Page 75 - 1897-09

Nr. 209 - 1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

mare meeting de simpatiă pentru oausa ro­ piseţele acestui notar necunoscut („Gesta ropei, Franoesii şi Ruşii, fii de fii se sileso mult au înoeput să folosâsoă velocipedul
mână din Transilvania şi de protestare în Hungarorum") învăţaţii străini cu toţii le şi unii şi alţii să dea dovefil de dragostea medicii de pe la sate şi de prin oraşele
oontra dăinuirei sistemului de maghiarisare, consideră numai oa pe nisce povescl fără şi prietenia intimă, ce esistă între ei. O din provincia ale Austriei, deâreoe nu du-
susţinut şi înăsprit de guvernul unguresc. valore istorică; ba chiar unii istorici ma­ astfel de dovadă este şi seirea mai nouă, mai oă eoonomisâză mult timp, putând să
S’a ales un comitet ad hoc sub preşe- ghiari. ca Eunfalvy (Hundsdorfer) şi Văm- oare ne spune, oă Ţarul Rusiei a oumpărat alerge mai repede ou el, dâr eoonomisâză
dinţa d-lui Mihail Vladescu, profesor uni­ bdry (Weinberger) au tras la îndoială, că îu oraşul Nizza din partea de mâfiă-fii a şi cheltuelile, oe le-ar avâ dâoă şi-ar ţinâ
versitar. descrierile Anonimului lui Bela sunt ade­ Eranciei un păment de vre-o 6 heotare, pe trăsură ou cai. Pe lângă asta, umblând ou
vărate. oare voesce să-şi olădâscă o pompâsă vilă. velooipedul mai fao şi o sănătâsă gim­
*
Aoâstă vilă va fi destinată în prima liniă nastică.
Un nou dar Ungurilor. Se înţelege, că darul monarchului i-a pentru Ţarina văduvă şi pentru Ţareviol,
umplut de buouriă pe toţi Maghiarii, oarl oarl de aoi înainte voesoe să petrâoă în Carne cnşer. De oâte-va fiile Evreii
A doua fii după plecarea împăratului din Buouresol sunt lipsiţi de oarne ouşer,
şi aşa erau ameţiţi de laudele cu oarl i-a fiă-oare iârnă în Franoia. Insu-şl Ţarul se
german Wilhelm 11, a apărut în foile din fiioe „Timpul“. Hahamii evrei oer 1 leu şi
înoărcat împăratul Wilhelm. fiioe, oă are de gând să petrâoă fiilele mai
Budapesta o scrisore a monarchului nostru 50 de bani pentru tăierea unei vite mari.
Au pornit mare mişcare în t6tă ţâra, aspre de peste iârnă în frumosul ţinut al
cătră ministrul-president, baronul Bânffy, Măcelarii evrei nu mai voeso însă să plâ-
mai ales pe cale oficiosâ; congregaţiile şi Nizzei, împreună ou mamă sa. Contraotul
în care scrisore încunosciinţâză pe primul tâsoă aoâstă sumă şi oferă 50 de bani pen­
oraşele ţin şedinţe festive şi trimet adrese pentru cumpărarea intravilanului din vorbă
său sfetnic, că a hotârît să se ridice, pe tru tăerea unei vite. Hahamii nu vor să
do mulţâccmâ monarchului. Alaltăerl, 30 a şi fost subsoris înaintea notarului publio
propriele spese ale Maj. Sale, statue la mai primâsoă numai 50 bani şi deol nu mai tae
Septemvre a ţinut şedinţă festivă şi re- din Nizza, cu oare ooasiune Ţarul a fost
mulţi bărbaţi vestiţi din istoria poporului vite. Mai mult: hahamii au afurisit ou ooa-
presentanţa orăşenâseă dela Budapesta, vo­ representat prin un împuternioit speoial
magliiar, care să fiă aşefiate pe pieţele din
tând şi ea o astfel de adresă, âr sâra a al său. sia sărbătorilor pe măoelarii evrei, oarl
Pesta. aouma Isunt şi mai îndârjiţi. Populaţia evroe,
fost o iluminaţie în tot oraşul, despre care
Concentrările de miliţieni în România, mai ales oea săracă, care nu mănâncă de
Aceşti bărbaţi sunt: episcopul Sf. foile aduc colon e întregi.
