Page 69 - 1897-09

X î 4«îWîSH. fcMrâtttţlllM,
?! flB&srsfiI
Sraşov, fel'-te s».ay® JSte, 30,
Sortsoii îvjft'aru’.ai* .vî 35
«ISiiSlMC. — WMHXSaâ^'iO £K
;ţ:î!rtl>?n(;
1RSE8ATE ai> vvini*so Ir Adml-
Klstraţluneln Bsaţov ifi Ia aî«
.foăidrolo Birouri do jwunoluri:
ta. Viorni: X Jhiktx, Bamrich,
Sihafok, Rudolf jKgm», A.. Oppgliks
Klaoiifolger; Jnior. OţţtUk,
Sannebcr, în Budurioaîn: A. F.
Ooldbergery, foktitin Bcmai; în
Buonrenci: Aemce Havas, Scio»
snrsale de Koumanie; in Ham-
bort,: Karoiyt <& LUimann.
Preţul Imiarţlunller: o aoriă
(fiumond pe e ooldnâ S ax. i)\
80oi. timbau pontau o pr.bli-
«aro. Pabîiouxl mai dese dtrşd
‘mita ai învoială.
Ho o,iamo pe pagina u B»a o
aeriă 10 or. adu 30 bani,
Hr. 208.
Visita regală la Budapesta şi
Românii de diiicoce.
(Articol final.)
După tbte câte s’au petrecut
din acel moment încbce, de când se
datâză apropisrea României de Aus-
tro-Ungaria şi de aliaţii ei;
după ce ne-am convins cu pri­
sos timp de 14 am, că din partea
guvernului ungar nu numai se pro-
tinde, ca noi Românii de dincbce
se fim sacrificaţi pentru ca se pâtă
dăinui amiciţia dintre România şi
monarchia nbstră, der s’a lucrat şi
se lucreză din parte-i cu tot apara­
tul de ocârmuire, ce-i stă la dispo-
siţiă, ca se fiă nimicită în germene
orî-ce mişcare naţională oposiţională
în sînul nostru pe cuvânt, că inte­
resele cele mari ale Ungariei şi ale
triplei alianţe reclamă acâata;
după ce astfel a trebuit se în­
Q
ţelegem din cji î 4i mai mult, că
cestiunea cea mare internaţională a
bunelor şi amicabilelor raporturi cu
România este esploatata într'un mod
ne mai pomenit cutezător în contra
românismului nostru şi a interese­
lor de vieţă ale naţionalităţii nostre
prin politica violentă maghiară de
desnaţionalisare;
după ce, în fine, cu durere a
trebuit se esperiăm, că politica ofi­
cială a României nu numai, că nu
ni-a putut ajuta nimic/ der în unele
peribde părea a lua chiar o posiţiă
contrară revindicaţiunilor nbstre le­
gitime, dând pănă la un punct bre-
care concurs guvernului unguresc
în suprimarea aşa c^ i „agitaţiuni
se
daco-române“ seu „irredentiste“, er
cât pentru politica independentă şi
neoficială de dincolo am făcut trista
esperienţă, că adese-orî prin modul,
cum a fost condusă şi manifestată,
a servit şi ea politicei maghiare mai
mult ca mijloc de-a denunţa mişca­
rea nbstră naţională-oposiţională, ca
fiind aţîţată şi pusă la cale din par­ are o îndreptăţire şi are aspiraţii
tea fraţilor noştri de dincolo:
după tbte acestea era invederat,
că noi Românii de dincbce, deşi am
apreţiat şi seim se apreţiăm pe de­
plin marea importanţă, ce o are
pentru monarchia nostră amiciţia
cu statul român vecin, n’am putut
se ne bucurăm în împrejurările ac­
tuale, când am primit soirea, că con-
tra-visita, ce regele României era
s’o facă, cum se cjicea, monarchului
nostru astă-vară la Ischl, s’a hotărît
a se face la Budapesta.
N’am putut se ne bucurăm, fiind­
că am prevecjut, că acâstă visită re­ în crescetul Carpaţilor, în Transil­
gală va fi esploatată de Unguri pen­
tru a face o demonstraţiune în di- bat de stat al României a <4ia, că
recţia de-a justifica politica lor vio- j ieste „matca românismului!"
lentă de maghiarisare faţă cu noi,
precum am fost prevecjut, că visita ebee cu credinţă şi a bnegare pentru qui me remplissent d’orgueil, ainsi que de
împăratului Germaniei la Budapesta drepturile nbstre naţionale cu mult i'aooueil cordial qu’Elle a eu la bontă de
va fi folosită pentru a face o mare înainte de-a se fi înfiinţat regatul nous faire.
demonstraţiă în favorul supremaţiei român de astăcjî, pe când încă el jl „Votre Majestă veut bienrappeler que
şi a nisuinţelor de contopire ma­
ghiare.
Şi ceea ce s’a întâmplat a în­
trecut chiar tbte prevederile. îmbă­
taţi de neaşteptatele laude, ce li-a,
făcut maghiarismului împăratul Wil- ’
} ,Sazeta‘‘ iese in m-care di
ADonameme pentru Austro-Ungaria:
Pe an an 12 A., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
Pentru România st străinătate:
Pe un an 40 franot, pe şdee
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumără la tdto ofieiele
poştale din întru şi din arară
si la dd. colectori.
