Page 76 - 1897-09

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 209—1897.

lecţia), oe li-au dat’o cjiariştii români din s’a presentat aprdpe tdtă inteligenţa, toţi văţătorii din acest protopresbiterat, precum A doua posiţiune este aceea, în
regatul vecin fruntaşii români. Din Braşov, unde răposa­ şi pe toţi binevoitorii scâlei românesc!. care elevul scrie litere plecate pe
* *
tul a funcţiouat oa oatechet pentru şoolarii Rad na, 23 Septemvre n. 1897. caet înclinat spre stânga.
Sub titlul: „Impertinenţă fără se- greoo-catoliol dela şodlele române, încă s’au Demetriu Roman, Damascliin Medrean, In acâstă posiţiă, în care de
u
men cjiarul Drapelul“ din Bucurescî grăbit număroşl şoolarl, elevi de-ai răpo­ preşedinte. notar. altmintrelea toţi âmenii adulţi, ele­
v
vestejesce în următorii termini pur­ satului, să dea ultima ondre părintelui lor vul plecă capul spre stânga pentru
tarea fâiei evreo-germane din Bucu­ iubit, ba am mai văflut şi alţi membri ai Reuniunea învăţătorilor români gr. a urmări cu amândoi ochii rândul
rescî" : societăţii române alese din Braşov, amiol or. din districtul Deva al archidiecesei ce scrie. In acestă posiţiune se nasce
ai răposatului. transilvane îşi va ţinâ adunarea generală o scoliosă spre stânga. Der nu este
Răbdarea, oând treoe peste o margine,
Multă silinţă şi-au dat tinerii student! la 28 Septemvre v. e. şi dilele următâre în numai atât, căci corpul cade din ce
e dăunătore.
să oontribue din tdte puterile lor la ridi­ în ce înainte şi ochii se apropie
Asta pare a fi vrut să ne dovedăsoâ sala şcolei nostre din oraşul Deva cu ur­
carea festivităţilor înmormântărei. Ei, îm mătorea : peste măsură. Din causa acestei
foia nemţesoă „Bulcarester Tageblatt*, prin :
brăoaţl în negru şi cu eşarpe de doliu peste Programă: 1) Deschiderea şedinţei apropieri se nasce şi miopia.
purtarea inoalifioabilă pă oare o are de
piept, au dus sicriul dela casa paroohială după finitul serviciului divin. 2) Constata­
oât-va timp faţă ou pressa română. A treia posiţiune este aceea,
până în biserioă, unde s’a făout prohodul
După oe un părăsit al parelor româ- rea presenţilor. 3) Raportul comitetului când elevul ţine caetul drept pe
şi, mai târqjiu, de aci pănă la mormânt;
nesol, umplându-şl ooldnele ou informaţii central, al cassarului şi al bibliotecarului. masă, âr cotul lui cel stâng este
tot ei au arangiat chiar şi un conduct cu torţe
şi oliiar articole traduse pur şi simplu după 4) Alegerea comisiunelor. 5) Cetirea diser- aşeefat pe masă. Acestă posiţiune
dela oasa paroohialâ pănă la biserioă.
ele ^Bulcarester lageblatt îndrăsnesoe 66 taţiunilor însinuânde pănă la deschiderea este cea mai rea, căci centrul de
u
La prohod lumea nu mai înoăpea. şedinţei. 6) Prelegeri practice după pro­
poseze într’un fel de mentor al pressei gravitate fiind prea înainte, muşchii
Frumosa si spaţiosa biserioă dm Tohanul gramul ce se va statori în şedinţa proximă
nostre pe care o dojenesoe cu un ton oând cefei, cum şi ai spatelui se obosesc
veohid era înţesată de mulţimea inteligen­
dispreţuitor, când insultător într’o rubrioă a comitetului central. 7) Raportul comisiu­ repede şi din acestă causă mulţi
ţilor români: preoţi, advocaţi, învăţători, nelor. 8) Statorirea budgetului pentru anul
permanentă. Impertinenţa aoestei foiţe n’a elevi îşî culcă capul pe pumnul
mediol şi alţi fruntaşi veniţi dinafară. Po­ viitor. 9) Propuneri. 10) Disposiţiunî pen­
are e
făout deoât să orăsoă, văcjend oă 4i ^ stâng.
