Page 73 - 1897-09
P. 73

1
         I $ăiciir.iK. iteisîwliHtt,                                                                                                                                    gazeta'  iese în flâ-care iii,
               si tljfigrata                                                                                                                                           Abonamente pentru Anstro-Dngarin:
          BtSWOV, î!Uţ&. îP.S?tr S'f, 80,                                                                                                                               Pe un an 12 fl., pe şese luni
                                                                                                                                                                          6 fl., pe trei luni 3 fl,
             SftKooîf   »Rfraaj6'i»   au   act
          ssvtaesc, — M»Biwcu.'iis>6« na ««•                                                                                                                           N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
          Mfcruaafl.                                                                                                                                                    Pentru România si străinătate:
            litSEHÂTE se prâaaMO 1» Adml>                                                                                                                               Pe un an 40 franol, pe ş6so
          nlstrnţinns lu Brmjov ţi 1» or-                                                                                                                               luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
          «ăWvole  Birouri  :l8  ««hroIuH  :                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 franol.
            în Yiena: if. Ihtkos, Stmrich
          HehaUic. P.udoif Xosit, A. Opptliks                                                                                                                           Se prenumără la tăte oficiele
          Noohfolger;  Anton  Ovpeiik,  J.                                                                                                                              poştale din intru şi din aiară
          Danntbcr, in Budapostn : 4. 7.                                                                                                                                    şi la dd. oolectori.
          ttoldbergcrg, Sekjtein Bfrnat; In                                                                                                                               ligamentul paatru Brasor
          Bnonxosoi:  Ăgmct  Haras,  8ac-                                                                                                                              administratiunea,  piaţa  mare,
          onxa&ta de 3.otnn&nie: în Hsm-                                                                                                                               tfirgul  Inului  Nr.  30  etagiu
          bnrt: Saroii/> db Utbmann.                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
             Proţul Inaorţlurtllar: o *erin                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
          gonnond  pe  e  ooidnă  6  os.  ţi                                                                                                                           Cn  dusul  în  casă:  Pe  un  an
          SOor.  limbau  pentru  o  publi-                     (3^T-CLm.er do DD-CLm^-Irxocă, 3S)                                                                      12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
          oare. Publicări ni ui dosa după                                                                                                                              3  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
          tarifă ţi Învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atât  abonamen­
            Beoiame pe pagina a B-a o                                                                                                                                  tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
          aeriă 10 or. seu 30 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
         Nr. 209.—Anul LX.                                        Braşov, Duminecă 21 Septeinvre (3 Octomvre)                                                                     1897.



                    0 urzelă a sorţii.                      Causa  este  trufia  milenară  a  ţărei,  şi  că  este  încă  departe  ds-a  se  sentaţiă  de  gală  în  Opera  ungurâsoă,  la
                                                      Maghiarului,  care  după  cuvintele  cur-  pute  vorbi  de-o  legătură  de  amici­          oare  au  luat  parte  mai  multe  dame,  oa  la
              Septemâna  acesta  a  fost  dedi­       tenitdre,  ce  i  li-a  adresat  împăratul  ţia  Intre  poporul  român  şi  maghiar.  representaţia  dată  în  onârea  împăratului
         cată  alianţei  Maghiariei  cu  Româ­        Germaniei  cu  ocasiunea  petrecerei  Şi  de  vom  ave  în  vedere  manifes­                Wilhelm,  ou  oonsiderare  la  presenţa  Re­
         nia  şi  frăţietăţii  poporului  maghiar  sale  în  Pesta,  a  căpătat  corne  şi  taţiile  opiniei  publice  în  România  ginei Elisabeta.
         cu poporul României.                         mai mari.                                     şi  stările  dela  noi,  trebue  să  (ţicem,                       *
              Acâsta  cel  puţin  ni-au  spus’o               O  probă  de  fuduliă  şi  de  că  va  trebui  să  curgă  încă  multă                    A  doua  (fi  29  Septemvre  MM.  LL.
