Page 73 - 1897-09

1
I $ăiciir.iK. iteisîwliHtt, gazeta' iese în flâ-care iii,
si tljfigrata Abonamente pentru Anstro-Dngarin:
BtSWOV, î!Uţ&. îP.S?tr S'f, 80, Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
SftKooîf »Rfraaj6'i» au act
ssvtaesc, — M»Biwcu.'iis>6« na ««• N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
Mfcruaafl. Pentru România si străinătate:
litSEHÂTE se prâaaMO 1» Adml> Pe un an 40 franol, pe ş6so
nlstrnţinns lu Brmjov ţi 1» or- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«ăWvole Birouri :l8 ««hroIuH : N-rii de Duminecă 8 franol.
în Yiena: if. Ihtkos, Stmrich
HehaUic. P.udoif Xosit, A. Opptliks Se prenumără la tăte oficiele
Noohfolger; Anton Ovpeiik, J. poştale din intru şi din aiară
Danntbcr, in Budapostn : 4. 7. şi la dd. oolectori.
ttoldbergcrg, Sekjtein Bfrnat; In ligamentul paatru Brasor
Bnonxosoi: Ăgmct Haras, 8ac- administratiunea, piaţa mare,
onxa&ta de 3.otnn&nie: în Hsm- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bnrt: Saroii/> db Utbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţul Inaorţlurtllar: o *erin luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
gonnond pe e ooidnă 6 os. ţi Cn dusul în casă: Pe un an
SOor. limbau pentru o publi- (3^T-CLm.er do DD-CLm^-Irxocă, 3S) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări ni ui dosa după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ţi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Beoiame pe pagina a B-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 209.—Anul LX. Braşov, Duminecă 21 Septeinvre (3 Octomvre) 1897.

0 urzelă a sorţii. Causa este trufia milenară a ţărei, şi că este încă departe ds-a se sentaţiă de gală în Opera ungurâsoă, la
Maghiarului, care după cuvintele cur- pute vorbi de-o legătură de amici­ oare au luat parte mai multe dame, oa la
Septemâna acesta a fost dedi­ tenitdre, ce i li-a adresat împăratul ţia Intre poporul român şi maghiar. representaţia dată în onârea împăratului
cată alianţei Maghiariei cu Româ­ Germaniei cu ocasiunea petrecerei Şi de vom ave în vedere manifes­ Wilhelm, ou oonsiderare la presenţa Re­
nia şi frăţietăţii poporului maghiar sale în Pesta, a căpătat corne şi taţiile opiniei publice în România ginei Elisabeta.
cu poporul României. mai mari. şi stările dela noi, trebue să (ţicem, *
Acâsta cel puţin ni-au spus’o O probă de fuduliă şi de că va trebui să curgă încă multă A doua (fi 29 Septemvre MM. LL.
sute de articule, corespondenţe, co­ îngâmfare, unică în felul ei chiar şi apa pe Dunăre pănă se va pute vorbi Regele şi Regina României au făout de
municate şi depeşî, ce au umplut în la Maghiari, au dat gazetarii din cu drept de-o apropiare între popo­ diminâţa o visită la galeria de tablouri.
aceste 4de colonele foilor unguresc!. Pesta când au invitat pe Ziariştii rul României şi Maghiari. In trăsura dinainte mergea şeful poliţiei,
Incai de noi Românii de dincdce din România să bencbetuâscă şi să Ca să se p6tă împlini acestă în a doua "trăsură se afla Regina Româ­
nici n’a mai fost vorba în aceste ne­ se înfrăţescă cu ei într’un timp, când dorinţă, ce a fost esprimată în toas­ niei şi monarohul nostru, în a treia Regele
numărate producte ale infernului ga­ aprdpe tdte cjiarele de dincolo de tul monarchului nostru, în care s’a Carol şi Archiduoele Otto, apoi vinâu sui­
zetarilor maghiari, ca popor, ci s’a Carpaţî sunt oprite de-a trece peste (jis tot-odată, că şi regele Carol o nu- tele în trăsurile următdre.
vorbit numai de „agitatori români graniţa ungară şi când temniţele de tresce, trebue să se petrecă cu to­ Poporaţiunea pe strade a aolamat viu
nepatrioticî şi necredincioşi" spunân- aici gem de victimele prigonirilor tul alte lucruri în statul şi din par­ pe Suverani. La academiă, unde se află
du-li-se '"pe t6te cordele, că acum celor mai duşmăndse, puse la cale tea guvernului ungar; trebue să se galeria de tablouri, Suveranii au fost pri­
n’au decât se-şî ia catrafusele şi se de regimul unguresc în contra fra­ stabilâscă aici în Transilvania şi Un­ miţi de ministru Wlassiol, oare a sărutat
plece cu toţii la Bucurescî, unde-i ţilor lor de dincdce. garia, un regim întemeiat pe drep­ mâna Reginei României. MM. LL. şi
trimiteau fişpanii încă pe vremile Ce putea să fiă mai firesc, de­ tate şi libertate, un regim, care — arohiduoii şi-au înscris numele în oartea
lui Tisza Kalman; se se ducă acolo, cât ca la banchetul pregătit cu atâta ca să întrebuinţăm cuvintele rostite de onora comemorativă. După aoâsta s’au
că aici, sub absoluta stăpânire a „ca- strălucire în onorea coriştilor ro­ de regele Carol — să nu ţinţâscă întors ou toţii ia palat — salutat pe tot
valeresoilor" fii ai lui Arpad, nu mai mâni din regat, să rămână gazetarii la nimicirea, ci la „fericirea şi pacea drumul ou „eljen“-url din partea mulţimii.
