Page 71 - 1897-09

Nr. 207—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

ai I L E L în pământ faoe 1,805,000 jugăre fiind nu­ lui împărat Iustinian, oare din aotriţă de­ ţi'unea II. Cartea, care este aprobată şi de
mărate aici şi averile episcopatelor române veni domnitorea imperiu' man de ost, St. Sinod, conţine o esplioare olară şi uşâră
— IS Septemvre v. unite. tot la o 6ră îşi pune „ . .( me în păr. a perceptelor şi parabolelor evangelioe-
t
Badea! după dnel. După oum se co­ Cel mai valoros p^cru t. a /■ st piepte­ fiind menită oa manual didaotio pentru
Atentat zădărnicit contra Ţarului. „Lo-
:
munică din Viena, starea ministrului-pre- nele, ce era luorat - n oăpăţina unei ri­ olasele II şi III din cursul seoundar de
kalanzeiger“ din Berlin, de altfel o fâiă,
şedinte Badeni în urma rBneJor primite în vale a ei, Se fiice, adecă, o? într’o sâră ambele sexe. Este însă o luorare de mare
oare vrâ să se facă ounosoută în lume şi
duel 8’a ameliorat în aşa măsură, oă a în­ Theodora înşela la sine pe framâsa blon­ folos pentru orl-oare oreştin iubitor de leo,
să-şi înmulţâscă abonenţl numai prin soiri
ceput să facă şi preumblări cu trăsura prin dină Milita, pe care apoi porunci sclavilor tură piă, oâoî într’ânsa va găsi tălmăoite
cât se pote de sensaţionale, publică din
oraş. Ministrul frances de esterne Hanotaux săi să o omora. Pe oel mai dibaoiă măe9trn la nn loo sublimele învăţături morale ale
Varşovia următorea soire privată: Cam
a cerut dela gerantul afacerilor ambasadei din imperiul roman îl puse apoi să facă o Mântuitorului. Cartea, oum constată foile
patru săptămâni înainte de venirea Ţarului
■francese din Yiena să se informeze asupra diademă din eăpăţina Militei. Gând Justi- de dinoolo, până acum unică în felul său
şi Ţarewnei în Varşovia, lucrătorii dela
stărei sănătăţii oontelui Badeni şi să*i ureze nian află despre asasinarea frumâsei Mi­ în literatura didaotioă religiâsă a fraţilor
fabrica de bere lung au pregătit un aten­
tot-dată grabnică însănătoşare în numele lita, surîfiând fiise soţiei sale: „Acum, cel noştri din România. O reoomandăm şi noi
tat oontra păreohei împărătesol. Au săpat
lui. O soire din Praga mai spune, oă Ba­ puţin, într’una pot iubi pe două.“ ou oăldurâ Dărinţilor de familiă şi mai alea
o mină, care mergea pănă pe sub biserica
deni, care în sensul legilor biserioesol avea să Maria Antoinetta, oare îşi perdu viâţa preoţilor. Un esemplar 247 pag. format 8°
Aleosandru, au băgat în ea materii explo-
fiă excomunioat din biserioă pentru duel, din oausa unui oolier, încă făcea mare lues (mare) oostă 3 lei şi se află de vândăre la
sibile, voind e le face să explodeze oând
la întrevenirea cardinalului Dr. Grasoha a cu pieptenii. Ea avea o asemenea soulă autorul în Galaţi (România) strada S-lui
Ţarul şi Ţarewna ar fi venit la slujba bi- u
■fost absolvat de aoâstă pedepsă. luorată din lemn de oedru, âr alta din cren­ Ilie Nr. 8 la librăria „Nebuneli din Ga­
serioâscă. Unul dintre luorătorî însă s’ar ti gile unui arbore milenar, oe se afla în gră­ laţi, preoum şi la alte librării prinoipale
Funcţionari unguri arestaţi în Croaţia. dus la guvernorul Imeretinsky şi ar fi tră­
dina oetăţii Habsburg. Dâr cel mai favo­ din România.
Din oraşul Brod, în Croaţia, ’i se scrie lui dat planul. Poliţia a arestat 120 de lucră­
rit pieptene al Măriei Antoinetta era un
M
„Magyarorszâg , că doi funotionarl da postă tori şi i-a trimis în temuiţa din oraşuj
pieptene de os, pe oare l’a căpătat când
unguresol, cari îşi petreoea noptea la un Saratov.
se afla ea în prinsore. Ou acela îşi netefii
birt oântând cântece unguresol la ordinul Cmn căletoriau 6menii în vechime?
