Page 74 - 1897-09
P. 74
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 209—1897.
Colonelul Wischinlca a mulţumit în nu La prânzul de gală, când s’a 9ervit Ungurii şi Românii. Ba mai mult chiar. n pred'ua visitei
T
mele ^ofiţerilor, picând în toastul său că amin desertul M. Sa împăratul şi Regele Fran- regelui Carol la Budapesta, visită pe oare
iar
tirea aoestei cjile va rămâne gravată în is cisc Iosif 1 a ridicat în franţuzesoe urmă „Drapelul“, Z naţional-liberal pressa maghiară o esploateză după cam se
toria regimentului 'în mod neşters. Colo torul toast: din Bucurescî, răspunzând foilor soiă. fruntaşi ai Românilor de peste munţi
nelul a adaus, oă mândru şi fericit de a maghiare, cari tălmăcesc visita re an fost băgaţi la înohisore, un profesor ro
„Cu sufletul plin de amintire pentru
purta Agustul nume al Majestăţii Sale gelui Carol în favorul politicei ma mân a fost dat judecăţii pentru oă a făouţ
„frumosa şi strălucita primire pe care
regimentul admiră în M. Sa Regele Garol, ghiare, scrie îa numărul seu de Vi
„Majestatea Vdstră aţi avut bunătatea a un cor de şoolarî, geudarmi’ au oprit pe
pe şeful cavaleresc al vitejii armate române. neri :
„Mi-o faoe, la venirea Mea în România, vârful baionetelor pe credincioşi de a tnerga
Regimentul nu p6te să dovedâsoă adânoul Ungurii vorbesc de prietenie, de apro în bisericile lor, şi alte persecuţii şi batjo-
„Mă simt ferioit să mă foloseso de acâstă
său respect pentru proprietarul său, decât piere, de bune şi cordiale raporturi între ourî, pe oarl nu le mai înşirăm.
„ooasiune, pentru oa din nou să esprirn
fiind în tot-da’una gata să mâră pentru cele două popore. (Ungurii şi Românii).
„adenoa Mea mulţumire Majestăţii Vostre. Faptele nu se potrivesc de loo ou
şeful suprem al armatei, împăratul Rege Insâmnă deci, după Unguri, oă prietenia vorbele.
Franoiso Iosif. Colonelul Wisohinka a ri- „Simt o vie satisfacţia oă pot saluta şi bunele raporturi au lipsit mai înainte oa Ungurii ori trebuiau să se mărginesoă
„în mijlocul Nostru pe Majestatea Vdstră
dioat apoi paharul strigând: Trăiască Regele să fiă nevoe să afirmi oă ele vor fiinţa la stâgurl, musicî, speotaoole etc., si pressa
„oa şi pe Majestatea Sa Regina şi cu deo
Garol, şeful glorios al armatei române. pe viitor. lor să se mulţămesoă cu obioînuitele arti-
M. S. Regele României s’a fotografat sebire mişcat de neourmatele sforţări ale Să vedem puţin de oe-au lipsit şi din oole de politeţă, ori dâoă era vorba da
„Majestăţii Vdstre, oa să dea bunelor rela-
apoi ou ofioerii regimentului, apoi s’a în partea cui au lipsit. prieteniă, relaţii oordiale, alianţe politice şt
„ţiunl dintre popdrele nostre earaoterul unei
tors la palat, după ce şi-a luaut rămas bun Puţinii Unguri cari looueso în Ro mai seim noi oe, atunci trebuiau întâia
„prietenii intime şi statornice, rog pe Ma
dela ofieerî în modul cel mai oordial. mânia de vreme îndelungată, sunt cetăţeni fapte şi apoi vorbe, garanţii şi apoi arti-
iestatea Vdstră să fiă convinsă, oă doresc
* români ou drepturi egale, au biserică şi oole ditirambice.
„din inimă să sprijineso ou tot dinadinsul
După amâcjî, Majestăţile Lor Române, şcolă liberă, pot fanda orî-ce fel de aso Şi fiind-oă e la mljloo vorba desDre
„sforţările Majestăţii Vdstre.
