Page 7 - 1897-09

Nr. 194—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

eislaitane pot 9ă-şl prefacă liber şi după tru acele de 6 luni se exige chiar 2y la quet II 1 fi. I rang 80 or. parter ridioat âmenii lui şi între Ţigani, doi din ei au
2
plac institufiunile şi oonstituţia lor. Dâoă sută. In fine, totul lasă a se prevede, oă 60 or. galeriă loc de stat 60 or. parter de fost prinşi. Ei au şi fost condamnaţi. Aoum
Austria se vă alcătui pe basa federalistioă, Banca Engliterei nu va întârejia d’a imita stat 60 cr. Pentru studenţi 40 or. Bilete se s’au prins şi oei-lalţl tâlhari. In dosarul
acesta nu va însemna nioî un fel de vătă­ pe Banca Germaniei, astfel oă temerea oot căpăta la librăria W. Hiemesoh şi sâra lor e un mare număr’de furturi şi tâlharii.
1
mare a dualismului, presupunând, oă oon­ despre o apropiată urcare a soomptului la la oassă. începutul la 7 /^ ore sâra.
Pungaşi în tren. Vineri, la trenul de
stituţia oea nonă ar înfiinţa organe potri­ Londra, a revenit ârăşl pe tsp9t. — La
Galaţi, doi pungaşi au înoeroat a jăfui pe
vite pentru efeotuarea afacerilor oomune, Paris, târgul n’a fost de loo favorabil săp­
ScirT din România. d-1 Dr. Segăroeanu. D-l Dr. Segăroeanu
O constituţie federalistă în Austria n’ar fi tămâna acâsta, mai ou sâmă pentru ren­
eşind în ooridor, oei doi pungaşi, sub ou-
deci de loo motiv, ca Bă resiliăm dualis­ tele franceze. Lumea se teme mereu de — Prinţul moştenitor român a înoeput vânt oă trenul e pus în mişoare, s’au pre-
mul şi să proclamăm uniunea personală**. restrîngereă numerarului şi o mulţime de de oâte-va (ŢI® să facă şi preumblări pe făout oă se despart, au împins pe dootor
Aceste espunerl ale fâiei pestane se oumpărătorl preferă să realiseze decât să jos prin împrejurimile palatului Foişor. şi i-au furat din buzunar un portofoliu ou
consideră ca vederi ale oercurilor hotărî- supdrte oondiţiunile raporturilor uroate. In „Timpul** e informat, oă M. Sa Regina Vio-
200 lei. D-l Dr. Segăroeanu simţind ma­
târe în Ungaria. genere târgul Parisului e greoiu şi mai toria a Angliei a invitat pe prinţul Fer- nopera pungaşilor, puse mâna pe oei oare-’l
mult în espectativă. — La noi, în Bucu­ dinand şi prinoesa Maria să petreoă oât-va împinsese în faţă şi oare furase portofoliu.
rosul, situaţiunea târgului a remas bună. timp pe insula Wight, unde Suverana En­ Dâr hoţul treouse repede banii oelui-l’alt,
Numerarul e abundent, exportaţiunile ac­ gliterei le-a pus la disposiţie îneântătârea oare, şi fugise sărind din tren. La sgomo-
tive şi înoassările tesaurului merg destul de sa reşedinţă de vară. Dâr pentru-că sezonul
— 2 (14) Septemvre. se termină pe insula Wight peste două tul făout de d-l Dr. Segăoeanu, veni mai
bine. Vămile dau bune recete, taxele asu­ multă lume din vagâne şi trenul fu oprit
Maghiarisarea numelor comunelor. In pra alcoolului se anunţă a fi superiâre oe- săptămâni, Alteţele Lor Regale au renun­
comitatul Torontalului se lucreză ou un ţat de a merge acolo, aşteptând sosirea în afară din gară. Pungaşul prins este un
lor din anul treout, numai veniturile tutu­ anume Leibu Landes, oare a oomis numă-
•adevărat zel anarchist la maghiarisarea nu­ nurilor sunt mai slabe ou vre-o 50 de mii ţâră a Regelui şi Reginei, când se va lua
melor oomunelor. Aşa de esemplu oomuna o hotărîre asupra localităţi unde prinţul râse furturi prin trenuri. Tovarăşul a dis­
de franol, din oausa inundaţiunilor, oare în părut însă. — Acâsta puugăşiă sâmână oa
Petrovoselo au poreelit’o „ Român Petri*; Ferdinand va avâ să petrâoă ârna viitâre.