AKramemi pentru Brasor
administraţiunea, piaţa mare,
tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casa: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
3 fl. Un esomplar 5 cr. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 20 Septemvre (2 Octomvre) 1897.
helm în cunoscutul său toast, Un­ în veacul luminelor şi al electrici­ davantage Ies excellents rapports si heu-
gurii dela pressa oficibsă şi neofi- tăţii, când în fotă lumea civilisată reusement ătablis entre nos etats, rapports
cibsă au mers aşa de departe cu principiul naţionalităţii serbeză is- qui ont trouvă uue nouvelle confirmation
modul lor brusc şi nepoliticos de in­ bântţî, poporul român dintre Tisa şi dans la magnifique râoeption, qui nous a
terpretare a visitei regale române, Carpaţî ar pută să renunţe la fruc­ ătă faite et â laquelle la oepitale de la
încât, răstindu-se cătră noi, ni-au tul luptelor sale seculare, chiar de Hongrie s’esfc assooiăe d’uue maniere si
0 0 or
strigat, că însu-şi regele Carol vrâ ar fi de 4 c - î mai strînse legă­ ohaleureuse et si sympathique.
să ne înveţe acuma să fim Unguri turile dintre România şi monarchia „Eu priant Votre Majestăde oroire â
patriotici şi credincioşi. nbstră?
mes sentiments de profonde vănăration et
Dbcâ şi întru cât acestă pur­
tare a consternat şi mâhnit cercu­ Este o curată demenţă a şi cu­ aux voeux ardents, que nous formons pour
geta aşa ceva, şi resultatul visitei Elle et Son auguste maison, je leve mon
rile independente şi neoficiale din regelui României la Budapesta, âr vorre â la sântă de Votre Majestă.
România, ba chiar şi pressa guver­ îndeosebi enunciaţiunile făcute acolo „Que le eiel La protege et Lui aocordo
namentală, este o cestiune, ce ne din partea Suveranilor ambelor ţări
encore un long regne pour le bonhaur et
privesce pe noi Românii de dincbce în toasturile lor, dovedesc în caşul la paix de Ses fideles peuples,
numai în a doua liniă. Ceea ce însă de faţă destul de esplicit, că cei
a trebuit să ne atingă în modul cel amăgiţi nu am fost noi, ci aceia, „Vive Sa Majestă l’Impereur et Roi!
„Vive Sa Majestă l’Impăratrioe et
mai simţitor şi să producă cea mai cari în trufia lor au crecţut să fâu- Reine!“
mare indignaţiune în sînul nostru a râscă dintr’o visită de datoria, fă­
fost perfida insinuaţiă, ce tbte aceste cută în raporturi de interese mai
comentarii ale pressei uugurescî au înalte internaţionale, o armă ten-
făcut’o la adresa naţiunei române denţiosă în contra legitimităţii lup­
din monarchiă, susţiind, că luptele telor şi nisuinţelor nbstre naţionale.
şi nisuinţele ei seculare de eman­
cipare şi egală îndreptăţire naţională Sebeşul săsesc, 29 Sept. n. 1897.
între marginile şi în concertul po- Toasturile Suveranilor.
pbrelor monarchiei habsburgice, — Raport special al „Gaz. Trans“. —
(In original.) înmormântarea. Acjl fu înmormântat
au fost şi sunt un act de necredinţă
cătră patriă şi tron, pentru a cărora Toasturile ţinute la prânc}.ul din distinsul român şi neuitatul profesor univer­
apărare am vărsat atâta sânge din palatul dela Buda de Maiestăţile Lor sitar Al. Roman. Plin de dragoste pentru
timpurile cele mai vechi. Er ceea Francisc Iosif I. şi Carol I. ee le-am neamul său a fost întotdăuna zelos întru
ce a trebuit se ne turbure şi să ne adus erî în traducere românescă au luminarea, povăţuirea şi conducerea tine­
mâhnescă şi mai adânc a fost cea­ fost rostite în limba francesă. Fiind rimii năstre universitare în genere şi în
laltă Insinuaţiă, şi mai temerară, după dată importanţa acestor enunciaţiunî, specie a oalei din Budapesta.
