Page 70 - 1897-09
P. 70
#
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI_________________ (________________________ Nr. 207—1897.
pop al Sebeşului Dobrescu, âr oa diaoon d-1 din aceste state, care de repeţite ori au Carol, oare de sigur ounâsoe mai bine oa Acestea Z’ i oă l spune pe basa es
0
oe
Dr. Isidor Mar cu. declarat, că alianţa lor are de soop numai toţi aoei factori, oe sunt a se lua în con perienţelor, ce însn-st şi le-a câştigat tra-
Dela casă, sioriul scumpului decedat şi numai menţinerea ordinei şi păoii în siderare, s’a ferit de a deştepta în toastul seu versâud România numai ou oâte-va luni
a fost soos şi dus pe umeri de tinerii uni Europa, deolară în mod Rşa hotărît, oă şi în acăsta direcţiâ astfel de speranţe, pentru a înainte îu lungul şi largul ei şi vorbind
versitari pănă la oarul mortuar, oând apoi România a devenit un element de ordine cărora împlinire, cel puţin acuma, nu sunt ou bărbaţii fruntaşi din ţâră.
a pornit oortegiul în frunte ou musioa pom şi de paoe, de sigur nu va fi prea outezată prospecte Probata înţelepciune a regelui
pierilor oraşului Sebeş spre biserioa română presupunerea, dâoă admitem, că niol Ro Oarol însă si sinoeritatea leală a lui, ce stă
0 voce guvernamentală
gr. cat. Cântările funebrall au fost oâutate mânia nu e de loc indiferentă faţă ou tripla afară de ori ce îndoială, preoum şi puterea
de profesorul de cantul biserioeso Nio. lonaş, alianţă, şi oă, — deşi nu ounâsoem forma situaţiei politice ne garantâză purtarea co
pespre conferenţa episcopilor catolici.
dimpreună ou tinerii universitari români. n oare s’a întâmplat — între ea (România) rectă a sfatului român.
La finele servioiului funebru s’a suit şi puterile triplei alianţe esistă raporturi De-ooamdată şi acâsta ne este de E fârte oaraoteristioă critica, ce o faoe
pe amvon D-1 Dr. Victor Smigelschi, oare mai intime, cari treo peste măsura înţele ajuns. Ne servesoe spre liniştire, oă nu po guvernamentalul „Peşti Naplo" oonferenţei
printr’o frum69â şi alesă vorbire s’a făout gerii obioînuite între veoinl. Şi astfel visita porul maghiar, nu atitudinea oapitalei ma de Marţi a apisoopilor catoliol, despre oare
interpretele durerii întregei Românimi pen păreohei regale române sfîrşesoe o’un aoord ghiare, este oausa, oă raportul de amîciţiâ, am scris erl.
tru perderea ilustrului defunot. bine sunător, oare va găsi un ecou desă amintit, ou ouvinte atât de frumâse în toas In raportul, oe-1 aduoe ou privire la
In sunetul trist şi plângător al olo- vârşit în inima naţiunei maghiare şi, spe tul regelui nostru, se restrînge de-ocamdată decurgerea oonferenţei, fâia guvernamentală
potelor dela amândouă bisericile românesol răm, nu mai puţin şi în aoeea a veoinilor numai la cercurile oficiale ale statelor. E du Zio9, că a bătut la ochi, oă la aoâstă oon-
şi între tânguiâse oântărl mortuall a por noştri români"... reros, că opiniunea publică din România ferenţă, atât de importantă, pe lângă epis
nit cortegiul spre cimiterul oomunal. copul rom. cat. dela Oradea si metropoli-
u
Tot „P. Lloyd cu aceeaşi dată nu se pote desface de prejuditiile ei con
Iaainte de aşecjarea spre veolnioul ră- tra nâstră. A dovedit’o acâsta împrejurarea, tul dela Agria, înoă 6 episoopl n’ău luat
publică următbrele telegrame din
paus, a luat ouventul Rvds. D-n 1. M. că ministrul-preşedinte Sturdza n’a aflat parte. Ou deosebire a surprins, Z* ) ab
08
Bucurescî.
Moldovan, şi în numele Academiei române a oportun, ca, după cum plănuise, să se pre- senţa oardinalului Sohlauoh, oare deşi a
„Primirea strălucită ce a avut’o păre-
dat espresiune durerii adânc simţite in urma sente şi el la Budapesta, oă îu Buenresol fost întotdâuna un luptător de frunte al
chea regală română în capitala Ungariei,
perderii distinsului bărbat, şi lui fost prietin se pregăteso demonstraţiunl antimaghiare oestiuuei autonomiei, la conferenţa de aoum
şi coleg. nu întâmpină aci de loc acel răspuns, pe care şi că şi representanţii pressei din România nu numai, oă nu a luat parte, dâr singur
Apoi a vorbit preşedintele soo. „Petru ’l aşteptau elementele cumpănite. Ou un tero se află atât de mult sub terorismul unei el şi ou metropolitul din Agria au fost,
Maior“, D l Nic. Fuican în numele aoeleeaşî rism fără sâmăn exploatâză visita contra greşite direcţiuni, înoât n’au cutezat să oarl niol nu şi-au sousat absenţa.