In portul Snlina. In diminâţa fiilei de ea firele cărunte în diminâţa eseoutării Prin vâcul al 12.] şi al 13-loa âmenii nu
căpitanului de poliţiă au fost prinşi şi es­ 0a
13 Septemvre a sosit în portul Sulina ve­ sale, oând ou un surîs trist fiise: „Acesta oălătoriau aşa repede oa fiirm de afil.
cortaţi do poliţişti la o înohisâre ordinară,
u
nind din Odesa, vaporul poştal „Ismail al e ultimul meu lues, oare mi-a mai rămas ... Despre călătoriile făcute acum 600 de ani
u
unde au fost ţinuţi pănă diminâţa, mai putem Bfla unelg date interesante din (Ţâ­
C-niei ruse de navigaţie pe Dunăre. După Astăfil nu se mai află în tâtă lumea
fiind pedepsiţi şi ou câte B fi. amendă, pe rele de fii de p atunol ale regilor si îm-
acostarea lui la debaroader, un ofiţer rus un popor atât de neoultivat, oare să nu 0
cuvânt oă s’au purtat neouviinoios. Foia pârâţilor germani, ale regilor fraucesî şi din
de geniu ce era pe bordul lui, a dat dru­ cunâscă însemnătatea pieptenului. Pe insu­
ungurâsoă dă alarmă, fiioând, că arestarea oele ale Papilor. Domnitorii germani făoeau
mul din o colivie la peste 30 de porumbei; lele Fidzi, de eseplu, înoheierea căsătoriei pe fii o oale de 20—30 ohilometri şi na -
funcţionarilor unguri s’a făout numai din
după un sbor de câte-va minute pe d’asupra oonstă din aceea, oă pe tînăra fată o aşefiă mai în Gasuri fârte urgente, mergeau mai
ură naţională, fiind-că îşi petreceau în cân­
Sulinei şi-au luat sborul pe Mare în di- lângă stâlpul casei şi aoolo mirele îi pune repede; aşa Friderio 1 oerourse odată în-
tece unguresol. Funcţionarii arestaţi erau ţr’o fii şi jumătate 90 deohilom.; altă-dată
reoţia Odesei. Aoest ofiţer rus mai avea în păr un pieptene, oare însă trebue să fiă
trimişi din oficiu la Brod pentru o afaoere. însă în trei fiiie făcu o oale aprâpe de 300
pe bordul aoestui vapor, înoă vre-o 100 luorat de mirele însu-şl şi înoă din os
— Ce sensibili soiu să fiă Ungurii oând e chim. Papii de oomum oerourgeu pe di
porumbei divisaţî în 5 oolivii, cărora li se de om.
vorba de pielea lor. Dâr la noi câţi Ro- 100 de ohlm. Gelasiua II într’o fii făcu
va da drumul în portul Tuloea, Ismail, 105 chim. Inooenţiu II perourse 115 chim.,
rnânl n’au fost şi sunt arestaţi pentru oân-
Reni şi Galaţi. — Asemenea a întrat în aoâsta'numai în cas esoepţional, deâreoe pe
teoe românescl şi nu numai pentru o nâpte
portul Sulina vaporul român Dobrogea ‘ în- ULTIME SOIRI. fii de comun nu Re fâoea o oale mai lungă
u
01 pe luni şi ani întregi?.. n de 40—60 ohlm. Regii franoesl însă făoeau
oăroat ou 2,635 tone cărbuni şi 320 tone
Budapesta, 30 Septemvre. La pe fii o câlătoriă mai lungă. Aoeştia. când
diverse mărfuri, venind din PoHerdam, de
Esaman de oticer în reservă. Eri, în plecarea Suveranilor români dela pa­ li-e era grabă, perourgeau pe fii 130 de
unde a pleoat la 26 August luna trecută. chim., soootindu-se şi ndptea. In fiiua de
30 Septemvre n. c. s’au terminat în Si- lat, o mulţime enormă ia salutat cu
Cărbunii îl va desoăroa în portul Sulina şi afil o oale de 130 ohlm. se perourge ou
biiu esamenele de ofioer în reservă ale „eljene“ entusiaste şi fără sfîrşit. trenul accelerat în timp de 2 6re.
şcolelor de voluntari din Braşov şi Sibiiu. mărfurile la Galaţl-Brâila, de unde are a Regele Oarol purta uniforma regi­
După oum ni-se împărtăşesoe, voluntarii îuoărca cereale pentru Rotterdam. mentului seu austriac, împăratul
11
români ai şoblei din Braşov toţi au trecut Francisc Iosif purta uniforma de co­ „ALBIM institut ne credit şi de economii-
Logodnă. Ni-se anunţă logodna d-lui
esamenul ou succes. Aceştia sunt următorii: lonel de husari. Filiala Braşov.