Gerhard, educatorul fiului regelui Ştefan * din tâmna aoâsta, au dat resultatele neaş­ cât oarne cuşer, se hrănesce aoum numai
teptate. Mai toţi miliţienii au răspuns la
u
cel Sfânt, al Ungariei şi apoi omorît; Pe­ „Narodni Listy — confiscat. Numărul ou peşte pănă la împăcarea hahamilor ou
ordinele de ohemare şi dâoă exoepţii au
tru Pdzmăny (născ. 1550), arclii-episcop dela 30 Septemvre al fiiarului ceh din măoelarii.
din Strigoniu şi scriitor al cărţilor biseri­ Praga „Narodni Listy“ a fost confiscat de fost, ele sunt — faţă ou numărul total al
concentraţilor — forte miol. La regimentul D-l Dr. George Ilea, advooatîn Cluşiu,
cesc! maghiare. Principele ardelean Stef. cătră procuratura ces. reg. din pricina mo­ ou înoepere dela l-a Ootomvre u. o. şi-a
Bocskay (1557—1608), care a făcut revo­ dului cum a scris despre autograful împă- 3 Olt, numărul oelor oarl nu au răspuns la strămutat oanoelaria advocaţială în Strada
luţie contra împăratului Rudolf II, âr Sul­ ratului-rege Francisc Iosif, privitor la sta- ordinele de ohemare este oeva mai ridicat,
— de 106. La oelelalte regimente din ţâră Podului (Hid uteza) Nr. 14 în etagiul 1,
tanul i-a fost trimis şi coronă voind să-’l tuele de ridicat în Pesta. de oătră stradă.
facă rege al Ungariei. Gavril Betlhen Etă cum se exprimă între altele fiia- însă, lipsurile sunt ou mult mai miol. ln-
(1580—1629), principe al Ardealului şi cu­ rul ceh:... „pică orl-cine ce vrea, în cele struoţia militară a miliţienilor, a dat de Restaurantul Fleischer din loo va primi
asemenea resultate exoelente. Inspecţiile oe
noscut în istorie tocmai ca neîmpăcat din urmă întâmplări trebue să vedem tri­ ou fiiua de mâne un nou arendator, pe d-l
vrăşmaş al dinastiei habsburgice, contra umful consciinţei de sine a Maghiarilor, al s’au făout trupelor oonoentrate au dovedit Ianura, care pănă aoum a stat în servioiu
44
căreia mereu se răscula; după-oe puse în politicei maghiare. La tote aceste întâm­ ounoscinţe solide în mânuirea armelor, pre- la „Pomul verde . Dânsul promite a servi
stăpânirea sa mai totă Ungaria, âr dieta plări nu s’a ţinut absolut sâmă de naţio­ oum şi un spirit de disoiplină egal cu al publicul ou mâncări şi beuturl bune, pre­
din Bistriţa a declarat pe împăratul Fer- nalităţile nemagbiare; lealitatea lor a fost trupelor în aotivitate. cum se pâte vedâ diu anunţul publioat în
dinand II, detronat, el, Betlhen, a fost cu totul ignorată; nu s’a ţinut de loc sâmă, partea din urmă a numărului nostru de afir.
Alegere de preot. Ni-se scrie: Luni în
proclamat rege al Ungariei. — 16n Eu- că ele în tot-dâuna au apărat politica Vie-
8 (20) Septemvre c. s’a ţinut alegerea de Impedecarea nascerei bălelor de copii
tnade (1390—1456). — Nicolae Zrinyi, cu­ nei contra aspiraţiilor maghiare. Nu putem
paroch în parochia nostră gr. or. Sălciua- urmâză atunci, când copilul va avâ un
44
noscut ca vitâz apărător al cetăţuiei dela să nu scotem acest fapt la ivâlă .
de-jos, protopreshiteratul Lupşei. Ales a organism oţelit şi capabil de a resista, care
Sighet, unde ’şi-a găsit şi mârtea eroică,
fost cu mare însufleţire prin unanimitate de se va lăsa a se desvolta germenele bălei.
aruncându-se cu ai sei asupra Turcilor ce’l
voturi teologul absolut D-l Laurenţiu Cior­ Sunt diferite preparate medicinale în co-
împresurau. — Idn Pălffy (1664—1752) ge-
bei, învăţător în Ponor. Alegerea a decurs merciu, care urmâresce acest scop, dâr
neralissimul şi cel dintâifi om de încredere — 20 Septemvre v.
în ordine esemplară sub conducerea harni­ este în genere cunoscut, că esistă numai
al împărătesei Maria Teresia; se elice de
Regele Carol în Iaşi. Majestatea Sa cului nostru protopresbiter traotual P. P. D. un singur mijloc, care corăspunde în tâte
el, că ar fi fost cel dintâifi, care a strigat
Regele României se va dace la Iaşi la 21 loan Danciu. Alesul preot Ciorbea este un privinţele cerinţelor ce i-se face, şi acest
în dieta din Pressburg cuvintele: Mor ia- Octomvre. Probabil că va fi însoţit în vi- tînăr zelos şi orator bun, dela care po­
r
mur pro rege nostro /“ — Ştefan Vesbbczy mijloc este untura de pesce (Leberthran).