Maih şi Iunie treout, inundaţiunî, oare în­ ou cu ou ou oea comisă pe linia Teiuş —
Albinarului i-au dat numele de „Vig-Far- — D. dr. Leyden, savantul profesor ger­
trerupând oomunioaţiunile, au întrerupt şi Copşa-mioă, despre oare am raportat erl.
u
jas ; din llancea au făcut „Lănesato*, din aprovisionările în departamentele inundate, man, a părăsit Joi Buouresoiu, duoându-se
JDobrita au făcut „Szeghalom** şi aşa mai de­ provooând astfel o 6re-oaresoădere în vân- la Sinaia. Destinsul dootor, oare este âs- Nu cumva consorţiul de puugaşl evrei ma-
parte. Nimenea n’a întrebat, dâoă repre- pele Curţii princiare, a examinat cu dea- nevrâză totodată în Ardei şi România?
cjărî. Rentele nâstre păstreză aprâpe tote
sentanţele oomunelor 9unt învoite la o ase­ mănuntul starea sănătăţii A. S. R. prinţului
oursurile de acum opt (jile.
menea batjoourire a numelor lor, ori nu. Ferdinand şi a constatat, oă atât inima cât
Concert. Distinsa artistă în violină ULTIME SOIRI.
Totul se face după porunoă, deşi numele şi plămânii sunt în cea mai bună stare şi
braşovână, d-ra Irena de Brennerberg, care
oonstitue o proprietate, pe care nioî în oele oă funcţionarea lor nu lasă absolut nimic Petersburg, 13 Septemvre. Ţ)ia-
se află ârăşl în Braşov, oraşul său natal,
mai despotice state nu are nimenea drep­ de dorit. rul „Nowoie Vremia** e informat,
va da în 21 Septemvre în sala de concerte
tul de-a o răpi după plao. In ţâra lui „Papp Studenţii facultăţei de litere au coman­ că Rusia e înclinată a stărui pe cale
dela Redută un oonoert. Doritorii de a
Jânos** însă tâte sunt ou putinţă. dat o medalie de bronz, în amintirea des- pacinică, ca în Turcia se se îotro-
lua parte la aoest oonoert se pot prenota
ooperirei monumentului istoric dela Adam- ducă relormele de lipsă. Se consi­
începutul unui fond de teatru român pentru bilete de acjl înoolo în librăria W.
în Bucovina. Cetim în „Patria**: Pentru a Hiemesoh. Klissi. Aoâstă medaliă portă pe o parta deră ca lucru fdrte important, că
vulgarisa în poporul nostru sistemul Reiff- efigia monumentului dela Adam-Klissi, âr Europra ar vre se însărcineze pe
Concertul sororilor Krummel. Asupra
eiseu, s’a format un oomitet, oare a pregă­ pe cea-l’altă figura d-lui profesor Gr. Tooi- Rusia cu acesta misiune.
debutului în Sibiiu a pianistelor braşovene
tit publicarea unei broşuri populare des­ lescu, descoperitorul monumentului.
Else şi Grete Krummel a mai scris şi
pre aceste banoe. Broşura s’a tradus din — Înaintări. Un qiar liberal află oă
„Siebenbiirgisoh D. Tageblatt** o recensiune
limba germană în cea română. Traducăto­ A. S. R. prinţul Ferdinand, împreună ou D I V E R S E .
plină de laude şi de recunâscere a talen-'
rului ’i-s’a oferit din partea oomitetului alţi trei coloneii, vor fi înaintaţi la gradul
tului artistelor. „Nu ne îndoim, înoheie foia Cui i-a părut rău, că a făcut bine ?
pentru munca sa o remuneraţia de 50 fi. de general in primele cjil® după întâroerea
sibiiană, oă va suooede artistelor cu mâni Fâia „Volksdgblad**, ce apare în Haaga,
v. a. Traduoătorul însă a renunţat în nu­ în ţară a Regelui şi Reginei.
într’aripate Else şi Grete Krummel de a publioă următârea aneodotă interesantă din
mele familiei sale la oei 50 fi.., esprimân-
produce pretutindeni, unde vor fi asoultate, Aniversarea luării Griviţei. La Sinaia viâţa ministrului de interne holandes Bor-
du-şl dorinţa, oa ei să fiă întrebuinţaţi
prin ensemblul armoniosului lor joo, în- s’a oficiat alaltă-erl un Te-Deum la monas- gesius German, Ministrul Borgesius pe tim­
pentru un scop deosebit adecă să formeze
oântătârea impresiona, oe au produs’o aici tire, pentru aniversarea luării Griviţei. La pul câud era înoă flăcău tînăr, făou îm­
înoeputul unui fond de teatru naţional-ro-
şi dorim, oa un bun geniu să le conducă aoest Te-Deum au asistat miniştrii oarl se preună ou alţii o esoursiune cu luntrea pe
mân buoovinean ou sediul în Cernăuţi.
