Page 78 - 1897-09

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 209—1897.

Atât de bine au fost făcute JPoesiă în prosă. care va fi spânzurat ? Se d.i°e, că asta ciurile lor vin tineri tari în gimnastică şî
aceste observaţii, încât nici aŢî nu De Ivan Turgenjev. aduce cel mai mare noroc în casă. fac prinsorl, se iau la trântă, urcă pe pră­
s’au schimbat alt cevaşî decât nu­ Al doilea meseriaşi: Ai t6tă dreptatea, jini înalte, ridică greutăţi mari. Alţii cântă
Doi b o g a ţ i .
mele, numind clinicianii moderni să facem o încercare, frate Petre. pe întrecere din instrumente, şi trag în ţintă
stadiul l-iu „intermitent*, al 2-lea Când cineva îmi laudă pe bogatul Trad. de Moşul. cu-o precisiune uimitore. Pentru tote aces­
„remitent* şi al treilea „continuu*, Rothsehild, care din venitele lui nenumă­ tea se împart premii de comunele, cari au
după tipul bdlei, care începe cu in- rate, dă mii de florenî pentru crescerea întocmit serbarea.
termisiune, continuă cu remisiune copiilor, pentru vindecarea bolnavilor, pen­ Ţărancele Olandese. Illtă o parte din viâţa ţărancelor şi
şi sfîrţesce în formă de b61ă con­ tru îngrijirea bătrânilor — o astfel de faptă „Gazeta Ţăranilor* primesce din ţăranilor olandesl. Eu cred, că nu trăese
tinuă — maniă. mă mişcă şi o laud. Berg ob zoom (Olanda) următărea in­ rău de tot olandesii. Am asistat însă şi la
Vindecarea este cu putinţă în Cu t6te acestea, pe lângă tdtă emo- teresantă corespondenţă: alegerile lor. Am văZut pe funcţionari cum
t6te trei stadiile b61ei, bine înţeles ţiunea şi lauda mea, nu pot să nu-mi Iubite prietene! Iţi scriu aceste rân­ administrâză şi pe juraţii comunali, cum
că succesele vor scade în raport cu aduc aminte de o biâtă familiă ţărănescă, duri, găsindu-mă într’un bâlcifi de ţâră judecă: despre acestea altă-dată.
gradul bdlei şi al altor împregiurărî. care a cuprins în sărăcăciosa lor colibă pe olandes.
O b6lă, care ţine atâta timp, o rudeniă rămasă orfană. Vânzătorii, adecă neguţătorii sunt în Ţăranul şi Advocatul.
pe cât am vecjut, că ţine pelagra, „De vom lua pe Mariora la noi“, marea lor majoritate, femei ţărance din
care atacă organele principale ale (fise femeia, „vom cheltui cu ea şi cel din mai multe părţi, cari au mărfuri de vân- Cu căciula întro mână şi-un gâscan la
omului, nimicindu-1 pe încetul, der urmă ban. Atunci nu vom fi în stare să dare. Să facem iubiţi cetitori, împreună [subţiâră,
fără milă, o astfel de b6lă neapărat, ne cumpărăm nici sare pentru ciorbă*. visita bâlciului. Unele femei vând numai Un ţăran odinioră
t
că trebue se aibă şi un mare grad „Ei, atunci vom mânca nesărat", răs­ pasări domestice. Etă colo gâsce îngrăşate, Se ’ntâlni c’un domn cam ocheşî, dâr
de mortalitate. Acesta pănă în cjiua punse bărbatul ei. cântărind 14 oca una şi se vinde cu 26 lei s [nemţesce îmbrăcat.
de acjî încă nu se pote bine constat a „E mare distanţă între Rothsehild şi gâscă. Dincolo curcani, 20 oca unul, 35 — „Domnule! i-a Z’ ţăranul, Dumneata
de6re-ce statistica medicală este încă ţăranul acesta*. franci exemplarul. Der acele găini mari, [eşti apucat t
* Şi cunosc! mai bine legea ca primarul
un băiat în faşă. Apoi mai este un moţate 9 franci 10 franci una? Dâr raţele
agravant în acestă cestiune. O mare Sărbătorea Fiinţei celei mai înalte. acestea 15 oca una, — vândute fiă-care cu [dela sat;.