porul din localitate abia mai putea găsi tru verificarea protocolului.
românesol nu se înjoseso să o pue la locul Astfel nu numai, că se obo-
ioo; corul, ohiar şi altarul erau înţesate Prin acâsta se învită toţi membrii
ei odată pentru tot-deuna. sesce, der vede prea de aprope şi
de lume. Partea cea mai mare a poporului acestei reuniuni, precum şi toţi amicii şi
Răbdarea aoâsta a pressei române a în modul acesta capătă miopie.
din localitate trebui să stea afară, în ci- binevoitorii causei şcolare.
făcut pe „Bulcarester Tageblatt să-şl în-
u
miter. Membrii, cari vor să participe la adu­ Comisiunea după multă chib-
cliipue că totul îi e permis — şi 4'î ^
0
Prohodul a fost ofioiat de 6 preoţi, narea generală sunt poftiţi a se insinua — suinţă recomandă scrierea dreptă, pe
astea obrăsnioia aoestui pamflet a atins
pontifioând vioarul dela Făgăraş, Rvds. pentru încuartirare — la d-l învăţător To- caet ţinut drept pe masă şi avend cor­
culmea. pul drept. In acestă posiţiune scriind
Domn Basiliu Raţiu, înoungiurat de ma Roşu în Deva.
Să soie, oă pressa românâscă de comun elevii, vor fi apăraţi de strîmbărî
preoţii Ioan Pop din Comana inferidră,
acord, a hot&rU se refuse invitaţia pressei Din şedinţa comitetului central al ale colânei vertebrale, cari aduc
Moise Micu din Poiana Mărului, I. Strevoiu
maghiare de a visita Pesta. Se mai soie, oă reuniunei învăţătorilor români gr. or. din după ele multe bole seriâse şi de
din Zernesol, G- Babeş din Sohodol şi I.
motivul acestui refus a fost mai ales îm­ districtul Deva, ţinută la 16 (28) August miopie, âr acâsta la cei mai mulţi
Gavrilescu din Ţinţarl. Predica a rostit’o
prejurarea că, primind invitaţia cercului „ Olt- 1897. miopi este o adevărată şi seriâsă
venerabflul vioar Raţiu. A fost a predică
hon*, (ţianştii români s’ar fi văcţut siliţi să Nicolae Sânzian, Nicolae Păcurar, bâlă de ochi.
fdrte lungă, dâr şi fdrte mişoătore şi po­ preşedinte. secretar.
participe la banchete semi-oficiale şi se fra-
trivită ocasiunei. Densul a arătat, cât de Acestă posiţiune se pare cu-
terniseze cu pressa maghiară, ceea-ce — în
grea este ohiămarea unui preot român ridsă, der nu se pâte face nici o
circumstanţele actuale — ar fi făcut o du-
în cjilele de ecjl şi ou câtă muncă şi sudori Premii pentru meseriaşii românî. obiecţiune seriăsă, contra ei; din
rerâsă impresie asupra fraţilor noştri din Un­
are să lupte un tiner pănă pote să ajungă contră, ea ne dă o scriere mai ce-
garia şi asupra ■poporului român in genere. C O N C U R S .
la aoâstă trâptă. Şi oât de dureros este, teţâ, căci scrierea dreptă e ca cea
Precum se vede refusul nostru n'a pornit din In sensul conclusului adunării gene­
oând morte» vine să secere pe-un astfel de de tipar, ne obosesce corpul mult
dorinţa de o ofensa pe cţiariştii maghiari, ci rale din anul acesta, se publică concurs:
bărbat toomai în fldrea vieţei sale ! mai puţin decât tote şi se opune la
din dorinţa de a nu jigni înalte sentimente a) pentru 4 premii â 50 corâne, pen­
Vorbirea venerabilului şi simpatioului o apropiere mare a ochilor de caet,
naţionale. tru acei măestri din localitate, cari vor
vioar a făcut o impresia adâncă asupra as­ combătând în chipul acesta miopia.
