar obliga a trans­ Trăieseă! L i t e r a t u r ă .
fost indicată şi ordinea (jilei, reservându-şl porta îu condiţiile de mai sus, îutrâga ooştă Imediat după toastul regelui ri­ România musicală. Revistă srtistică-
primatele, ca s’o stabilâscă în decursul şe­ direotă dintre Englitera, Egipet şi Indii. dică în sănătatea lui un toast mai literară, oe apare la la 1 şi 15 a fiă-oărei
dinţei. Yapdrele române ar fi la Port-Said în le­ lung comandantul regimentului co­ luni în Buouresoî, strada Olteni 46 sub di-
In comisiunea regnicolară pentru con- gătură direotă ou vapbrele poştale fran- lonelul Vişinka. reoţia d-lui M. Cordoneanu, redactor-lite-
gruă, oorul episoopeso a fost representst oese şi englese, pentru Bombay, ale oom- Regele a răspuns printr’un toast rar: Iuliu Roşea are următorul sumar:
prin: metropolitul Yaucea, cardinalul panielor, Peninsular and Oriental şi Messa- scurt, închinând un pahar pentru Măoin — FilipoiQ, de A. O. Şor. — Cân-
Schlauch, episcopii Hornig şi Schopper. geries Maritimes. In caşul oând guvernul prosperitatea Regimentului. teo româneso, versuri de Gheorghe dela
Debreoa în3ă Sohlauoh şi Hornig şi-au dat român ar consimţi la aoâsta am avea ne- Părăsind casarma pe la 8 bre, Plevoa. — Cronica teatrală’ de V. G. E.
dimisia, âr Vanoea şi Schopper a răposat, voiă — sorie cjiarul „Marina“ — pentru regele şi cu suita s’au dus să vadă — Tonograful, de Ilie Demetresou. — Cen­
primatele face cunoscut, că în locul lor linia Alexandria de încă două vapore de noua clădire a parlamentului, unde tenarul lui Donizetti, de Henri Montecor-
corul episoopeso încă în Juna lui Aprilie tipul vaporului poştal „Regele Carol 2, oare s’a întâlnit cu regina Elisabeta, în­ boli. — Maniile artiştilor, de Idem. —
44
a. c. şi-a ales oa representanţl ai săi în se află în construcţie pe şantierele oompa- soţită de împăratul. Sânt mio..., versuri de N. Radulesou-Ni-
comisiunea pentru oongruă pe : metropoli­ niei Faifield din Gowan, lângă Glasgo-w, De aici Suveranii au pornit la ger. — De peste Carpaţl. — Periodioele
tul Mihalyi şi pe episcopii Steiner, Bende er pentru linia Constantinopol de înoă Parkklub, unde au luat ceaiul. artistice, de Idem. — Soiri sourte: Din
şt Ivankovios, dâr cu restricţiunea, oa aceş­ două vapbre de tipul vaporului „Principesa La 6 bre s’a dat un mare prâncj Străinătate; Din Ţâră. — ?!, de Buca-
tia să-şi estindă activitatea lqr numai asu­ Mar ia. 44 de gală, la care au luat parte toţi nieve. — Diverse.