         sute  de  articule,  corespondenţe,  co­     îngâmfare,  unică  în  felul  ei  chiar  şi  apa  pe  Dunăre  pănă  se  va  pute  vorbi  Regele  şi  Regina  României  au  făout  de
         municate  şi  depeşî,  ce  au  umplut  în  la  Maghiari,  au  dat  gazetarii  din  cu  drept  de-o  apropiare  între  popo­              diminâţa  o  visită  la  galeria  de  tablouri.
         aceste 4de colonele foilor unguresc!.        Pesta  când  au  invitat  pe  Ziariştii  rul României şi Maghiari.                          In  trăsura  dinainte  mergea  şeful  poliţiei,
             Incai  de  noi  Românii  de  dincdce  din  România  să  bencbetuâscă  şi  să                 Ca  să  se  p6tă  împlini  acestă  în  a  doua  "trăsură  se  afla  Regina  Româ­
         nici  n’a  mai  fost  vorba  în  aceste  ne­  se  înfrăţescă  cu  ei  într’un  timp,  când  dorinţă,  ce  a  fost  esprimată  în  toas­  niei  şi  monarohul  nostru,  în  a  treia  Regele
        numărate  producte  ale  infernului  ga­      aprdpe  tdte  cjiarele  de  dincolo  de  tul  monarchului  nostru,  în  care  s’a  Carol  şi  Archiduoele  Otto,  apoi  vinâu  sui­
        zetarilor  maghiari,  ca  popor,  ci  s’a  Carpaţî  sunt  oprite  de-a  trece  peste  (jis  tot-odată,  că  şi  regele  Carol  o  nu-  tele în trăsurile următdre.
         vorbit  numai  de  „agitatori  români  graniţa  ungară  şi  când  temniţele  de  tresce,  trebue  să  se  petrecă  cu  to­                    Poporaţiunea  pe  strade  a  aolamat  viu
        nepatrioticî  şi  necredincioşi"  spunân-  aici  gem  de  victimele  prigonirilor  tul  alte  lucruri  în  statul  şi  din  par­         pe  Suverani.  La  academiă,  unde  se  află
        du-li-se  '"pe  t6te  cordele,  că  acum  celor  mai  duşmăndse,  puse  la  cale  tea  guvernului  ungar;  trebue  să  se  galeria  de  tablouri,  Suveranii  au  fost  pri­
        n’au  decât  se-şî  ia  catrafusele  şi  se  de  regimul  unguresc  în  contra  fra­        stabilâscă  aici  în  Transilvania  şi  Un­  miţi  de  ministru  Wlassiol,  oare  a  sărutat
        plece  cu  toţii  la  Bucurescî,  unde-i  ţilor lor de dincdce.                             garia,  un  regim  întemeiat  pe  drep­      mâna    Reginei   României.   MM.    LL.   şi
        trimiteau  fişpanii  încă  pe  vremile              Ce  putea  să  fiă  mai  firesc,  de­   tate  şi  libertate,  un  regim,  care  —  arohiduoii  şi-au  înscris  numele  în  oartea
        lui  Tisza  Kalman;  se  se  ducă  acolo,  cât  ca  la  banchetul  pregătit  cu  atâta  ca  să  întrebuinţăm  cuvintele  rostite  de  onora  comemorativă.  După  aoâsta  s’au
        că  aici,  sub  absoluta  stăpânire  a  „ca-  strălucire  în  onorea  coriştilor  ro­       de  regele  Carol  —  să  nu  ţinţâscă  întors  ou  toţii  ia  palat  —  salutat  pe  tot
        valeresoilor"  fii  ai  lui  Arpad,  nu  mai  mâni  din  regat,  să  rămână  gazetarii  la  nimicirea,  ci  la  „fericirea  şi  pacea  drumul  ou  „eljen“-url  din  partea  mulţimii.