J
societăţi şi a întregei tineriml universitare regelui şi a guvernului. Pe oând Z> ar0 0 primâsoă niol invitarea Ziariştilor maghiari Mai mare lumină asupra întregei ces-
române din Budapesta, arătând jalea, ce guvernamentale, preoum se pare n’au ou- la un prânej amioabil. tiunl arunoă însă artioulul de fond, oe~l
copleşesce inimile tinerilor orfani după pă ragiîi, de a păşi pe faţă pentru apărarea „Peşti Naplâ" încheiă ou speranţa, publioâ numitul Z' din iooidentul acestei
ar
rintele lor, jale, oe va rămânâ simţită şi politioei externe a guvernului, âr pressa că va sosi pâte nu peste mult acel timp, oonferenţe. pioe, oă toţi oei interesaţi au
după ce orfanii vor avâ un alt părinte — oonservativă se ţine în reservă deja din când politica oficială română oondusă de privit cu îngrijire asupra aoestei oonferenţe,
oonsideraţiune de partid, pe atunci cjiarele
pâte iubitor — dâr totuşi vitreg. După regele, care progresâză deja de lung timp dala oare aşteptau o hotărîre definitivă în
aceea a luat ouvântul tînărul stud. teolog demooratioe îşi dau tâtă silinţa de-a deş spre marele avantagiu al României, va fi oausă. Unii sunt, oarl se tem, oă biserica
tepta patimile poporului şi a aţîţa ura ârbă
şi filos. D-1 Emil Sabo, vorbi în numele îmbrăţişată de toţi în Buouresol. Atunci nu va putâ dobândi drepturile, pe oarl le
contra naţiunei maghiare. Astfel erl, în
universitarilor români din Cluşiu. In flori alianţa statelor, va fi şi adevărata alianţă doresoe şi astfel cestiunea regulărei auto
frumâse şi cu un avânt adevărat poetio a (jiua sosirii păreohei regale române la Bu a popârelor. Poporul maghiar îl vor afla nomiei se va zădărnioi din nou. Alţii, din
deplâns mortea distinsului profesor univer dapesta, foile „Dreptatea şi „Adevărul" au întotdâuna gata la asta. contră se tem, oă prin înoeroarea de-a re
sitar, spunând, că deşi stejarul puternio a eşit încadrate ou negru".
* gula autonomia oatolioă se va da nasoere
fost ouloat de vijeliile îndelungaţilor ani, a Amintind mişoarea şi hotărîrile stu- Magyarorszăg“ publică sub tit unor nouă lupte politice biserioesci. Niol
v
rămas însă sămânţa, oare a înoolţit şi ră denţimei, telegrama continuă: „Şi cătră lul „Însufleţire românescă în Budapesta“ dintre oei dintâiti însă, oarl stau pe partea
sărit şi oare dă şi va da şi de aiol înainte pressa Europei se va adresa ârăşl un me
îmbelşugate râde. Au murit sămănătorii morand în mai multe limbi". un articul scris de faimosul agent biserioei, nici dintre oei din urmă, cari stau
unguresc Pamandy Denes.
pe partea statului, nu se află nimeni, oare
ideilor sfinte, a rămas însă şi trăesce idea, Vorbind apoi şi de hotărîrile „Ligei", să privâsoă ou înoredere în viitor. Şi unii
oare însufleţesoe şi nutresce înmiită la rân corespondentul înoheie: In ce privesoejtoastul împăratului Wil- şi alţii aştâptă, ca episcopii să-i liniştâsoă,
dul său. „In consiliul de miniştri oe s’a ţinut helm, nu se îndoesce, oă aoesta a fost ros asigurând pe oei dintâiti, că vor câştiga
Apoi a fost ridioat cosoiugul pe umerii erl (28 Sept.) aceste întâmplări au fost dis tit din sinceră inimă. Dela 1866, (^ioe, po biserioei drepturile pe oarl ei le doresc, âr
foştilor săi elevi şi fu şi depus în oripta cutate şi s’au luat măsuri, pentru a pune litioa prusiană în tot-dâuna a sprijinit Un pe ceşti din urmă asigurându-i, oă statul
familiară. O durere mută stăpânea întrâga stavilă aoestor agitaţiuni". garia, Bismarck şi-a basat pe Unguri ami nu va suferi nimio şi oă isbuonirea unor
mulţime a asistenţilor, toţi eram oopleşiţl Aoâstă depeşă o primesoe „P. Lloyd“ ciţia sa cu Habsburgii, Ungurii sunt ţîţîna nouă lupte politice biserioesol va fi delă-
u
de-o adevărată durere şi totuşi ne-am în dela „Keleti Ertesit(j , f6ia personală a lui triplei alianţe şi ou cât mai mare greutate se
tors simţind mângâiere sufletâscă, că ultima Jesvenszky. pune pe tripla alianţă, ou atât mai mult turată.