Dr. Alexandru Porţia din Abrud ou d-ra
Atanasiu Poşian, Ioan Popa, Ioan Stinyhe, La gară Majestăţile lor au fost Conspectul operaţiunilor în lnna lui Sept, 1897.
Sabina David din Bucium. — Dorim feri­
Ioan Cocorandu, Nicolae Moldovan, Miltiade primite de primarul din Budapesta, I n t r a t e :
cire tinerei păreohî.
.Niculescu, şi Ioan Ciuleiu. E de observat, guvernatorul oraşului, preşedintele Numărar ou 1 Sept. 1897 fi. 2,721.79
Manevre în Italia. Pe la jumătatea
că toţi aceşti tineri români au învăţat limba drumurilor de 'fier ale statului, d-1 Depuneri spre fructificare . „ 122,085.66
lui Noemvre se va faoe în Italia o înoer-
germană numai în deoursul anului servit E. Ghica, ministrul României la Cambii răscumpărate. . . „ 160.224.57
oare de mobilizare maritimă, ohemându-se Conturi curente . „ 14,875.—
la miliţiă şi ou tâte astea au răspuns la Yiena, baronul d’Aerenthal, minis­
clasele aflate în conoediu, şi ou oonoursul împrumuturi pe efecte şi
esamen toţi numai în limba germană şi încă trul Austro-Ungariei la Bucurescî,
armatei teritoriale. Clasele ohemate sub alte împrumuturi . . „ 7,726.30
ou bun sucoes. Dintre Maghiari însă 4 inşi consulul general şi vice-consulul Ro­ împrumuturi pe producte . „ —- —
arme nu se vor îmbarca, Scopul e de a se
au răspuns numai unguresce şi cu tote astea mâniei la Budapesta. MM. LL. şi-au Monetă....................................„ 74,080.96
vedea întru oât ar reuşi eventual o mobi-
2 dintre ei n’au reuşit. luat remas bun în modul cel mai Rimesse..................................„ 615.94
lisare. Manevrele se vor faoe sub oomanda ComisiunI, oupâne şi efeote „ 83,226.96
graţios dela t6te persbnele presente.
Averi bisericesc! catolice. Un preot admiratului duce de Genua. Dimpreună ou Bănci............................................ 488,375.08
Suveranii s’au sărutat de trei orî şi
•fruntaş din Agria, Coloman Torok, a pu- el se vor îmbaroa de asemenea şefii sta­ Interese şi provisiunl . . „ 8,259.54
blibat a statistioă a averilor biserioesol oa- tului major general al armatei şi al flotei. M. S. Regina a sărutat pe frunte pe Diverse................................... ...... 104,366.25
tolice, în oara se cuprinde şi dotaţiunea Aceste manevre vor fi de o mare însem­ împăratul, care i-a strîns mâna în fi. ~Ţ06b,558.05
arohiereilor români uniţi. După acâstă sta­ nătate. Pentru executarea lor s’a ales luna modul cel mai cordial. E ş i t e :
tistică, cel mai bine dotat este episcopul lui Noemvre, pentru oă în aoâstă lună oon- Trenul s’a pus în mişcare în mij­ Depuneri spre fructificare fl. 202,579.32
w
romano-catolio din Oradea mare, oare are diţiunile mărei sunt mai puţin favorabile, locul „eljen -elor entusiaste ale asis­ Cambii escomptate . . „ 127,246.55
tenţilor. MM. LL. au salutat încă Conto curent ........................... „ 51,956.35
în folosinţă 187,393 iugăre catastrale de trebuind învinse astfel mai mari dificultăţi. împrumuturi pe efecte şi alte
pământ (dintre acestea 126,000 jugăre pă­ E întâia oră oând în Italia se fao manevre prin terestra vagonului lor şi împă­ împrumuturi........................ „ 27,064.50
ratul s’a întors la palat odată ce
dure, 22,500 păşune şi 31,500 loc arător). combinate între armată şi marină. împrumuturi pe producte .
trenul nu se mai vedea.