                                                                                                                          11
        au ce căuta.                                  evreo-maghiarî  singuri  singurei,  nu­       credincioselorpopore  ale Domnitorului                             *
              Nu-i  vorbă,  trebue  se  recunds-  mai  în  societatea  celor  doi  mame-  nostru.
        cem,  că  Ungurii  şi-au  dat  totă  si­      luci,  ce  şi  i-au  comandat  ca  să  pre­                                                      La  6rele  1  şi  jumătate  Regele  Carol
                                                                                                                                                 a  luat  dejunul  la  popota  regimentului  de
        linţa,  ba  s’au  întrecut  ei  pe  sine  în  dice din nou în pustiu frăţietatea ma-
        a  face,  ca  lumea  maghiară  şi  ne­        gbiaro-română?                                Regele şi Regina României la Pesta.          infanteriă  „Regele  Carol  I“,  al  oărui  pro­
                                                                                                                                                 prietar este.
        maghiară  se  credă,  că  acum  în  ade­           Decă  răspunsul  acesta  atât  de
        văr  s’a  sfirşit  odată  pentru  tot-dâuna  elocvent,  ce  l’au  primit  purtătorii             UDgurii  an  hotărît  sâ  facă  o  primire    Curtea  oasărmii  era  transformată  în
                                                                                                                                                 grădină  plină  de  palmieri.  —  Sala  oea  mare
        cu „agitaţiunile daco-române“.                opiniei  publice  maghiare  dela  repre-  cât  mai  strălucită  Regelui  Carol  şi  Reginei
              Numai  cât  nu  li-s’a  brodit  aşa  sentanţii  pressei  române,  a  mai  avut       Elisabeta şi aşa s’a şi întâmplat.            era  împodobită  ou’n  portret  mărime  natu­
                                                                                                                                                 rală  a  M.  S.  Regelui  Carol,  înoonjurat  ou
        cum  au  voit  şi  au  dorit  ei.  Şi-au  lipsă  de-o  întregire,  atunci  acâsta  se            Suveranii  români  au  fost  primiţi  ou
        cam  făcut  socotăla  fără  birtaş  şi  când  gâsesce  în  însu-şi  toastul,  ce  l’a  ros­  aoeea-şl  pompă,  ou  oare  fusese  primit  în­  ramuri  de  lauri  şi  palmieri,  şi  portretul
                                                                                                                                                 împăratul  Franoiso  Iosif  înoonjurat  ou  dra­
        se  credeau  mai  stăpâni  pe  situaţiune,  tit  regele  Carol  la  prâncjul  festiv  ainte  ou  10  4ile  împăratul  G-ermaniei.  In
                                                                                                                                                 pele ou colori românesci şi unguresol.
        au  buclarisit’o  binişor  cu  prietenia  dat  în  ondrea  lui  şi  a  Reginei  în  pa­    looul  stindardelor  germane  fâlfăia  pretu­
        şi  frăţietatea  dintre  Maghiari  şi  su­    latul dela Buda.                             tindeni   trioolorul   României.   Deooraţiile     După  revistă  a  fost  presentarea  ofi-
        puşii regelui Carol.                               Acest  toast,  care  de-altmintre­      stradelor  erau  oam  aoelea-şî  ou  puţine  es-   ceriler,  apoi  s’a  servit  dejunul  în  sala  oea
             Par’că  a  fost  o  urzălă  a  sorţii,  lea  —  ca  şi  acela  al  monarchului  oepţiunl.  La  gară  a  fost  spre  întâmpinarea    mare.  Au  asistat  generalul  de  Beok,  şeful
        ca  tocmai  atunci,  când  strănepoţii  nostru  -—  are  un  caracter  curat  per­         păreohei  regale  române  monarohul  nostru   statului  major-general,  general  prinţul  de
        lui  Arpad  au  făcut  pentru  întâia-  sonal,  accentueză  numai  „esoelentele  ou  toţi  arohiduoii,  generalii,  miniştri  eto.       Lobko"witz,  oomandantul  oorpului  al  4-lea
        dră,  de  când  au  descălecat  pe  pă­       raporturi  dintre  ambele  state"  şi  în-  Onorurile  militare  le-a  făout  o  oompauiă   de  armată,  d-1  Emil  Giiio»,  ministrul  Ro­
        mântul  Panoniei,  o  primire  sărbă-  cungiură  a  vorbi  şi  de  raporturile  din  regimentul  6  de  infanteria,  care  pârtă         mâniei  la  Yiena,  şi  d-1  Alexandru  Balş,
        torescă  unui  Domnitor  român,  să  se  dintre  popdre,  cu  privire  la  cari  şi-a  numele  „Carol  I  Regele  României“.  La         oonsulul-general al România la Budapesta.