mulţime de pelagroşî, căc}end jertfă câte 24 franci? T6te aceste pasări sunt Pentru asta, cu-o gâscă am venit să-ţi
Odinioră Fiinţa cea mai înaltă a fă­ [cer un sfat;
deja depresiunei psihice şi morale anume îngrăşate de ţărance pentru bâlcifi.
din început, ori melancoliei, cu care cut mare sărbătâre în palatul său vânăt. — „Cât ai luat pe acea turmă de Mai anţerţ împrumutasem p’un vecin cu
încep a se manifesta stadiul al trei­ Erau invitate tote virtuţile. Der, nu­ gâsce, ce ai vândut adineauri?* — între­ [Zece lei,,
mai cele femeescl... nici un bărbat.... Şi mergând la dânsul astăZl să’ml cer
lea, îşi. caută mântuirea în mdrte, bai p’o ţărancă.
numai femei. [bănişorii mei,.
adecă în sinucidere. Sunt mulţi cli­ — „Două sute trei-decl de lei dom­
Se adunară multe de tot, mici şi „Dute dracului!* îmi Zis®, datornicul
nician!, car! cred, că forma sinuci- nule pe 14 gâsce. Din aceşti bani dau băr­
derei se fiă mai ales înecatul în apă ; mari. Virtuţile cele mici erau mai plăcute batului meu jumătate, pentru partea sa de [înrăit*,
şi mai amabile, decât cele mari; însă tote — Şi tu, ce-ai făcut, ţărane?
în faptă depinde dela împregiurărî. ajutor; âr din 115 lei ce’mi rămân, sco­
păreau a fi forte mulţămite. Ele îşi petre­ — „La Dumneata am venit*. —
Despre desitatea maniei pela- ceau în chipul cel mai prietinos, după ţând cheltuelile gâscelor, a treia parte o
grose suntem cevaş! mai bine infor­ cum se cuvine între neamuri de-apr6pe şi pun pe numele meu la societatea de eco­
maţi, după publicările lui Dr. Neus- nomie; o mică parte pun asemenea la so­
cunoscuţi.
ser se fiă de 9 la sută din suma ce­ cietate pentru fetiţa Alisse, şi restul ce’ml
lor pelagroşî, asemenea şi după unii De-odată însă, Fiinţa cea mai înaltă rămâne ’ml iau ceva d’ale casei*. Cum s’a înfiinţat prima scolă de
observă două dame frumose, cari se păreau,
autori francesî şi italieni. agricultură ?
că nu sunt de loc cunoscute una cu alta. — „Ce venituri altele mai aveţi ca
întinderea geografică abdlei este Domnul casei prinse de mână pe una familie ?* Un Roman, Furius Cressinus, scotâ-
cu mult mai mare decât o descrie dintr’un petec de pământ o câtăţime mare
din damele acestea şi o conduse la ceea- — „Mai avem două vaci, care ne dă
distinsul pelagrolog Dr. Th. Roussel de bucate, pe când în vecinătatea lui, pro-
laltă. din laptele lor lunar 200 lei; pe aceşti
în cartea sa premiată de Academia prieterii mari nu scotâu cât el.
„Binefacerea!* dise el, arătând la cea bani tot ca cei de sus îi împărţim, căci şi
de sciinţă din Francia în şedinţa d’intâiă. Mai adăogându-se şi gelosia, bietul
din 6 Februarie 1865: aŢî seim, că eu îngrijesc de vite. Pe vremea de iârnă om fu învinovăţit, că face farmece, căci pe
— „Recunoscinţa’* adause după aceea, eu ţes pânză pentru o societate de comer­
esistă şi în Algeria, Mexico şi Peru,
arătând spre a doua.ţj cianţi, şi ’mî vine pe patru luni de iârnă vremea aceea lumea credea grozav în ase*
deşi numai în formă sporadică, er
Amândouă virtuţile priviau uimite cam 160 lei, â 40 lei lunar. Si din aceşti menea lucruri.