în cariera artistică**. — ^Ită programul con­ aflau la Sinaia, generalii, şi un mare nu­ mare. După oe ajunseră departe pe mare,
Scrierea va fi distribuită în popor înoă în
certului din 18 1. o., oe-1 vor da distinsele măr de persâne. Oraşul a fost împodobit începu o furtună, care răsturnă luntrea şi
anul acesta. Vor urma apoi statutele întoo-
pianiste în Braşov: 1) F. Thieriot: Thema ou drapele. M. S. Regele a fost felioitat numai portarului dela oastelal Sans Sonet
■mite după trebuinţele ţării.
şi variaţiunl pentru 2 fortepiane. op. 66. telegrafio atât de consiliul de miniştri cât avură de-a mulţămi esoursioniştii, că nu
Urcarea scomptnlui şi pieţele. Cetim 2) Grieg: „Berceuse**, „An den Fruhling**, şi de mai multe alte persone ou ocasia s’au îneoat ou toţii. — Trecură ani şi âtă
în „Curier. Fin.** de Duminecă: Numerarul pentru 2 fortepiane. Brahms: 2 joourl un- acestei aniversări. — tâte oraşele de re­ că în nrmă, Borgesius ajunge oonduoător
restrîngându-se din cji în d' mai “nit. guresol pentru 2 fortepiane. 3) Theodor şedinţă din ţâră, s’a oficiat oâte un Te- al partidei liberale şi în aoâstă oalitate se silea
Banca Germaniei pentru a protege inoassul Kirohuer: „Sie sagen, es wăre die Liebe**. Deum. a redacta proieotele delegi contra beuturei.
său a uroat soomptul la 4°/ , âr dobânda Grieg: „Te iubesc**. Robert Sohumann : — Tâlhari prinşi. — Poliţia din Bu­ Odată el primi o epistolă plină de înjură­
0
pentru avansurile pe deposite 5°/ - — La „Ambii grenadirl**, op. 49. Nr. 1 (oânteoe curosul a prins o bandă de opt Ţigani, oarl turi şi blăstămurl în oare autorul deolară, oă
0
Londra, cererea de capitaluri devenind fârte pentru bariton). 4) Lisst: Concert patheti- au oomis în diferite rânduri furturi împre­ de ar fi soiut, oă aşa legi aspre aduce
activă, a silit şi acolo Băncile de soompt que pentru 2 fortepiane. 5) Sohumann: jurul Capitalei. AoeştI Ţigani erau stabiliţi oontra beţivilor, l’ar fi lăsat să se înece.
să uroe ou jumătate la sută dobânda la „Sermanul Petru**, baladă pentru tenor ou la Giurgiu şi oând voiau să oomită jafuri Se di°®i oă Borgesius a mâugăiat pe sal­
depositele oe li-se încredinţâză şi a plăti aoompaniare de fortepiane. 6) Chopin: şi tâlhării, o porneau spre Buouresoî. Acum vatorul său ou o sumă mărişâră de bani.
prin urmare unu la sută pentru depositele Etude Ci8-moll. Seeling: Loreley. Weber: nn an, banda de Ţigani a înoeroat să oo­
de vedere şi 1V pentru oelelalte. Tratele Rondo aus der C-dur-Sonate pentru 2 pia- mită un furt la un oâroiumar anume C.
4
pentru 2 sâu 3 lunî un mai găsesc cum­ noforte. Preţul loourilor: baloon şi faute- Dumitresou, din strada Cuţitu de argint. Proprietar: Dr. Aurel Murcsianu.
15
părători deoât ou 1 / şi 2 la sută. Pen­ uil 1 fi. 50 or. parquet I 1 fi. 20 or. par- Incingându-se o luptă între oârciumar cu
1C Redactor responsabil: Gregorlu Maior.