sita aoâsta şi de M. S. Regina. Visita va porul sperâză mult. — Unul din cei pre- Copiilor le vine grâţă de a lua obicinuitul
(1470—1542), vestit ca jurist ungar, care
fi sourtă, două sâu trei fiile. Afară de pa­ senţi. Leberthran; acest inconvenient se delătură
a compus legile. Aprobate şi Compi-
rada obiolnuită şi deooraţiunile stradelor, prin Leberthranu lui Zoltan, care n’are
pilate. — Scbaslion Tinâdy, care mai în­ Călduri mari în Octomvre. Suntem,
primăria va ridioa un arc de triumf în nici gust nici miros rău, şi de aceea atât
tâi se lupta alături cu răsvrătitorul 1. Zadolya, după stilul nou, în luna lui Ootomvre şi
piaţa „Unirea" cu deooraţiunl alegorice şi copil cât şi âmenii adulţi îl iau bucuros.
umblând prin ţâră cu vidră în mână ca ou tote aoestea în unele ţinuturi ale Italiei,
iluminat ou electricitate prin lămpi ou arc. Depositul general în farmacia lui Zoltân
compositor al cântecelor patriotico ; âr mai după cum se sorie de aoolo, oăldurile sunt
Se va da o representaţie de gală, în sala Bela Budapesta Y. Nagy-korona-utcza 22
târfiiu se dase pe partea împăratului Eer- mai mari oa la noi în luna lui Cuptor.
Teatrului Naţional şi va fi dans popular — unde se capătă cu 1 fi. sticla.
dinand. — In sfârşit va căpăta monument Aşa, de esemplu, în Veneţia căldura a
în piaţa Unirei. In fiiua de 22 Octomvre
şi aşa disul „notar fără nume al regelui ajuns săptămâna aoâsta pănă la 26 grade,
se va faoe inaugurarea universităţii; re­
u
Bela , (Anonymus Belae Regis notarius), în Milano pănă la 27, âr în oraşele de
vista militară; inaugurarea abatorului, a Banchetul Ziariştilor unguri.
despre persona căruia însă nu se scie ab­ mâfiă-fii ale Italiei chiar şi pănă la 31
scâlei din TataraşI, a băiei populare şi a
solut nimic, nici atâta nu e încă sigur, al grade. Cireşii şi alţi pomi au înflorit a Ou mare alaifi au araugiat fiiariştii
lucrărilor dela Oaloaină; De la 7 şi jum.
cărui rege Bela a fost el notar, cad Un­ doua 6ră. unguri din Pesta nu banohet, ce voiau să-l
mare banohet în aala teatrului, la oare vor
garia a avut patru regi cu acest nume. d°a îu onorea fiiariştilor din România, pe
lua parte 500 de persoue. In aoelaş timp, Poliţişti păcăliţi. Foile germane isto­
Sus fiisul notar a scris letopiseţe pline de oarl i-au învitat la festivităţile de primire
patru banchete populare se vor da la Cai- risesc un cas interesant, oe s’a întâmplat
poveşti fantastice, de fabule istorice, des­ a Suveranilor români. Nici unul însă din­
caina, Păcurari, TataraşI şi Galata. Dumineca trecută în oraşul Baden-Baden
pre venirea Ungurilor aicea, pe care aceş­ tre invitaţi nu s’a înfăţişat. Aşa au hotă-
din Germania. Un domn din Stuttgart voia
tia şi-au întemeiat totă istoria pănă în se­ Congregaţia comitatului Braşov. Pe fiiua rît fiiariştii români în faţa purtărei Ungu­
să-şi oumpere nisce flori şi se duse la o
cuiul al trei-spre-c]ecelea. Cronica sâu leto­ 14 Octomvre st. n. este conchemată adu­ rilor, cari asupresc pe fraţii lor de dinoooe
elegaută prăvăliă de fiori, dâr tocmai oând
narea generală ordinară do tâmnă a repre- şi opreso intrarea fiiarelor din România
era să ajungă acolo, prăvălia se închise,
sentanţei oomitatului Braşov. Se va des- la noi.