„Bulcarester Tageblatt“ invitat şi den­ dovedi, că în decursul anilor au scos cei
cultătorilor, storcând laoreml generale. Pentru âmenî adulţi, ca să se
sul, s’a grăbit să primăscă şi a trimes la mai mulţi tineri cualificaţl de calfe;
Grozav de mişcâtore a fost scena, dedea cu acâsta posiţiune, este greu,
Pesta pe un domn Oasimir Pawlowski. N’am fi b) pentru 2 ajutore â 60 corâne, pen­
oând sioriul a trebuit să fiă ridicat şi dus căci mai întâiu ei trebue se se des-
avut nimic de spus, de ore-ce fâia germană tru calfe din localitate, cari doresc a se
la mormânt. Iuima ţi-se sfâşia de durere veţe de posiţia viţiâsă, în care s’au
nu representă, nici prin personalul de re- perfecţiona în străinătate. '
văcjând şi aucjind ţipetele sfăşietdre ale deprins, şi după aceea să se deprindă
daoţiă, nici prin publioul ei cetitor, opinia Petiţiile relative să se adreseze pre­
vrednioei şi oredincidsei sale soţii Luoreţia cu posiţia cea mai raţională. Pen­
publică românâscă. E un cţiar al străinilor din şedintelui subscris pănă la 15 Octomvre
cu cei trei oopii mici ai săi. tru şcolari folosul însă este mare şi
Eomânia, cari cetesc nemţesce. nou a. c.
La mormânt, d-l advocat din Zer­ lesne de obţinut căci pentru ei nu
Aoest domn Pawloioslci orecju însă de Din şedinţa Comitetului, ţinută la 26
nesol N’oolae Garoiu, oa direotor al des­ trebue, decât să se deprindă a scrie
ouviinţă, a participa la Pesta, la un ban­ Sept. 1897.
părţământului Asooiaţiunei, şi-a ţinut de-o într’o posiţiune bună în loc de
chet dat de oeroul ft^iariştilor unguri şi a
nobilă datorinţă să un adio răposatu­ „ Associaţiunea pentru spriginirea învăţăceilor şi una rea.
ridica acolo, în calitate de redactor din Ro­ sod. rom. din Braşov
lui, oare încă a fost membru al Asociaţiu-
mânia, un toast pentru pressa maghiară. Mai Comisiunea termină esprimând
nei şi a făcut parte din comitetul aoestui N. P. Petrescu, Pompiliu Dan,
mult, fâia nemţescâ îşi permite să număscâ credinţa, că dâcă acâstă posiţiune
despărţământ. Vorbirea scurtă, dâr alesă şi preş. secretar.
refuzul pressei române, o lipsă de tact, şi să s’ar adopta, causa miopiei şi a sco­
bine simţită a d-lui advocat Garoiu a emo-
vorbăscă de d-l Pawlowslci ca de representantul liosei nu se va mai ivi.
ţ'onat grozav inimele.
pressei române la Pesta. La noi încă nu s’a amintit des­
Ou mare jale şi durere în inimă ne-am Scrierea mai modernă,
Aoăsta este o obrăsnioie fără păreohe, pre acestă scriere din causa, că în
depărtat dela mormântul părintelui Tomas,
pe care noi nu trebue să o mai tolerăm. căuşele scoliosei şi miopiei. ce privesce educaţiunea, suntem
dâr în jurul aoestui mormânt am găsit şi
Nu trebue să permitem unei foiţe nem- Pănă astă4î încă nici o ţâră adoptatorii sistemelor germane, întru
mângâierea rară, de-a vedâ întruniţi pe
ţescl scrise de străini pentru străini, să ne nu a înaintat mai mult decât Fran- tâte, aşa cţicead. Dâr căutând acum
oolegii săi preoţi greoo-catolicl şi greco-
dea lecţii de tact şi să încerce a zădărnici o cia în higiena şcolară, şi nici una la alte state, vedem cum înaintâză
orientall, ofioiând împreună oa fraţi şi dând
manifestaţie, pe care noi am crecţut de cuviinţă nu a cheltuit atât pentru acest aprobând sistemele censurate de băr­
prin aoâsta un strălucit esemplu, cum tre­
a o face din motive înalte naţionale. scop. baţii învăţaţi ai Franciei.
bue să trăâscă fraţii unii ou alţii.