•ani făcute pe neamuri, lesne putem stabili de lemn, în total 843, afară de acâsta epar- românesoe. Pîrghia oea mai puternică pen­ răpirea Basarabiei de Sud, după tratatul
oă după recensământul din 1890 pănă 1891 chia mai posedă 20 mănăstiri. După reoen­ tru rusifioarea Românilor din Basarabia din Berlin) un gimnasiu de fete, un pro*
Basarabia se află loouitâ de 890,000 Ro­ sământul din 1890—91 eparhia din Basa­ este şoâla. In Basarabia nu esistă absolut gimnaBiu la Akerman, unnl la Ismail şi
mâni, 400,000 Ruşi şi Ruteni, 151,000 rabia posedă aotualmente 949 biserici, nici o singură şcdlă romândscă, şi pe când unul la Bander pentru fete, în fine un se­
Ovrei; 100,000 Greci, Bulgari şi alte nea­ Tâte aceste biserici dela 1871, după stă­ guvernul rus permite Ovreilor. Greoilor, minar normal la Bairamoea. După o altă
muri. Elementul român, în afară de numă­ ruinţa archiepisoopului rus Pavel, deşi zi­ Bulgarilor şi Germanilor să desohiză şoâle statistioă pe 1890—91 tot a ministerului de
rul arătat mai sus, după statistica oficială dite de Români, au fost transformate în naţionale, Românilor este riguros oprit instrucţiă din Petersburg, în Basarabia se
rusă. a mai dat colonişti din sinul său, biserici musoălascl, şi astădl aprâpe pretu­ aoest drept. In Basarabia esistă în mo­ află 393 şoâle de stat şi 108 şoâle parti-
cari s’au aşedat dincolo de Nistru şi anume: tindeni serviciul divin se ofioiâză în ve- mentul de faţă 87 şoâle eparohiale pe lângă oulare germane, bulgare şi greoesol, adeoă
în guvern. Eoaterinoslaw 26,574 suflete; ohia limbă bisericâsoă slavă. Acest ordin biserici, 131 şcole primare ou o singură în total 501 şoâle, din oare 101 chederl
în guvern. Podolia 42,481 euflete; în guvern. însă la 1890 a fost retras pe alocurea din clasă, şi în aceste 218 şoâle în 1891 au ovreescl. In tâte aseste şooll au învăţat
Podolia 42.481 suflete şi în guvern. Cher- causă că poporaţiunea rurală nu prioepe de fost b673 elevi şi 794 eleve. Afară de 30.610 băieţi şi 7766 fete. Aoeste cifre ne
son 114,146 suflete. Aşa dâr, în ceea oe loo limba slavă. In momentul de faţă în aceste şoâle pendente de Zemstvo (consiliu arată, că Basarabia sub ocârmuirea rusâscă
privesoe fisionomia etnioă a Basarabiei, tâte satele, unde poporaţiunea e pur ro­ judeţean), ministeriul de instruoţie întreţine este lipsită ou desăvîrşire de instruoţiunea
dânsa posedă aotualminte o poporaţiune mână, liturgia se ofioiâză în două limbi, în 13 şoâle secundare, 398 şoâle rurale (cu publioă şi particulară română, âr instruc­
de aprâpe 1 milion Români; âr dincolo de limba slavă şi cea română, âr evanghelia două clase) şi 258 şoâle primare urbane ţiunea rusâsoă aoolo nu e la nivel egal ou
Nistru, în Podolia, Cherson şi Eoaterinos- se oetesce numai în limba rusă. Dâoă în (ou două clase). Totalul elevilor oarl au aoeea, pe oare guvernul rus o dă celorlalte
l*w mai esistă un strat de oolonl români biserică limba româDă, n’a fost pănă acum freouentat şcâlole statului în 1889 a fost: provincii din vastul său imperiu. Din oon-
de peste 300,000 suflete. ou desăvârşire interejisă, acâsta se datoresoe băieţi 29.855, fete 9320. Budgetul statului tră, numărul liceelor rusesol în Basarabia
esolusiv tenacităţii poporaţiuuei române, pentru tâte aceste şcoli oheltuesoe în oraşe e mult mai mare deoât în oelelalte pro­
Biserica şi şcola.
care rămâne oredinoiâsă obioeiului său de 109.284 ruble hârtie (rubla 2 lei 60 bani) vincii. Scopul aoestor lioee este rusifioarea
După reoensământul din 1890—91 se a se închina lui Dumnecjeu în limba pă­ şi în sate 286.568 ruble hârtie. Şoâlele se­ poporaţiunii urbane, oare se face mai lesne
constată, oă în Basarabia loouesce o popo­ rinţilor. OrI-oum însă, ocârmuirea rusâscă cundare din Basarabia sunt următârele: deoât a poporaţiunii rurale.
raţiune pravoslavnică (biserica răsăritului) tinde a rusifioa biserioa din Basarabia şi două lioee la Chişineu, o şoâlă reală ou (Va urma,)
de 1.220,439 suflete de alte rituri. In 1870 din ce în oe reuşesoe, mulţămită semina­ şâse clase la Chişineu, un gimnasiu de fete
eparchia pravoslavnică din Basarabia, ou rului din Chişineu, oare pregătesoe mereu tot la Chişineu şi un seminar, un liceu de
soauuul episcopal din Chişineu, număra în un număr din ce în oe mai mare de preoţi băsţl la Bolgrad, (transformat în liceu ru­
întrâga eparohie 318 biserici de piatră, 625 educaţi rusesoe şi cari abia soiu se cetâscă sesc, după răpirea Basarabiei de Sud, după