oăol bătuse ora, când în înţelesul legei pen­
1 44
turn ) s6u şiurmătorul: „se scie acum bate în aoâsta adunare şi preliminarul bud- tru răpausul de Dumineoa nu mai era er- Numai fâia evreo-nemţâsoă din Bu-
14
„acesta, pămentul şi Jatul cer de pe get&r al oomitatului pe anul 1898 şi alte cat să se vândă nimio. Domnul străin ob­ ouresoî „Bukarester Tagblatt şi-a trimis
„d’asupra şi apa Stigelui, care curge mai multe arunourl de dare comitatensă. servă însă, oă o aripă a uşei e înoă puţin pe colaboratorul său, un Poleac ou numele
„sub păment (cea ce este cel mai Fundaţiune. Aflăm, oă vrednicul locui­ deschisă, îşi vîrî deol oapul să se uite şi Pavlowsky, la aoel banohet. Acesta a spus,
„mare şi cel mai sever jurament la tor român din Rotbav, lângă Braşov, Ata- văfiând, oă în prăvăliă se află înoă un domn, oă este supus german şi oă loouesoe nu­
Q 1
fericiţii 4 i )“ nasie lnache şi soţia sa Ecaterina „din dra­ oare târguesoe, întră şi el înăîntru. Abia mai de oât-va timp în România. Astfel,
La omeni, numele de Nectar se gostea oe o au cătră Dumnezeu şi cătră întră însă în prăvăliă şi âtă oă un nevoiaş nefiind de faţă nici un fiiarist român, niol
dedea vinului tare, curat, mirositor sfânta biserică , şi-au dăruit oasa şi totă de poliţist dă peste ei! Poliţistul soâte pro- că au mai putut gazetarii unguri să ser­
41
şi de calitate alesă. Pe când o ast­ moşiâra lor S.-tei biserioe române gr. or. tooolul şi înoepe să-i întrebe de nume. — beze banohetul în onârea pressei din Ro­
fel de băutură muritorilor le pro­ din oomuna Rotbav, având să pârte numele: „Eu suut prinţul Hohenlohe, oanoelarul de mânia, oi au mâncat şi beut numai ei în­
ducea sânge; nectarul, pe care-1 bea „Fundaţiunea Atanasie lnache şi Ecaterina stat! răspunse domnul oel mai bătrân. tre ei. Deputatul Mikszâth a ţinut un toast
14
locuitorii înaltului Olimp, nu le pro­ pentru regele Franoiso Iosif şi regele Ca­
Badea lnache şi soţia sa au fbst omeni să­ Aufiind cu cine are de luoru, poliţistul în­
ducea sânge, ci un lichid, pe care-1 raci, neavând la început mol o avere. Prin chise repede protocolul şi o tuli pe uşă rol, şi pentru oele două regine Elisavete.
numeau ichor seu sânge nemuritor: munca şi hărnicia lor şi-au oâştîgat mo- afară. Nu-i mai trebui să-i scrie numele, încolo s’a ridicat în slavă numai pressa
„curgea fieiţei sânge nemuritor Ichor, şiora, care — neavând oopii — au dăruit’o ba îşi uită să mai întrebe şi de numele maghiară. Pavlowsky dela „Bukarester Tag-
„cum curge la fericiţii 4©i ) - S.-tei biserioe, pe al oăreia nume au şi oeluilalt domn, ce mai era în prăvălia. blatt“ a beut pentru pressa maghiară.
3 w
Cam aşa sunt locaşele Olim­ luat măsuri de-a o intabula înoă de pe Acesta de-altmintrelea era primarul din Dela aoest ospăţ n’au lipsit nici d-l
pice ale Panteonului elenic; Aşa aoum, având de-a se împărţi o parte din Stuttgart. N’ar fi stricat, dâoă poliţistul Iosif Gali, magnatul, trimbiţaşul frăţietăţii
sunt aproximativ; viaţa hrana, adu­ venitul moşiei între rudeniile fondatorilor. i-ar fi luat pe amândoi la răspundere, căci dintre Români şi Unguri. Şi el a ţinat un
nările şi ospeţele lor. Peii creaţi de Fapta aoâsta este atât de frumâsă, înoât pentru oă unul e primar, âr celalalt can­ toast pentru representanţu pressei maghiare,
imaginaţiunea omenescă nu era cu nu mai are lipsă de nici o laudă. Numele celar de stat, înoă nu urmâză, oa lor să le oare ne hulesoe şi batjocuresoa fiilnio. N'a
putinţă se nu fiă în4estraţl de 6menl, bunilor fundatori vor fi pomenite în tote fiă iertat a călca legile. lipsit însă nici Alexros Gyorgy, deoohiatul
creatorii lor, cu tbte slăbiciunile şi redaotor al foiţei maghiare române „Popo­
timpurile de locuitorii Rotbavului.
nevoile, de care se resimt ei înşi-şî. Medicii şi velocipedul. In Viena mare rul , susţinută şi plătită de guvern. El a
14
0 proprietate a Ţarului în Francia. parte dintre mediol au înoeput să folosâscâ beut în sănătatea lui Gali Jozsef.
1 ) Iliada raps. 14 vers 271.
2 ) Horn, Us. 15 vers 36. De când s’a proclamat în mod oficial ali­ velooipedul pentru de-a merge dela un bol­ Aşa s’a sfîrşit acest banchet, ou o
3 ) Horn. II. rap. 5-a vers 339. anţa dintre oele două popâre mari ale Eu­ nav la altul oa să-i visiteze. înoă şi mai mare opărâlă a gazetarilor unguri, în urma