care ar fi fost de-ajuns, ca regele aflăm de bine a reda astăcţî şi tex­ Neaşteptata morte a mult regretatului
României să visiteze pe capul sta­ tul lor original frances. Roman a şi lovit crud inimile tuturor Ro­
tului nostru în capitala ungară, pen­ Majestatea Sa Impăratul-Rege mânilor şi de aceea Românii din tote păr­
tru ca prin acest pretins omagiu, Francisc Iosif I. a cţis: ţile s’au grăbit să-şi asprime durerea sim­
ce l’ar fi adus stăpânitorilor noştri ţită le perderea iui. O mulţime de tele­
de acjî, să ne !fiă răpită nouă, Ro­ „Plein du souvenir de la răoeption grame de oondolenţă au sosit la adresa
mânilor de dinebee, odată pentru aussi briliante qu’effeotuause, que Votre jalDioei familii a răposatului; au sosit dela
totdeuna îndreptăţirea, de a stărui Majestă a bien voulu me faire lors de mon Braşov: Dr. A, Mureşianu; Vlaiou, direc­
pentru realisarea postulatelor nostre săjour en Roumauie, je suis heureux de torul şcolei comerciale; Branisoe; Oniţ;
naţionale. profiter de la prăsente ooeasion pour Lui oorpul profesoral dala şoolels medii; Blaşiu :
In îngâmfarea lor escentrică, ad­ en exprimer de nouveau ma profonde et Negruţ; Familia Ciato. Viena: „România
u
versarii seculari ai naţionalităţii nos- tres sincere gratitude. Junâ . Sibiiu: Şoola civilă de fete; Sabin
tre au uitat, că acest popor, de a „J’ăprouve une vive satisfaotion de sa- Savu; văduva Ana Erâncu, Dr. Amos
căruia sorte îşî închipuiau că vor luer aujourd’hui parmi nous Votre Majestă Prânou ; Dr. Cristea, II. Chendi; Budapesta.
decide după plac, ciocnind paharele aussi que Sa Majestă la Reine et, partiou- Deoanul universităţii FrohJioh; Familia
cu suveranii, cari au visitat capitala, lierement touohă de la sollioitude oonstante
( Popa; A. Cimponeriu. Au mai sosit înoă
de Votre Majestă d’imprimer aux excellents o mulţime de telegrame dela Oluşiu, Ora-
mai vechi pe acest pământ decât ei; rapports, qui existent entre nos pays un dea mare, Beiuş, Deva, Orăştie, Sighişăra,
are maipre sus de tote o istoriă, ale caractere de solide et ătroite amitiă, jeLa Buouresoî, Lugoş, Arad eto. Telegrame mai
căreia pagini sunt pline de luptele prie d’etre oonvaincue que, de mon cotă, lungi au trimis I. P. S. lor Metropolitul
şi jertfele nesfirşite în apărarea lim- j’aurai toujours â ooeur de seconder de Dr. V. Mihalyi şi Miron Romanul.
bei şi a legei sale, şi cari mai do- tout mon appui Ies ef'forts de Votre Ma- Oerourile tinerimii nostre universitare
cumentâză cel puţin tot atâtea esem- jestâ. înoă s’au grăbit să fiă representate la ul­
„Dieu oonserve de longues annăes â tima onăre făcută bunului lor părinte sufle-
ple de virtute cetăţenescă, ca cele
ce le pot produce contrarii noştri. la Roumanie la Souverain, dont la haute teso, profesorul Roman. Universitarii ro­
Ce degenerare a simţului, câtă sagesse a fait de oe beaa pays un âlbment mâni din Budapesta au fost representaţl
lipsă de judecată a crede, că regele d’ordre et de paix en Europe et formant prin 6 delegaţi Nioolae Puican preşedintele
Carol al României, chiar să voescă, de voeux ardeuts pour la dur6e et la oon- soo. „Petru Maior", Octavian Vas stud.
ar pute, îmbrăţişând pe Unguri, să solidation d’un aussi heureux etat de oho- jur., Ioan Pop stud. jur. Axente Banciu
ses, je bois â la santd de mes augustes ho*
pună capăt unei desvoltărî şi unor tes, Leurs Majestâs le Roi et la Reine“. stud. fii. Virgil Moisil stud. med. şi Victor
aspiraţiunî naţionale seculare aici. Bontescu stud. iuris, oarl îu numele univer­
Majestatea Sa Regele Carol I al sitarilor români au depus şi o frumâsă şi
vania, despre care cel mai mare bă- României a răspuns: mare ounună pe sioriul fostului lor pro­
„Que Votre Majestd me permette de fesor.
Lui exprimer ma vive et profonde reoon- Universitarii din Cluşiu au fost re­
Am luptat noi Românii de din­ naissance de Sas paroles si flatteuses qui presentaţl prin doi delegaţi: Liviu Pandrea
stud. iunst şi Emil Sabo stud. teol. şi fii.
depunend asemenea o ounună frumosă ou
pantlicl mari în colori naţionale, ou ins-
oripţiunea: „Marelui bărbat Alesandru Ro­
era divisat în două principate va­ nousavons eu la joie immense de La re- man, tinerimea universitară din Oluşiu".
sale Turciei. Cum s’ar pute crede oevoir il y a juste aujourd’hui une annâe La 3 ore după prânej s’a început ofi-
de nisoe creerî normali şi sănătoşi, en Roumanie. ciare servioiului funebral, pontifioând Revds.
că acum, când România este regat „Le souvenir de cette visite restera D-n preposit oapitular 1. M. Moldovan, ou
respectat de monarchia nbstră, care â tout jamais gravăe dans nos coeurs; elle asistenţa D-lor Aug. Bunea secretar metrop.
1 pune mare preţ pe amiciţia lui, acum, a contribue puissamment â oonsolider encore Dr. Vas. Rossu prof. de teologiă şi d-i proto­