Page 77 - 1897-09
P. 77
Nr. 209—1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina B
na în acel loc sânt? Pentru ce ne Este drept şi curios lucru a dinţa a trebuit să fiă de repeţite-orî desvoltă pe încetul în o serie de
-chiamă clopotele cu glas atât de onora şi a sânţi Ziua Duminecei, întreruptă. Membrii germanî-liberalî ani, la început în formă întreruptă,
rugător şi dulce la sânta biserică? căci şi sânta biserică în cântările de ai consiliului, Brummer şi Mittler, au adecă vara se pierde, ca să apară
Ne chiamă, în adevăr, ca şi cum ar bucuria şi de laude Zi »Acesta fost eschişî dela trei şedinţe, strigân- ârăşî primăvara.
0e:
elice cătră noi: „AstăZî", este 4' este Ziua, care a fâcut’o Domnul să Schimbarea acesta tipică pote
ua
Domnului, c}i de sărbătore, grăbiţi ne bucurăm şi să ne veselim în- du-li-se: „Afară cu Jidanii!" să se întinZă une-orî chiar şi peste
der, şi mergeţi la sânta biserică; tr’ânsa" (Psalm. 117, 24). Cine der Praga, 1 Octomvre. In primul 5—10 anî, o însuşire fârte păgu-
acolo vă aşfâptă bucuria cea ade să fiă atât de impertinent la inimă, seu de aZî, „Năr. Listy“ scrie, că bitâre pentru individul bolnav, de-
vărată, acolo ve puteţi mântui, acolo ca sciind, că Dumineca ne amin- partidul poporal catolic din Austria âre-ce în timpul acesta, consumându-i
puteţi vorbi, rugându-vă cu Tatăl tesce nu numai zidirea lumei, ci şi pe încetul puterile fisice, ’l păgu-
vostru cel ceresc, şi auc|i cuvintele mântuirea ei, să nu se silâscă a-o se află într'o situaţiă forte gingaşă besce în muncă. Paguba acesta este
lui prin glasul sântei evangelii. onora şi a-o sânţi după cuviinţă? din causa ordonanţelor despre egala cu atât mai simţitâre, deore-ce nu
îndreptăţire a limbei cehe în Boemia
Aşa ne chiamă Sânta biserică 6re câţi vom afla dintre creş mita bolă atacă mai ales popula-
şi câţi dintre noi sunt cu tâte astea, tinii de acum, cari să onoreze şi să şi Moravia, în urma cărora ţine crisa ţiunea rurală şi din acestă aprâpe
cari nu voesc a asculta de aceste sânţescă Ziua Domnului? AstăZî Du austriacă. Cehii nu vor permite să numai pe ţăranul muncitor, adecă
cuvinte blânde?! mineca nu mai este Zi de împărtă se ştergă, nicî măcar o iotă din pe agronom, care este bastina şi
00 puterea Statului, mai ales în Statele
Dâcă pentru unii ca aceştia şire cu cele Sânte, nu este Zi de-a aceste ordonanţe. înţelegem, Zi
Dumineca nu este (ţi de serbare, petrece în biserică întru rugăciuni „N. Listy", încurcala, în care se află agricole, unde munca câmpului este
apoi fîă măcar (ţi de repaus. Zidi şi ascultarea cuvântului lui Dumne partidul poporal catolic, dâr îi putem isvorul de putere. Neapărat, că pu
torul lumei întregi, după şese (ţile Zeu. AstăZî Dumineca se profanâzâ terea Statului va scăde ori cresce în
de muncă, încă a avut cţi de răpaus. prin petreceri, prin beţiă, prin jocuri ajuta. raport cu sănătatea şi puterea aces
Dâr cum se repauseză neputinciosul şi prin alte fapte imorale, de cari mă tui strat larg al societăţii.
om, care a lucrat tâtă săptămâna, îngrozesc şi me cutremur a-le mai Acest principiu neclintit este
< er în e şeptea (ţi se sbuciumă tru- spune. Oh! cum ruşinâză creştinii 0 bolă a ţăranilor. causa, că Statul în raport cu alcă
0
pesce şi sufletesce, sfărîmându-şî vechi pe mulţi creştini din Zii !® De Dr. I. Neagoe. tuirea şi gradul lui de cultură, se
fiinţa în asprimea patimelor celor nâstre, cari cu anii nu calcă pragul îngrijesce de conservarea acestui ca
mai obositâre? Tâte vorbele rele bisericei spre a asculta sânta li- Este cunoscut deja în lumea pital prin legî şi instituţiunî sani
ivite în (ţfi. de lucru se răscolesc turgie. cultă, că unele bâle sunt legate de tare.
e
Dumineca şi urmâză judecăţile, pri Creştinii din timpurile vechi nu eserciţiul unei anumite meserii, de Semnele pelagrei la începutu
gonirile şi chiar şi bătăile. Când se aveau atâtea biserici câte avem noi es. intoxicaţia cu plumb, arsenic, bâlei sunt nevăZute, adecă subiec
lac cele mai mari beţii, certe, bătăi astăZî, ba nu erau nici în fiă-care fosfor etc. se întâmpină mai ales tive ; er mai târZiu sunt vădite, adecă
şi neruşinări? Nu în (ţi de Duminecă oraş său sat câte una, ci trebuiau la aceia, carî muncesc cu asemenea obiective.