însoţite de monarchul nostru au visitat pa ciaţii cu scop chiar cultural naţional, îu- oele trei miltdne de Români, şi fiindcă
„Păstreze Dumnecjeu României, pen-
latul parlamentului. La intrarea palatului tr’un curent satele unguresc! câte există dela felul cum sunt ei trataţi depinde
„tru multă vreme înoă, pe Domnitorul a
au fost primite de d-1 Banffy, ministrul- la noi se bucură absolut de tote libertă totul între Ungaria şi România, Ungurii
„cărui înaltă înţelepciune a făcut din aoâată
preşedinte d-1 Tarkovioh, secretar de Stat, ţile de care se bucură şi Românii. trebuiau să le dea şi lor ouvântul; să fi
„frumdsă ţâră un element de ordine şi de
contele Lad. Tisza şi d-1 Steindel, arohitect. Şi să se noteze că aceşti Unguri răs- venit şi viotima să ne arate, oă articolele
„paoe în Europa, şi exprimându-Ml dorinţa
Majestăţile Lor au fosţ aolamate de o mul leţi n’au în România nici unul din drepturile pressei maghiare au o basă seridsă.
„ferbinte pentru oontinuarea şi pentru mai
ţime imensă, îngrămădită în faţa palatului. istorice şi teritoriale, pe cari le are marea Dâcă Ungurii ţineau să-şî justifioe ar-
„trainica întemeiare a acestei fericite si
In timpul visitării edificiului, împăratul massă a Românilor din Ungaria. tioolele sorise asupra visitei regelui nostru
tuaţii, beau în sănătatea înalţilor mei ds-
avea la braţ pe M. S. Regina României, la Budapesta, pe lângă drapele, musicî, ar
„peţî, a Majestăţilor lor Regele şi Regina Pe de altă parte număroşî Ungari,
apoi veneau M. S. Regele Carol şi arohi- curi de triumf şi aolamărl, trebuiau si ofere
„României". cari nu-şl pot oâşt’gft esistenţa în ţâra lor,
J
ducele Otto. După visită, ce a ţinut / de regelui Carol un început măcar de încetare a
4 sunt primiţi la noi fără nici o piedecă, liber!
oră, Majestăţile Lor au exprimat întrâga Majestatea Sa Regele Carol 1 al Ro persecuţiei faţă de Români.
se îmbrăţişeze or!-co carieră, se fundeze
Lor satisfacţia, apoi au fâout o plimbare mâniei a răspuns tot în franţuzesoe: Der ou aolamărl la Pesta si ou inchi-
asociaţii între denşii, se se adune nesupe-
în trăsură prin oraş. Au visitat Parc-olubul sore, amendă şi gendarmî în Transilvania
„Majestatea Vdstră să-Ml permită de raţî, se primdscă în libertate <Jiare ungu
unde au fost primite de directorul, baron şi Banat, nu se resolvă ohestia pusă înainte
„a-I exprima viua şi profunda Mea recu- resc!, să-şî câştige averi cât de frumdse.
Aczel, contele Goluohowski, Perozel, Da de pressa maghiară.
„nosoinţă pentru cuvintele Sale atât de mă- Un (Ziarist ungur, oare a făout mai
niel şi de numeroşi domni şi domne cari
„gulitdre, oarl Mă umplu de bucuriă, ca şi deunăcjf o oălăfcoriă prin România, s’a mi
au fost presentanţî Majestăţilor Lor.
„pentru primirea oordială, ce a-ţl avut bu rat chiar de ospitalitatea nostră aşa de per- Mişcarea în Bucurescî. In faţa
* nătatea a ne feoe.