Pressa română va sci, să sperăm, să Guvernul frances la 1884 a com­ Aplicaţi, învăţătorilor, în scâle
X.
dea o lecţie meritată impertinentului pamflet. pus o comisiune de vre-o câţî-va acâstă scriere modernă bine studiată,
âmenî învăţaţi în deosebite ramuri prin care veţi ţinâ măsurile raţio­
C o n v o c ă r i . ale sciinţei, cu scop, ca se studieze
Inmormentarea parochnlui din Reuniunea învăţătorilor români gr. şi se dea cele mai bune reguli hi- nale ale igienei, şi urmaşii de sigur
vă vor binecuvânta.
Tohanul vechit. or. din despărţământul protopresbiteral al gienice pentru şcâlă. L u g o ş i u, 30 Septemvre n. 1897.
Radnei îşi va ţinâ a treia adunare a sa de învăţaţii aceştia s’au împărţit
Tohanul vechili. 30 Sept. n. 1897. Beniamin Densuşian,
ăst an în comuna Totvârădia la 9 (21) Oct. în 5 secţiuni, după specialitate, şi
Astăcji s’a săvârşit înmormântarea ti- a. c. cu următorea au presentat 5 rapârte asupra hi- învăţător îu Lugoşiu.
nărului parooh gr. cat. din Tohanul veohifi P R O G R A M Ă : gienei şcolare. învăţatul D. Em. Ia-
Georgiu S. Tomas. 1) La 9 ore dim. membrii reuniunei val a reunit t6te rapârtele la un loc
înmormântarea lui a fost o dovadă, vor asista în corpore la ohiămarea Duhului făcând un singur raport, din care Importanţa serbărei Dnminecei.
oât de iubit era aoest bun preot al nostra Sânt. 2) Deschiderea adunării prin preşe­ estragem cele ce urmâză despre sco- ii.
în tot ţinutul acesta. De prin oomunele dinte. 3) Constatarea celor presanţi. 4) As­ liosâ, miopie şi scrierea mai bună şi
din giur forte puţini dintre preoţii şi frun­ cultarea prelegerii practice din fisică ţinută mai uşoră, cari tdte provin dela po- Se judecăm puţin noi înşi-ne,
taşii poporului nostru au fost, oarl să . nu cu elevii de Aurel Micu, învăţător în Tot- siţia şcolarilor la scris. 'pentru ce scop este făcută biserica?
fi grăbit a da ultima onâre iubitului lor vărădia. B) Observări şi apreţiărl asupra Comisiunea a constatat, că în De ce se numesce ea locaşul lui
confrate şi coleg, petreoându-1 la mormânt. prelegerii ţinute. 6) Cetirea raportelor. 7) Francia şcolarii scriu în trei posi- Dumne4eu?
Cu deosebire fraţii noştri dela Zernesel s’au Alegerea unei comisiunl pentru censurarea tiunî deosebite. Posiţia întâiu este Ea se chiamă aşa, pentru-că
distins prin participarea lor numărdsă, oăol rapdrtelor. 8) Cetirea operatelor intrate la aceea, în care elevul ţine caetul într'ânsa se află prea onoratul trup
preoţii, învăţătorii, oomercianţii şi tdtă in­ birou. 9) Incassarea taxelor restante şi drept înaintea sa şi scrie pe el li­ şi sântul sânge al Domnului nostru
teligenţa română, în frunte ou d-l advocat curente dela membrii reuniunei. 10) Pro­ tere plecate. Isus Christos, acel sânge, care a
N. Garoiu, ou d-l Dr. Iancu Meţianu eto. puneri şi interpelări. 11) Designarea locu­ Comisiunea a aflat, că acâstă curs pe cruce pentru păcatele nâs-
s’a presentat aşa flicend în oorpore. Tot lui şi a timpului pentru adunarea proximă. posiţiune e vătămătore, căci ea face tre. Şi apoi unde pot creştinii cu-
aşa de prin mai multe comune veoine, oa 12) Alegerea unei comisiunl pentru auten- să se nască scoliosa (strîmbarea şirei nosce voia lui Dumnefleu mai bine,
Branul, Tohanul nou, Poiana Mărului eto., ticarea protocolului. spinărei spre dreptă, ori spre stân­ ca în biserică? Unde pot aufli cu­
ba ohiar şi de prin comune mai depărtate Invităm la acâstă adunare pe toţi în­ ga) cu concavitatea spre drăpta. vântul lui Dumnefleu mai lămurit,