şi sărbătâre? Când întâlnim mai să mergă departe la biserică; cu substanţe chemice. Şi aZî statul ca
mulţi omeni beţi? Nu în (ţi de Du tăte acestea mergeau fără nici un administrator şi în ale sănătăţii pu Semnele nevăZute, carî cu ter
minecă şi sărbătâre? Când şed creş preget în fiă-care Duminecă şi săr- blice, aplică anumite măsurî higie- menui technic medical se numesc
tinii pănă la miezul nopţii încrîşme ? bătăre. nice la asemenea industrii cu in prodromale, (dela grecescul cuvânt
Nu în (ţi de Duminecă şi sărbătâre ? tenţia de-a putea apăra pe muncito „prodromos", premergător), sunt du
Când aucţini mai multe certe, stri Der astăZî, când sânta biserică rul respectiv de asemenea intoxica reri de cap, cari se manifestă mai
ece
a
găte, chiuituri şi cântece neruşinâse ? este la Z P ŞÎ de casele nostre, ţie şi de relele ei urmări. ales în timpul iernei, repetându-se
Nu în (ţi de Duminecă şi serbătore? când ar trebui să mergem în fiă- Ţăranul muncitor de pământ în mai multe rânduri, slăbiciuni,
care Duminecă, sunt mulţi, carî nicî ameţelî, un simţământ de straşnică
6re aşa se sânţesce şi se ser- de două-orî în an nu s’au arătat în era mai puţin ameninţat de aseme
beză Dumineca şi sărbătârea? biserică înaintea feţei Domnului. nea bălă a meseriei, şi chiar şi Pe oboselă însoţit de desgust spre muncă
lagra, care bântue în Spania şi Ita şi petrecere, adecă depresiune psi
Şese (ţUc ni-a dat DumneZeu, In modul acesta nu se sânţesce, lia aprâpe de un veac şi jumătate, hică, morală şi fisică.
ca să putem lucra destul. Der nouă ci se profaneză Ziua Domnului. Oh, âr în România de o jumătate de Primăvara semnele aceste se
nu ne ajunge, ei voim a lua dela de-am ave putere să putem duce la veac şi pâte şi mai mult, în Tran pierd cu desăvârşire, ca se apară
Dumne(ţeu şi <ţiua a şeptea. Voim biserică pe acei ămenî leneşî măcar silvania şi părţile Ungariei locuite ârăşî în iarna viitâre. Un joc înşe
a lucra şi Dumineca şi aşa a nu da atunci, când mama năstră biserică de Români, exceptând Bănatul, nu lător al unui sf'îrşit nefericit şi ho-
lui Dumne<ţeu onârea, ce ’i se cu cântă, aduoându-le aminte, că „cei era cunoscută. In Bănat s’a obser tărît.
vine, şi nu luăm în seină, că Dumne ce urăsc- biserica, dela Domnul se vat unele caşuri de Pelagră, împrăş
zeu este puternic, şi ne pote lua vor ruşina, şi precum iarba de foc tiate ici şi colo. Sunt mulţi savanţi şi buni cli
nician! carî le contesta existenţa;
sporul şi înaintarea. aşa vor fi uscaţî“, pote atuncî s’ar Mare ’mî fuse mirarea, când eu, în observările şi examinările mele
Dumineca trebue să o serbăm îndrepta şi ar urma calea cea plă în o escursiune, făcută în vara tre făcute la mulţî pelagroşî, nu m’am
cu mare respect, pentru-că Dumi cută lui DumneZeu. cută în regiunile Reghinului săsesc, putut convinge de adevărul acestei
neca a început Dumnetţeu a zidi In Zdole Duminecei, se cuvine în comuna Hodac, descoperii un contestări. Bine înţeles, chipul unei
lumea cea firescă, Dumineca a înoit se părăsim tăte celelalte griji, să ne cas de Pelagră, pe carele mi-1 pre- bâle nu este o figură geometrică,
lumea darului, Dumineca s’a născut adâncim în profundul inimei năstre, sentâ părintele Al. Târnoveanu preo ca se aibă tot-deuna forma ei hotă-
Mântuitorul Isus Christos, Dumineca înălţând cugetul la cer, pentru-ca tul local gr. cat. vechiu prietin şi rîtă şi regulată. Der abaterile sunt
a înviat din morţi, Dumineca s’a să-l nutrim cu adevărurile legei, su coleg de şcâlă. escepţiune şi majoritatea covârşitâre
lăsat Sântul Spirit peste Apostoli, fletul se va împuternici pe întrâga Informându-mă şi prin alte co formâză legea.