în Bucovina am putut constata eu, Fu chemat înaintea tribunalului. Te-
în anul 1886, patru caşuri şi anume una la alta. Dela zidirea lumei — şi asta bani dau o parte pentru reparaţia unelte­ mându-se ca să nu fiă osândit de conce­
era cam de multişor, — acum se întâlniră lor agricole pentru reparaţia casei, pentru
în spitalul şi asilul alienaţilor din tăţenii săi, lui Furius îi veni în gând să
Cernăuţi. de prima-dată. * cumpărarea de sămânţă de in, şi de câ­ organiseze o exposiţie agricolă a lui sin­
Din informaţiunile private, pe nepă, şi’ml plătesc revista, broşurile şi căr­ gur. Expuse dâr în forum — piaţa publică
cari le-am putut câştiga ar urma ca Meseriaşii şi omul cu manile albe. ţile de cetit. Dâr nu e nevoe domnule să’ţl şi tribunal pe acele vremuri: — mai în-
spun, că bărbatul meu este şi meşteşugar
în Turcia, Bulgaria şi Serbia se nu C o n v o r b i r e . tâih pe fata lui, apoi căruţele cu cari căra
esiste, deşi se cultivă şi în ţările Meseriaşul: Ce cauţi aici la noi ? Ce şi agricultor şi cărăuş. Mie în parte îmi bucatele şi cari erau făcute din plin, boii
acestea porumbul, şi de sigur, că vrâi? Tu nu te ţii de n o i . . . Vecii, cară-te vine 20 lei mijlociii pe lună din vânzarea săi graşi, bine nutriţi şi pe urmă ’şî pleda
recolta lui încă va fi compromisă de aici. ouălor şi a cusăturilor naţionale, sumă, cu causa precum urmâză: „Romani, âtă far­
câte-odatâ; căci vara în numitele Omul cu mânile albe: Eu mă ţin de care ajut la cumpărarea cărţilor pentru mecele mele; cum vedeţi, sunt numărose..
ţerî — înţeleg Turcia europănă — voi, fraţi iubiţi. copiii noştri dela şcolă*. Ou tote acestea mai am şi altele, pe cari
nu este mai caldă ca la noi şi nici Meseriaşul: Ce spui! Ce-ţî plesnesce Ţăranca olandesă, iubiţi cetitori, e nu le pot spune aci; mai am munca mea,,
pământul mai potrivit culturei de prin cap! En, privesce odată mânile mele. cultă. In fiă-care sâră, cum vedeţi, cetesce vegherea, grija şi sudorea. In vreme ce
porumb. Chiar şi. faptul acesta încă — Nu vecpf, cât sunt de murdare? Mirosă despre crescerea copiilor, despre gătirea vecinii mei dorm diminâţa, eu lucrez pănă
mărturisesce în contra teoriei Zeiste a păcură şi gunoih — ale tale sunt fru­ bucatelor, despre măestria împletitului, cu­ ce sorele mă gonesce în casă*. Cressinus a.
adecă a doctrinei, care învinovăţesce mose, albe, şi a ce miră să? sutului şi a altor arte casnice. La biserică fost ertat de judecători şi cei de faţă în­
porumbul stricat cu urzitorul pe­ Omul cu mânile albe (întindându-i mâ­ împreună cu copiii lor, acele ce au voce cununară boii şi carăle lui cu lauri. Sena­
lagrei. nile) : Ecă. mirosă-le! cântă la cor şi la representaţiile populare torii se coborîră şi cerură mâna fetei lux
(Ya urma.) ale teatrului lor ţărănesc, cântă de aseme­ Cressinus pentru fiii lor. Atunci Cressinus
Meseriaşul: (mirosindu-i mânile): Cum nea, declamă poesii patriotice, şi iau pre­
se p6te ? Se pare, că mirosă a fier! mii la exposiţiile lor pentru lucru manual. Zise: „Scie fiiul d-talesă lucreze pământul?*
L i t e r a t u r ă . Omul eu mânile albe: Aşa este, Mi- — „Nu, dâr vre să înveţe acâstă artă, fără
Costumul ţărancei olandese s’apropie
r6să a fier. Şese ani întregi au fost încă­ care educaţia unui Roman nu e desăvîr-
„Curs complet (le corespondenţa co­ de al femeilor din Transilvania. Dâr n’am şită*. — „Se vie la mine că-1 învăţ eu,
tuşate în lanţuri.