feotă fată de emigranţii unguri, şi a adus oelor oe se petreceau la Budapesta, mai
împăratul Franoiso Iosif a conferit «Majestatea Vdstră binevoiesoe să oele mai mari laude spiritului nostru de ales în faţa purtărei pressei maghiare, oare
decoraţiuni ministrului României la Viena, „amintdsoă, oă am avut nemărginita buou- toleranţă. tălmăcea acea visită a regelui Carol ca o
Emil Ghioa, consilierului delegaţiunei la „riă de a Vă primi, acj! tocmai un an. în In raporturile nostre ou statal ma isbândă a politicei maghiare faţă cu Ro
Viena Mavrodi, oonsulului general român „România. Amintirea aoestei visite va ră- ghiar am fost ireproşabili. Nicî una din mânii de dinodoe, studenţii universitari diu
dela Budapesta A. Balş şi vioe-oonsulului „mânea pentru totdduaa întipărită în ini - ţerile europene nu s’a folosit atât de des- BuourescI au ţinut o întrunire Lunia tre
Mărgăritescu. „mile Ndstre: ea a contribuit puternic spre voltarea nostră economică cât s’a folosit cută şi au hotărît, oa comitetul naţional
Rogele Carol a conferit decoraţiuni „a consolida şi mai mult esoelentele ra- Austro-Ungaria, — Ungaria făoându-şl par studenţesc să afişeze în oraş şi să răspân-
mareşalului curţii, conte L. Apponyi, con „porturi atât de ferioit stabilite între Sba- tea leului. dâsoă în t6tă ţâra un manifest, în oare se
telui Kinsky, mai multor funoţionari ai „tele nostre, raporturi oe au găsit o nouă Prin urmare dâoă n’a existat între cjioe între altele:
ourţii şi de stat şi primarului Budapestei „confirmare în mărdţa primire oe Ni s’a cele două state prietenia pe oare Ungurii „Să strigăm ou patere, ou glasul des-
Markus. „făout şi la oare Capitala Ungariei s’a 0 doresc astăcjl, vina nu p6te fi din partea perărei, oa să soiă întrâga lume cultă, oă
* „asooiat într’un mod aşa de călduros şi nostră. Şi când presta maghiară ne vor- armonia dintre noi şi Unguri nu se pote
In 29 Septemvre săra la 6 ore s’a „aşa de simpatio. besoe de stabilirea unor raporturi amicale stabili prin visite înalte, ci numai prin
dat un prândţ de gală în salonul cel mare între Ungaria şi România, pilda trebue să stirpirea nedreptăţii şi a arbitrariului.
„Rugând pe Majestatea Vdstră să
al palatului dela Buda, în ondrea păreohei pornâseâ dela densa şi dela statui ungu „Tinerimea română universitară îşi va
„orâdă sentimentelor mele de profundă ve-
regale române. La prântjul acesta au luat resc. face datoria. Va apela din nou la întrâga
„neraţiune şi urărilor arcjâtdre oe faoem
parte membri familiei imperiale, marele Există ore un înoeput de pildă pen pressă europână spre a sprijini legitimele
„pentru Voi şi Augusta Vdstră oasă, ridio
duoe rus Boris, toţi demnitarii ourţii, ai „paharul meu în sănătatea Majestăţei Vds- tru ca Ungurii, bizuiţi pe densa, să p6tă oererl ale Românilor subjugaţi".
statului, căpeteniile oierului şi ale armatei cjioe Românilor: Visita regelui vostru e de Apelul se încheiă ou cuvintele :
„tre. Cerul să Vă protâgă şi să Vă acorde
şi d-1 Emil Ghica representantul României ban augur pentru viitor, oăcl ne vom sluji „Să lăsăm nepăsarea şi să fim treziţi
„înaă o lungă domniă pentru fericirea şi
la Viena. de prilegiul oe ni-1 dă oa să vă acordăm şi în somn de vorbele poetului:
„pacea oredinoioselor Vostre popore. Tră
Regina României şedâ la drepta ar- iască Majestatea Sa împăratul şi Regele. satisfaoţii şi mai mari oa oele deja aoor- Capul ce se plecă paloşul nu-1 taie;
date? Dâr cu umilinţă lanţu-1 încovoia.
ohiduoesei Măriei Iosepha şi avă la drâpta „Trăiasoă Majestatea Sa Impărătesa şi
sa pe împăratul şi regele Franoiso Iosif, „Regina". In treout nu ni s’a dat nioî o satis Tot-odată studenţii universitari, îm
la stânga archieuoesei şedea M. Sa. Regele facţie, ci numai persecuţii şi umiliri am preună ou membrii comitetului Ligei, s’au
Carol. veţjut că s’au adus Românilor de peste sfătuit şi au hotărît, oa în de Dumi
* munţi. In present nioî atât. necă, 8 Ootomvre, să se ţină în Bucurescî
înţeleg prin Nectar tămâia ce se tar scirile sunt mai complecte, fiind „der acesta este produs din Ambro cea prea frumdsă, şi nu trimetea pe
1
ardea în onărea Zeilor; âr ambroisie, că marele Homeros insistă mult asu sie şi Nectar ). Mercur ca să-l scape. Câud Mercur
1 11
frigerea cămărilor de victime în pra nectarului, după cum, de alttel, Cu un cuvânt ambrosia şi nec s’a dus la înebisărea Z® ^ * res-
timpul sacrificiilor, confirmă ultima insistă asupra tuturor beuturilor. tarul, erau hrana, tinereţea, sănă boiului, l’a găsit pe bietul Marte
derivaţiune. După cum am vecjut, Tatăl poesii ne spune, că nectarul tatea, forţa Zeilor nemuritori, este slab peste măsura şi ne mai putând
ambrosia se putea fabrica, tot aşa avea culăre roşie şi un miros estra- lesne de înţeles deci, cât de neno să pronunţe nici o vorbă.