        dea  pe  faţă  în  mod  atât  de  bătător  esprimat  monarchul  nostru  dorinţa,  sosirea  înalţilor  6speţl,  mnsioa  militără  a            M.  S.  Regele  Carol  a  ridicat  un  toast
        la  ochi,  că  convieţuirea  şi  vecinăta­    ca  să  ia  „caracterul  unei  prietenii  intonat  imnul  regal  româueso.  La  intrarea  cjioând  oă  fiind  proprietar  al  regimentului  6
        tea  lor  cu  Românii  din  Carpaţi  şi  intime şi statornice".                            în  oraş  Suveranii  au  fost  aclamaţi  de  pu­  da  infanteria  oonsidera  oa  o  datorie  mili­
        dela  Dunăre  nici  după  o  miiă  de  anî         Va    să    însuşi    regele    Carol  blic.  In  deosebi  Regina  Elisabeta  a  fost  tară,  şi  tot-odată  plecând  diD  inimă,  de  a
        n’a  putut  ajunge  la  acel  punct,  ca  a  dat  să  se  cundscă  prin  acâsta,  că  întâmpinată  ou  oăldurose  ovaţiunl  din  par­    bea  în  sănătatea  şefului  suprem  al  armatei
        să  se  simţă  cât  de  puţin  atraşi  unii  raporturile,  de  cari  a  vorbit,  privesc  tea  damelor,  oe  se  aflau  la  ferestri  şi  pe  Majestâţei  Sale  împărat  şi  Rege,  Franoiso
        de alţii.                                     pe guverne şi politica oficială a            baloâne.  In  sâra  cjh   întâia  a  fost  repre-  Iosif.
                                                                                                                        01


               FOILETONUL „GAZ. TRANS.'
                                                     dusă  în  cornul  Amaltbiei  când  s’a  numai  ce  este,  şi  ce  gust  are,  der  mai  mare  a  ambrosiei  era,  că  trans­
                                                     născut  Zeus.  Mai  există  încă  şi  o  încă  determină  şi  gradul  de  dulceţă:  forma pe muritori în nemuritori.
                Lăcaşurile Olimpice.
                                                     altă  poveste,  după  care  ambrosia  a  de  nouă  ori  mai  dulce  ca  mierea,                  După  cum  în  tdte  celelalte  lu­
                          CFiae).                    existat  şi  înainte  de  Zeus  în  regiu­    nici mai mult, nici mai puţin.               cruri,  tot  aşa  şi  la  mâncarea  4 il°
                                                                                                                                                                                           r
                                                                                                                                                                                        e
             Fiind-că  am  pomenit  aci  des­        nile  Oceanului,  de  unde  luându-o  po­          Ca  consecinţă  a  credinţii  aces­     erau  mai  multe  calităţi.  Calitatea
        pre  cele  doue  substanţe,  cu  care  se  rumbiţele  o  aduceau  în  Creta  spre  teia,  arbitrare  se  înţelege,  omenii,  cea  mai  bună  era  pentru  4eii  ce-
       nutreau  divinii  locuitori  ai  lăcaşuri­    nutrirea micului Zeus.                        de  câte-orî  sacrificau  lui  Zeus  Cti-  rescî,  cari  locuiau  Olimpul  cel  cu
       lor  Olimpice,  adecă  ambrosia  şi  nec­           Este  încă  o  cestiune  discutată,  siu,  amestecau  miere  cu  apă  şi  cu  multe  crescete,  âr  calităţile  mai  in-
        tarul,  este  bine  se  cercetăm  ce  era  dâcă  mâncau  ambrosia  şi  bâu  nec­           suc  de  diferite  fructe;  âr  libaţiunea  feridre,  pentru  4 ii  de  sub  lună,
                                                                                                                                                                      0
        ambrosia  şi  ce  era  şi  nectarul,  aceste  tarul,  seu  mâncau  nectarul  şi  beu  ce  o  făceau  cu  acest  lichid  se  nu­         nimfele,  dryadele,  după  ordinea  mă­
        doue  alimente  întercfise  muritorilor,  ambrosia;  fiind-că  nu  este  bine  sciut,  mea  ambrosie.  Cu  acest  lichid  se  ririi  lor,  cari  nu  erau  vrednici  se
        cari  săturau  şi  îmbătau  pe  nobilii  care  din  aceste  doue  era  lichid  şi  mai  ungeu,  fiind-că  avea  miros  fru­             trăiască  pe  acelaşi  picior  cu  prea
        olimpienî.                                   care  solid.  După  Homeros,  4©ii  mân­     mos,  şi-l  considerau  ca  curăţitor  de  fericitul Zeus.