11
au ce căuta. evreo-maghiarî singuri singurei, nu­ credincioselorpopore ale Domnitorului *
Nu-i vorbă, trebue se recunds- mai în societatea celor doi mame- nostru.
cem, că Ungurii şi-au dat totă si­ luci, ce şi i-au comandat ca să pre­ La 6rele 1 şi jumătate Regele Carol
a luat dejunul la popota regimentului de
linţa, ba s’au întrecut ei pe sine în dice din nou în pustiu frăţietatea ma-
a face, ca lumea maghiară şi ne­ gbiaro-română? Regele şi Regina României la Pesta. infanteriă „Regele Carol I“, al oărui pro­
prietar este.
maghiară se credă, că acum în ade­ Decă răspunsul acesta atât de
văr s’a sfirşit odată pentru tot-dâuna elocvent, ce l’au primit purtătorii UDgurii an hotărît sâ facă o primire Curtea oasărmii era transformată în
grădină plină de palmieri. — Sala oea mare
cu „agitaţiunile daco-române“. opiniei publice maghiare dela repre- cât mai strălucită Regelui Carol şi Reginei
Numai cât nu li-s’a brodit aşa sentanţii pressei române, a mai avut Elisabeta şi aşa s’a şi întâmplat. era împodobită ou’n portret mărime natu­
rală a M. S. Regelui Carol, înoonjurat ou
cum au voit şi au dorit ei. Şi-au lipsă de-o întregire, atunci acâsta se Suveranii români au fost primiţi ou
cam făcut socotăla fără birtaş şi când gâsesce în însu-şi toastul, ce l’a ros­ aoeea-şl pompă, ou oare fusese primit în­ ramuri de lauri şi palmieri, şi portretul
împăratul Franoiso Iosif înoonjurat ou dra­
se credeau mai stăpâni pe situaţiune, tit regele Carol la prâncjul festiv ainte ou 10 4ile împăratul G-ermaniei. In
pele ou colori românesci şi unguresol.
au buclarisit’o binişor cu prietenia dat în ondrea lui şi a Reginei în pa­ looul stindardelor germane fâlfăia pretu­
şi frăţietatea dintre Maghiari şi su­ latul dela Buda. tindeni trioolorul României. Deooraţiile După revistă a fost presentarea ofi-
puşii regelui Carol. Acest toast, care de-altmintre­ stradelor erau oam aoelea-şî ou puţine es- ceriler, apoi s’a servit dejunul în sala oea
Par’că a fost o urzălă a sorţii, lea — ca şi acela al monarchului oepţiunl. La gară a fost spre întâmpinarea mare. Au asistat generalul de Beok, şeful
ca tocmai atunci, când strănepoţii nostru -— are un caracter curat per­ păreohei regale române monarohul nostru statului major-general, general prinţul de
lui Arpad au făcut pentru întâia- sonal, accentueză numai „esoelentele ou toţi arohiduoii, generalii, miniştri eto. Lobko"witz, oomandantul oorpului al 4-lea
dră, de când au descălecat pe pă­ raporturi dintre ambele state" şi în- Onorurile militare le-a făout o oompauiă de armată, d-1 Emil Giiio», ministrul Ro­
mântul Panoniei, o primire sărbă- cungiură a vorbi şi de raporturile din regimentul 6 de infanteria, care pârtă mâniei la Yiena, şi d-1 Alexandru Balş,
torescă unui Domnitor român, să se dintre popdre, cu privire la cari şi-a numele „Carol I Regele României“. La oonsulul-general al România la Budapesta.
dea pe faţă în mod atât de bătător esprimat monarchul nostru dorinţa, sosirea înalţilor 6speţl, mnsioa militără a M. S. Regele Carol a ridicat un toast
la ochi, că convieţuirea şi vecinăta­ ca să ia „caracterul unei prietenii intonat imnul regal româueso. La intrarea cjioând oă fiind proprietar al regimentului 6
tea lor cu Românii din Carpaţi şi intime şi statornice". în oraş Suveranii au fost aclamaţi de pu­ da infanteria oonsidera oa o datorie mili­
dela Dunăre nici după o miiă de anî Va să însuşi regele Carol blic. In deosebi Regina Elisabeta a fost tară, şi tot-odată plecând diD inimă, de a
n’a putut ajunge la acel punct, ca a dat să se cundscă prin acâsta, că întâmpinată ou oăldurose ovaţiunl din par­ bea în sănătatea şefului suprem al armatei
să se simţă cât de puţin atraşi unii raporturile, de cari a vorbit, privesc tea damelor, oe se aflau la ferestri şi pe Majestâţei Sale împărat şi Rege, Franoiso
de alţii. pe guverne şi politica oficială a baloâne. In sâra cjh întâia a fost repre- Iosif.