Dumineca este Ziua sântă şi de bu săptămână, şi se va pregăti cătră mune de pe valea Mureşului şi a
curia în legea nouă. Dumineca omul împlinirea datorinţelor creştinesc! Arieşului am primit răspunsuri, carî După ce semnele acestea pre*
trebue să se umple de sânţire şi Să respectăm der Ziua Dumi mă fac să bănuesc, că Pelagra în mergătâre se repeţesc în un şir de
linişte, este dispus mai mult la cu necei cu mare sânţenie, ca ast-fel cepe a să arăta şi prin părţile cru iernî, cu felurite varietăţi, începe
getări seriâse şi profunde şi, odih- să ne putem numi adevăraţî urmă ţate de ea pănă aci, dâr nu este adevărata icână a bâlei cu semnele
nindu-se de oetenelele din cursul tor! ai creştinilor din vechime şi cunoscută nicî de popor şi pâte nicî ei vădite, carî se manifestă în dife
săptămânei în Duminecă află omul adevăraţî ostaşi ai Mântuitorului de medici — lucru esplicabil, nevă- rite forme şi organe, pelagră con
■timp a se apropria de Dumne(ţeu. firmată. \
nostru Isus Christos. Zând’o aceştia nicî-odată în forma
Dumineca toţi omenii creştini scu ei tipică. După forma acestor manifestări
tură praful (ţdelor de lucru şi se Prof. Dr. Elefterescu se împarte numita bâlă în trei stadii
Îmbracă în haine de sărbătâre. Şi în alte ţări bâla acâsta a principale, cari au fost constatate
fost mulţi ani neobservată de me Zeja de primii descriitorî ai pela
Piua Duminecei este Ziua de
■odihnă, în ea se concentrâză tâte ULTIME SOIRI dici, orî necunoscută sub numele ei grei, astfel de lombardesul Prap-
adevărat, după cum voi demustra poli, care observând’o în „Ospitalo
puterile uâstre spirituale, risipite de mai jos. majore" din Milano, deja în anul
0
lucrarea celorlalte Zii ) totul înce- Budapesta, 1 Octomvre. In cer 1771 scria „tria sunt stadia pella-
teză şi tac, tote sunt în linişte, nu curile politice se ia ca sigur, că nu Pentru-ca publicul cult al Ro grae: innitiatum, confirmatum et
mai uşa bisericei este deschisă. mai este temă, că parlamentul aus mânilor de-o parte, precum şi con
fraţii medicî de alta, să se pâtă mai desperatum".
Omul trebue să se depărteze în triac n’ar fi în stare, din causa ob
Ziua Duminecei de obicinuitele sale strucţiei, a vota provisoriul de un uşor orienta faţă cu acestă bâlă Initiatum al lui Frappoli cores
primejdiâsă a ţăranilor public cele punde într’adevăr formei prodromale
lucruri, trupul său trebue să se odih- an al pactului economic cu Ungaria. următâre, silindu-mă a descrie lu de aZ! âr „confirmatum" acelei
nescă şi sufletul să adune nouă pu
Sunt prospecte sigure, că provisoriul crul astfel, încât să fiă înţeles şi de forme, in carî semnele vădite încep
teri. După odihnă se va apuca mai va fi votat fără multe greutăţi. laic. Cu tâte, că eu — după putinţă a se manifesta.
tare şi mai curagios de lucrurile în — o voi urmări-o şi mai departe prin
credinţate lui. Trebue, în adevăr, Praga, 1 Octomvre. „Politih“ din părţile române sus numite, totuşi Semnele acestea, numite de ţă
omul să înceteze dela t6te, der nu ranul nostru „pârlâlă, jupuială, spu-
Praga, spune, că contele Badeni a confraţii D-rî românî, orî străini din zâlă", se manifestă mai ales pe păr
şi d8 facerea de bine pentru care însciinţat comitetul executiv al clu vizatele părţi, vor face un bun ser
trebue să alerge cu curaj acolo, viciu ţăranului, precum şi higienei ţile acelea ale trupului, carî sunt
unde îl chiamă nevoia ce împileză bului deputaţilor cehî-tinerî, că este publice şi literaturei medicale spe mai mult expuse arşiţei sârelui, adecă
pe aprâpele său. A face bine e cea gata a numi la orî-ce moment un ciale, publicând caşurile descoperite. pe mâni, piciâre şi pe piept. Acesta
mai măreţă servire lui DumneZeu. ministru (fără portofoliu) pentru afa este causa pentru care mulţi pela-
grologî cred, că ar fi produse prin
Cine în Ziua Duminecei trece cu cerile Boemiei (bâhmischer Lands- Ce este pelagra?
vederea fără milă pe fratele său, mannminister). „insolaţiune". Un lucru încă ne
când se află în nenorocire, unul ca Palagra este o bâlă generală, constatat nicî pănă în Ziua de aZ!
Viena, 2 Octomvre. In şedinţa
acela ia în rîs sânţenia Z^ L şi st adecă, care se localisâză în tot cor „Stadium desperatum" este în
e
0
0
un laş înaintea lui DumneZeu şi a consiliului comunal de aZî s’au în pul omenesc, este de natură cro ceputul maniei pelagrâse, care în
-âmenilor. tâmplat furtunose scene, încât şe nică, astfel încât ea încuibată se cepe cu simptomele melancoliei.