             Cuvântul  ambrosie  sub  rapor­         cau  ambrosia  şi  beu  nectar;  după  păcate.  Astfel  se  povestesce,  că  Hera               Nectarul  era  după  părerea  cea
        tul  derivaţiunii  lui  însemneză  nemu­     poetesa  Sappbo  şi  Alcman,  mâncau  spălându-se  în  baie  de  ambrosie  şi  mai  probabilă,  divina  băutură,  cu
                                                                                                                                                                             eJ
       ritor,  nemurire  de  aceea  şi  deveneau  nectar  şi  beu  ambrosie.  Părerea  înse  ungându-şî  cu  dânsa  minunatele-i  care  se  adăpau  numai  4 d-  Cuvân­
       nemuritori,  cei  ce  aveau  norocul  se  comună  este  aceea  consfinţită  de  cosiţe,  soţia  lui  Zeus  împrăştia  în  tul  însemnâză  neposedatul,  fiind-că
        guste  din  hrana  cheilor;  de  aceea  o  Homeros,  că  ambrosia  este  solid,  er  jurul ei un delicios parfum.                       nicî-odată  nu  a  fost  dobândit  de
        şi  numeau  divină.  Sunt  unii,  cari  nectarul  lichid.  Firesce,  că  pentru                 Se  povestea,  că  ambrosia  avea  muritori;  după  alţii  ar  însemna  dă­
       pretind,  că  ambrosia  nu  s’a  născut  noi  muritorii  este  imposibil  se  seim  şi  alte  fdrte  multe  proprietăţi  folo-  tătorul  tinereţii,  fiind-că  ţine  pururea
       de-odată  cu  cjeii,  aşa  că  primii  ne­    cam  ce  fel  de  substanţă  era  acea  sitore:  se  conservau  cu  dânsa  cada­           tineri  pe  cei  ce  gusta  dintr’însul;
       norociţi  Olimpienî  trebuiau  se  se  ambrosie  şi  acel  nectar;  Chimia  încă  vrele,  pe  care  le  împiedeca  de  des­              alţi  îi  dau  alte  însemnări.  Una  din
       mulţumescă  numai  cu  mirosul  fumu­         nu  este  aşa  de  desvoltată,  pentru  compunere,  so  vindecau  rănile  şi  cele  mai  logice  derivaţiunî,  este  a
       lui  amestecat  cu  grăsime,  ce  se  exala  ca  se  analiseze  şi  divina  hrană  a  celelalte  băle;  se  întrebuinţa  încă  acelora,  cari  pretind,  că  cuvântul
       în  timpul  frigerii  victimelor  sacri­      prea  fericiţilor  olimpianî.  Ibicus  4ice:  spre  readucerea  forţelor  pierdute,  nectar se derivă din cuvântul fenician
       ficate  în  ondrea  lor;  fiind-că  am­       că  era  de  nouă  ori  mai  dulce,  de­     întocmai  cum  am  lua  astă4î  fier  nictar,  care  însemneză  tămâie.  îm­
       brosia pentru prima-oră a fost pro­           cât mierea... singurul, care scie nu         seu chinină; der proprietatea cea             prejurarea, că mitologii şi preoţii
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78