u
onâre făcută ilustrului defunot a fost im- Pe de altă parte „P. Lloyd publică trebue să se întărâ9oă Ungaria şi îu ea Dâr ceea oe lumea a aşteptat dela
posantă şi dâmnă de viâţa lui plină de ab- o altă telegramă a sa propriă din Buca- maghiarimea. Aoesta fiind mersul politioei, conferenţa episoopilor nu s’a împlinit. Epis
e
negare şi iubire faţă de nâmul său. resol, anume : Ungurii nu pot, deoât să se buoure din copilor, Zi° t)P- N.“, le lipsesoa ourajul
de-a se pronunţa, „măoaroă cine vrâ să
Stăpânâsoă pacea liniştei eterne 09ele „Organul de frunte al partidului libe inimă de ouprinsul cuvintelor rostite de îm
lui, preoum şi memoria lui va fi tot-dâuna ral de la guvern („Voinţa Naţională") ao- păratul "Wilhelm în toastul său. oonduoă trebue înainte de tâte să vor-
binecuvântată de întrâga suflare româ- oentuâză politioa de paoe şi de progres a Altfel stă însă luorul ou visita regelui bâsoă". Corul episoopeso însă tace. Fâia
nâscă. României, oonseouentă şi tare în urmărirea Carol Zice Pazmandy. Nu-i vorbă regele guvernamentală conchide de aoi, că şi în
Veturin. aoestor scopuri şi declară, oă visita la Bu Carol oa HoheDzollern, ca născut german, tre episcopi vederile sunt deosebite şi oă lip-
dapesta a regelui Carol n’a creat vr'o situaţie nu pote urma altă politică, deoât aceea, sesoe înţelegerea între ei.
nouă nici privitor la buna vecinătate cu Aus pe oare o urmâză dinastia sa, capul Ger Mai caracteristică însă este partea din
Suveranii României în Budapesta. tro-Ungaria, nici privitor la raporturile inter maniei. Dâr alt-ceva este România şi alt- urmă a articulului lui „Peşti Naplo". Ace
naţionale ale Bomâniei . oeva regele Oarol. Intre amândoi, deşi lor partisanl ai biserioei, cari se provâoă
u
(Vocî ale pressei maghiare). la autonomia biserioei oatolioe din Ardeal
pănă aoum nu s’au ivit deosebiri de ve
u
„P. Lloyd de la 30 c. scdte îna Sub titlul „Politica statelor şi deri, dâr se pot ivi fârte uşor, ba s’ar pentru de-a dovedi, că o autonomiă în sen
inte de t6te la ivelă „caracterul pre a poporelor" Ziarul unguresc guver părâ, oă semnele s’ar şi arăta în direcţiunea sul dorit de ei nu stă în oolisiune ou sis
11
cumpănitor personal" al toastelor. namental „Peşti Naplo discută im acâsta. tema parlamentară de guvernament, fâia
Er după ce şi-a esplicat acâsta pă- portanţa toastelor: „Să mărturisim adevărul", Z* Paz- maghiară li-o spune curat, oă nu-şl vor
00
rere, foia oficiâsă (p 00: Cuvintele monarehului nostru: „Ou mandy, „pressa română a întâmpinat peste vedâ realisată dorinţa niol-odată. Autono
00
„Regele Carol este un observator prea deosebire mişcat de necurmata nisuinţă a măsură rece visita regelui Carol la Buda mia oatolioă din Ardeal, Zi . în timpul din
de tot fin, ca să nu cunâseă perfeot dis- Maj. Vostre de a da esoelentelor raporturi pesta. După oum mi-se spune, dintre Zia urmă a degenerat a fi un mijloo al spiri
posiţia spiritelor din ţâra sa: aşa dâr nici înţre popârele Nâstre oaracterul amioiţiei riştii aflători aici abia 1—2 au luat parte tului de netolerantă. Tînărul episcop al
nu încape îndoială, oă raporturile „esoe- durabile şi strînse, rog pe Maj. Vostră de la banchetul de erl. Ministrul-preşedinte Ardealului (Majlath), pe oare guvernul li
lente“, (semnele de citaţiune sunt în ori a fi convins, că tot dâuua îmi va sta la Sturdza însă, pentru oare erau arangiate beral l’a întărit cedând dorinţei altora, deşi