01

FOILETONUL „GAZ. TRANS.'
dusă în cornul Amaltbiei când s’a numai ce este, şi ce gust are, der mai mare a ambrosiei era, că trans­
născut Zeus. Mai există încă şi o încă determină şi gradul de dulceţă: forma pe muritori în nemuritori.
Lăcaşurile Olimpice.
altă poveste, după care ambrosia a de nouă ori mai dulce ca mierea, După cum în tdte celelalte lu­
CFiae). existat şi înainte de Zeus în regiu­ nici mai mult, nici mai puţin. cruri, tot aşa şi la mâncarea 4 il°
r
e
Fiind-că am pomenit aci des­ nile Oceanului, de unde luându-o po­ Ca consecinţă a credinţii aces­ erau mai multe calităţi. Calitatea
pre cele doue substanţe, cu care se rumbiţele o aduceau în Creta spre teia, arbitrare se înţelege, omenii, cea mai bună era pentru 4eii ce-
nutreau divinii locuitori ai lăcaşuri­ nutrirea micului Zeus. de câte-orî sacrificau lui Zeus Cti- rescî, cari locuiau Olimpul cel cu
lor Olimpice, adecă ambrosia şi nec­ Este încă o cestiune discutată, siu, amestecau miere cu apă şi cu multe crescete, âr calităţile mai in-
tarul, este bine se cercetăm ce era dâcă mâncau ambrosia şi bâu nec­ suc de diferite fructe; âr libaţiunea feridre, pentru 4 ii de sub lună,
0
ambrosia şi ce era şi nectarul, aceste tarul, seu mâncau nectarul şi beu ce o făceau cu acest lichid se nu­ nimfele, dryadele, după ordinea mă­
doue alimente întercfise muritorilor, ambrosia; fiind-că nu este bine sciut, mea ambrosie. Cu acest lichid se ririi lor, cari nu erau vrednici se
cari săturau şi îmbătau pe nobilii care din aceste doue era lichid şi mai ungeu, fiind-că avea miros fru­ trăiască pe acelaşi picior cu prea
olimpienî. care solid. După Homeros, 4©ii mân­ mos, şi-l considerau ca curăţitor de fericitul Zeus.
Cuvântul ambrosie sub rapor­ cau ambrosia şi beu nectar; după păcate. Astfel se povestesce, că Hera Nectarul era după părerea cea
tul derivaţiunii lui însemneză nemu­ poetesa Sappbo şi Alcman, mâncau spălându-se în baie de ambrosie şi mai probabilă, divina băutură, cu
eJ
ritor, nemurire de aceea şi deveneau nectar şi beu ambrosie. Părerea înse ungându-şî cu dânsa minunatele-i care se adăpau numai 4 d- Cuvân­
nemuritori, cei ce aveau norocul se comună este aceea consfinţită de cosiţe, soţia lui Zeus împrăştia în tul însemnâză neposedatul, fiind-că
guste din hrana cheilor; de aceea o Homeros, că ambrosia este solid, er jurul ei un delicios parfum. nicî-odată nu a fost dobândit de
şi numeau divină. Sunt unii, cari nectarul lichid. Firesce, că pentru Se povestea, că ambrosia avea muritori; după alţii ar însemna dă­
pretind, că ambrosia nu s’a născut noi muritorii este imposibil se seim şi alte fdrte multe proprietăţi folo- tătorul tinereţii, fiind-că ţine pururea
de-odată cu cjeii, aşa că primii ne­ cam ce fel de substanţă era acea sitore: se conservau cu dânsa cada­ tineri pe cei ce gusta dintr’însul;
norociţi Olimpienî trebuiau se se ambrosie şi acel nectar; Chimia încă vrele, pe care le împiedeca de des­ alţi îi dau alte însemnări. Una din
mulţumescă numai cu mirosul fumu­ nu este aşa de desvoltată, pentru compunere, so vindecau rănile şi cele mai logice derivaţiunî, este a
lui amestecat cu grăsime, ce se exala ca se analiseze şi divina hrană a celelalte băle; se întrebuinţa încă acelora, cari pretind, că cuvântul
în timpul frigerii victimelor sacri­ prea fericiţilor olimpianî. Ibicus 4ice: spre readucerea forţelor pierdute, nectar se derivă din cuvântul fenician
ficate în ondrea lor; fiind-că am­ că era de nouă ori mai dulce, de­ întocmai cum am lua astă4î fier nictar, care însemneză tămâie. îm­
brosia pentru prima-oră a fost pro­ cât mierea... singurul, care scie nu seu chinină; der proprietatea cea prejurarea, că mitologii şi preoţii