şi în Olimpul Lidiei se fabrica o ordinar de frumos, avea încă pro rociţi trebue să fi fost pururea feri Erau însă şi împrejurări, în care
speţiă de beutură curiosă, din miere prietatea de a împedeca putreejirea ciţii chiriaşi ai Olimpului de câte Zeii erau lipsiţi de ambrosie şi nec
vin şi suc de diferite plante miro- şi descompunerea corpurilor: Astfel or! se întâmpla ca să fiă lipsiţi de tar, nu din causa vre-unei întâm
sitore, care după Atheneu'), se nu Thetis cea cu piciorele de argint, aceste divine alimente, mai ales că: plări nenorocite, ca acea alui Marte,
mea nectar. Mai era încă şi o altă mama lui Acbile, consolându-1 eu Zeii „nu mănâncă pâne, nici nu dâr şi ca pedepsă, de odată cu ră
tradiţiune mai poetică asupra nas- ocasiunea morţii iubitului lui amic beau vin negru" şi de acea sunt pirea dreptului de a se înfăţişa îna
cerii nectarului; după acesta tradi Patroclu, şi promiţendu-i se ţină ca fără sânge, şi se numesc nemuri intea celorlalţi dei, şi de a participa
ţiune nectarul s’a născut de-odată davrul lui Patroclu nedescompus; tor! )“. la adunările Zeilor, de a avea vre-o
cu ambrosia; nectarul curgea din „injectâ prin nările lui Patrocle 2 împrejurările lipseau câte-odată relaţiune şi amestec cu neurgisiţii
celalalt corn al caprei Amaltheia, Ambrosie şi roş Nectar pentru-ca pe Zeii olimpic! de aceste două ali nemuritori. Acesta se întâmpla când
doica lui Zeus. corpul să-i rămâie nedescompus ). vre-unul dintre Z®b după ce s’a ju
1
mente: astfel se povestesce, că
Când a fost vorba despre Am- Ciclopul Poliphem ) după-ce bău AloiZii Otos şi Efialte puseră odată rat pe înfiorătdrele valuri ale sti-
2
brosie, am vecjut, câ nimic nu era divinul vin, pe care Ulise i l’a ofe mâna pe Z ^ răsboiului Marte îl gelui nu se ţinea de vorbă seu îl
eu
cunoscut sub raportul calităţii, al rit ca să-l îmbete şi se scape şi el închiseră într’un vas de aramă şi-l călca; formula acestui jurământ după
culdrei şi al composiţiunii ei, afară ţinură sclav trei-spre-Zece Iun! în Homeros era următorul:
însu-şî şi tovarăşii lui dela o mdrte
de frumuseţea mirosului ei şi a crudă şi sigura, cu entusiasm strigă: tregi, nemâncat şi ne băut. Cine „Aide, jură-mî acuma pe invio
estra-ordinarei ei dulceţi predicate scie ce era să fiă de densul, decă labila apă a Stigelui, cu o mână atinge
de Ibicus. ISe pare, că despre nec- nu simţia mama sa vitregă Iereboia „hrănitorul pământ, er cu cealaltă,
b Hom. Iliada raps. 19-a vers 29. „marea albă de spumă, pentru-ca
2 ) Fiiu a lui Neptun avea un singur b Hom. Odisea raps. 9-a vers 359. „nouă toţi să ne fiă martor! Z®ii din
b Scriitor grec dm secolul al III.
după Ohr. a scris „dipuosofiştii". ochiă în frunte: era mâncător de omeni. 2 ) Iliada raps. 5-a vers 341. „iad, car! sunt în jurul lui Sa-