ginal) de oare vorbesoe, sunt reoiprooe. inimă de-a sprijini cât mai mult nisuinţele chiar şi odăile la otelul „Hungaria", a ră nu avea înoredere în el, folosesoe autono
Prin urmare şi noi voim să nutrim nădej Maj. Vâstre" — (jice „P. Naplâ" —au îu- mas acasă. Niol măoar un singur ministru, mia oatolioă din Ardeal direct pentru a
dea, că primirea, ce a găsit’o la noi păre- ţelesul, că este a se mulţâmi politicei re nici un bărat român politic de dai Dâmne satisfaoe maniei sale de-a perseouta. Sus
ohea regală română, precum şi participarea gelui Oarol, că Bomânia irredentă n’a fost nu se află în giurul regelui său. Un de pendarea profesorului Paâl (dela gimnasiul
caldă şi simpatică soosă la ivâlă oa atare în stare să turbure relaţiunile amicale din putat român, ou oare erl am călătorit îm romano-oatolic din Braşov) din causă oă
în ouvinte exprese de oătră însă-şl Maj. Sa tre monarohiă şi ou deosebire dintre Un preună pe tren, niol n’a cutezat să se pe basa legei statului a îuoheiat oăsătoriă
a oapitalei uugare la aoâstă primire a con garia şi România. oprâsoă la Budapesta, oa nu oumva să-l oivilă, âr nu şi biserioâsoă, este o batjocurire
tribuit în mod oonsiderabil a întări şi în întrevederea de faţă, dă o garanţă, înjure pentru aoâsta cei dela Buouresol". a legei statului atât de mare, încât nu se
poporul român aoele simţăminte prietenesc! oă preoum irredeuta italiană n’a fost în In fne Pazmandy vorbesoe de ura, pâte ooreota prin aoeea, dăcă profesorului
a
pentru Ungaria şi a goni orl-oe umbră, ce stare să oprâsoă pe Italia a întră în tripla ce Z'o® aflat’o între Românii din Ro pe nedreptul persecutat ’i s’ar da eventual un
ar putâ turbura relaţiunile celor două state alianţă şi să nimioâscă fructele raporturilor mânia faţa de Maghiari şi de simpatia, oe post la vre-un institut de al statului.
învecinate, avisate unul la altul. ei: tocmai aşa nu vor fi în stare înoeroările ei o nutresc pentru fraţii lor ardeleni. El Esemplul aoesta, Zi 00 ma ' departe
„Politica internaţională a fost atinsă Ligei române să scotă din direcţia ei aoea esclamă: „Iu direcţia unei prietenii ma- „P. N.“, a arătat ţărei, oă ce ar însemna
în toastul monarehului nostru numai la un politioă departe pătrunejătore, pe care o gfiiaro-române nu se va faoe niol un pas o autonomiă oatolioă în mâna unor epis
singur loc şi aoesta numai ou câte-va ou conduce ou mână tare regele Oarol, şi pe din partea Românilor; de nu vor întreveni oopl netoleranţi şi fără de respeot faţă de
vinte, unde se „înţelepciunea înaltă oare o sprijinesc înoă şi astăcjl astfel de nisce schimbări mai mari în politica inter legile ţărei. DumneZeu să ferâsoă Ungaria
a regelui Oarol a făcut din aoâstă frumâsă bărbaţi de stat români, oarl, pe când naţională, nu va face paşi în direcţia acăsta de-o astfel de autonomiă! — esolamă fâia
ţâră un element de ordine şi de paoe în se aflau în oposiţiă au urmat altei direcţii. nici un singur bărbat de stat român, nici li guvernamentală, adăugând, că autonomia
Europa"... Nu ne legănăm în ilusiunl privitor la beral, nici conservator, nici junimist. Aoel de trei secuii a biserioei protestante este, care
„România nu e astăcjl membru al ali multele greutăţi, cari îngreunâză astăcjl ra politic român, oare ar striga aZl în Bu pote servi ca esemplu în privinţa modului, cum
anţei ce esistă între Austro-Ungaria, Ger porturile mai oăldurâse amioabile intre po ouresol: Trăescâ Ungurii! u’ar mai putâ fi trebue să fiă o autonomiă!
mania şi Italia; der dâoă monarchul unuia porul român şi Maghiari. Insu*şl regele sigur niol de viaţă"...