pra revidărei oonsorierei venitelor şi bene­ archiducii şi archiducesele presente
Spre SCiinţă. Primăria din Braşov învăţământul primar. Revistă pentru
ficiilor preoţesc!, âr la celelalte consfătuiri în Budapesta, toţi miniştri, presi-
aduoe la cunoscinţa publicului, că oficiul şoblă şi familiă, ce apare odată pe lună
şi hotărîrî, ce le va aduce comisiunea, să denţii camerei deputaţilor şi ai ca­
de stat matrioular, începând dela 2 Oo- în Buouresoî, strada Isvorul Nr. 73 sub un
nu ia parte. Ministrul de culte şi instruc­ merei magnaţilor, primatele Vaszary,
tomvre st. n. curent nu se mai află în oomitet de redaoţiă constătător din 31 in­
ţiune publică însă, Iuliu Wlassios, n’a fost episcopul cardinal Schlauch şi alţii-
strada „Porţii* Nr 65, oi în casa lui Gyer- stitutori, Nr. 9 (an. III) din 15 Sept. 1897
învoit cu acâstă restrioţiune şi a adresat *
14
gyanffy din strada „Porţii Nr. 69 (parter are următorul sumar: 1. I6n Ghica (sfîr-
oorului episoopeso o hârtiă, prin oare pro-
la stânga). Toastele Suveranilor. şit), de Gh. N. Coatesou; 2. Soene diu
testâză contra restricţione', (jicend că mem­
vibţa lui Pestalozzi, de A. B.; 3. Critioă
brii comisiunei pentru oongruă să fiă înves­ Concertai „Reuniunei române de cant Budapesta, 29 Septemvre. Impe•
la critioă, de Gh. D. Soraba: 4. Inimioul
tit! toţi ou drepturi egale. Cetindu-se în şi mnsică din Lngoş . Din inoidentul adu­ ratul-rege a pronunţa la prâncjul de
14
şcblei, de Fi. Dumitresou ; 5. Tablourile în
conferenţa de alaltăerî aoâstă hârtiă, oorul nării generale a „Reuniunei învăţătorilor acjî următorul toast:
şoblă, de R. Grigoroea; 6. Vaoanţele şco­
14
episoopeso a luat hotărîrea, oa să rămână români gr. or. din dieoesa Caransebeşului Cuprins de amintirea primirei
lare. de Teg.: 7. Un discurs pedagogic, de
pe basa, pe oare au stat mai de mult, re- Reuniunea română de oant şi musioă din tot aşa de strălucite ca şi de calde,
Y. Gr. Borgovan; 8. Şcbla rurală şi loca­
servându-şl dreptul, oa pentru studiile ul- Lugoş arangâză Duminecă la 3 Ootomvre pe care M. Ybstră a-ţî avut bună­
lurile, de D. Mandrioelul: 9. Dela confe­
teriore ale congruei să-şi potă numi din (21 Septemvre) a. o. îu sala otelulai „Re­ tatea de a ’Mi-o face pe timpul rinţe, de Şt. Negulescu; 10, Note asupra
nou representanţii săi. gele Ungariei un oonoert împreunat ou petrecerii mele în România, Mă simt programului de studiu al şoblelor primare,
44
După ce s’a mai traotat şi despre alte petrecere de dans. Etă programa ooQoer- fericit de a putâ să mă folosesc de de Gr. Teodosiu; 11. Hytnnul Dinastiei,
agende, episoopul Dr. Steiner dela Alba- tului: Coruri mioste: 1. a) D. F. E. Auber: ocasia presentă, spre a esprima Maj. mueică de Juarez Movillă; 12. Soiri şco­
regală, oa referent, ceti un proieot privitor La muta di Portioi (Andante), b) Ales. Ybstre pentru acea primire din nou lare * * 13. Poşta Redacţiei * * *.
la autonomia catolică. „Episcopul referent Podolean: Imn de serbare. 2. a) Tb. Geor- mulţămita mea cea mai adâncă şi
aooentuâ importanţa acestei cestiunl şi gesou: Soumpa mea bălăioră. b) I. Yidu: eea mai sinceră. Simt o mulţămire viuă
maree însemnătate a hotârîrilor, ce oorul Din Ş9(jăt6re. 3. a) D. Bortnenski: Dum­ de a putâ saluta astăcjî, în mijlocul Proprietar: 2>r. Aurei Mureşiamt.
episoopeso le va aduce în privinţa acâsta. nezeule, cântare nouă voiţi cânta Ţie. nostru, pe Maj. Ybstră şi pe Maj. Redactor responsabil: Glregoriu Maior.

7