In looul al doilea este pus episoopatul ro­ Monetă..................................... ” 76.33L35
Mâncător de pisici. — In raportul de ComisiunI, oupone şi efeote . „ 59,438.88
mân gr. cat. dela Oradea mare, oare are Budapesta, 30 Septemvre. Ţ)ia-
Joi al poliţiei din Bucuresol se găsesoe ur­ Rimesse................................... „ 951.58
139,657 ,iugăre, dintre oarî însă partea cea rul maghiar „Hirado“ află că uni­
mătorul punot: „De Sergentul ou Nr. 144 Interese şi provisiunl „ 1,452.78
mai mare pădure. In looul al treilea vine versitatea din Budapesta a conlerit Spese şi salare.......................... „ 1,674.22
s’a oondus seoţiei 9, Ungurul Petre Sooa,
primatele dela Strigomu cu 95,983 jugăre M. S. Reginei României, diploma Bănci.............................. ..... . „ 379,250.63
servitordi la d-1 Moritz Fam, antreprenorul
de pământ, apoi metropolitul dela Calocea de doctor de onbre. Diverse..................................... „ 129,150.71
hotelului Imperial oă a fost găsit fierbând „ 9,461.18
cu 87,433 jugăre, metropolitul dela Agria Numărar cu 31 Sept. 1897
o pisică, pe oare voia s’o măDânoe. Sur­
cu 42,447 jugăre. Cel mai slab dotat dintre fl. 1,066.658.05
prins, a voit să se înjunghie ou’un cuţit de
episoopii unguri romano-catoliol este epis­ L i t e r a t u r ă .
masă. — Aufil poftă!“ ;• 'S • ^ V. Bologa m. p. N. P. Peirescu m. p.
copul dela Rozsnyo, oare are numai 7178 diligent. adjunct.
1. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea In Tipografia Seminariului arohidie-
jugăre. Episcopii greoo-oatolioî, afară de
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă oesan din Blaşiîi a apărut: „M. T. Cice­ Y. iîvegeş m. p.
cel dela Oradea mare, sunt şi mai slab
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori rone despre betrâneţe, tradus de Andreiu eomptabil.
dotaţi ca episcopul romano-oatolio dela ginale 1 fi. bucata. Se pote căpăta dilnic prin
P. Liviu, canonic-abate gr. cat. în Lugoş,
Rozsnyo. Aşa episcopul rutean greoo-oa- postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu.
tolio dela Eperjes are 6967 jugăre. Cel curţii din Viena Tucblauben 9. In farmaciile din edat de Gavnl Pop, canonic în Blasiu.“ —
provinciâ să se ceră preparatul lui Moli provedut E ouuoscutul dialog, pliu de filosofiă, în­ Redactor responsabil: lîregorlu Maior.
dela Muncaoiu 3852 jugăre. Episcopii ro­
cu marca de contravenţie şi subscriere. văţături, în care înţeleptul Cicerone a ales
mâni gr. cat. au tot mai puţin, aşa oă
pa vorbitor principal pe M. Poroiu Catone *
•episcopal Lugoşului na are mai mult, *
V a r i e t a t e . numit Censor şi pe O. Leliu. In carte se xj Pentrn fumătorii le iiiărl!
oa 9 jugăre pământ arător, o grădină de
cuprinde paralel ambele texturi, latin şi K
550 stâojial pătraţi şi încă un pământ de 0 cronică despre pieptene. De sigur, C L U B ^ >—t
român. Un esemplar oostă 60 or. (-j- 5 or >-3
550 stânjinl nesupus la dare. Dintre capitule că strămâşa nostră Eva în raifi n’a folosit ti este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
porto) şi se pote procura dela autorul din CM £>
cel mai bogat este oapitulul dela Agria cu pieptene şi aoâstă soulă a toaletei, de oare o ZEHZărtiă d.e ţig-ări, -*-3
Blaşiu (Balazsfalva).
105,316 jugăre, apoi oelromano-catolic dela în fiiua de afil nu ne nutem lipsi, a fost fără glicerină.
Oradea ou 77,381 jugăre, dela Strigoniu suplinită de cele 10 degete. Prima urmă * Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
cu 70,910 jugăre, dela Vesprim ou 54,633 despre întrebuinţarea pieptenului o aflăm în tipografia „G. Bălăşesou“ din Ga­ E+ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă na
<1
eto. Capitulul român gr. oat. dela Oradea- în epooa mitologică, oâud nevestele pur­ laţi (România) a apărut: Manual de morala CLUB. Pi
mare are numai 42 jugăre. Mai sunt or- tau pieptene, er fetele purtau legătore. La evangelieă, sâu sourtă esplioare a taxelor I—( Yenfiare en gros la i—i
83
a
durile oălugăresol, fondurile şoolare eto., AsirienI şi BabyloneDl aflăm oel mai mare ou conţinut moral din cele 4 evangelii, de
cari ârăşl au forte mari moşii, aşa, oă lues în purtarea pieptenilor şi a legâtorei Moise N. Pacu, doctor în drept, profesor lulius Miiller Nachfolger,
după statistica de mai sus, averea totală de păr. Impărâtâsa Theodora, soţia mare­ la liceul din GkiaţI şi fost deputat. Edi- (30)_______ ____ Braşov*_____________