mercială*, de I. C. Panţu, prof. la şcâla văZ^t nici vara, necumite altă-dată o sin­ răspunde Cressinus, căci eu dau pe fata
com. superiâră din Braşov. O carte octav Meseriaşul: Şi pentru-ce? gură ţărancă desculţă sâu rare-orl necurat,
mea numai tînărului, care va sci să cultive
mare de 17 cdle de tipar, de tot instruc­ Omul cu mânile albe: De aceea, pen­ ori fără gust îmbrăcată. Afară de vară,
mai bine pământul*. Se înfăţişară două-
tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari tru-că mi-am pus la inimă binele vostru, ţărancele olandese portă pantaloni pe de­
ZecI de tineri. Şi astfel fu creată prima.
stau în legături de afaceri cu vre-o bancă. pentru-că am vrut să vă fac liberi pe voi, desubt, lucru care le scutesce de tote bo-
şcolă de agricultură, de care pomenesce
Are parte teoretică şi practică. In ea se săracilor, âmenl fără carte, fiind-că m’am lele ţărancelor române; pentru-că uicl-o-
istoria.
vorbesce pe larg despre tot felul de scri­ sculat şi am revoltat împotriva apăsătorilor dată nu răcesc la piciore şi la corp de
sori şi acte comerciale atât în afaceri de voştri. Ecă, de aceea m’au pus în fiâră. aceea au faţă rumenă, nu îmbătrânesc cu­ Loteria de clasă. Cu 29 Septemvre a
mărfuri, cât şi în afaceri de bancă; apoi Meseriaşul: închis ? Dâr, cine ţl-a dis rând şi sunt pline de sănătate şi de ve­ încetat loteria mică, pentru a face loc in-
stituţiunei moderne a loteriei de clase. Su­
sunt tractate şi lucrurile verificătdre la să te revoltezl ? ... selie. mele de câştig la loteria de clasă după
cambii. Cu totul conţine 375 de esemple * De patru ori mănâncă pe Zi familia cum arată planul oficios publicat în foia
practice esplicate în partea teoretică şi în olandesă. Diminâţa pâne cu unt, brânză şi nostră de astăZl sunt mult favorabile, că
La doi anî mai târ<Jiu
text. Are şi un registru, în care se esplică cafea. La amâZl cartofi cu unt ori cu slă­ cu mici depuneri se pot face câştiguri multe
terminii comerciali. Conţine modele de cir­ Întâiul meseriaşi: Ascultă, Petre! îţi nină, cei bogaţi mănâncă şi alte bucate şi mari. Din 100,000 losurl ce s’au emis,
50,000 se vor trage cu câştiguri împărţite
culare, scrisori de formaţiuni, recomanda- mai aduci aminte, cum a vorbit cu tine de carne gătite minunat. La orele 4 după în 6 clase.
ţiunl şi acreditive ; scrisori în comerciul cu un pungaş de cei cu mânile albe ? pânZ cafea ori ceai. Sâra la masă are al­
mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl Al doilea meseriaşi: îmi aduc aminte, tele, orez cu lapte, tartină de brînză, ceva Curs&ni pieţei Braşov.
cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu- cei-i cu el? prăjituri şi bâu cei mai mulţi bere.
Din 2 Ootomvre 1897.
pdne etc. O recomandăm tuturora cari se Întâiul meseriaşi: Astădî îl spânzură... Pescele îl au în hrana lor mai de Bancnota rom. Cump. 9.49 Vând. 9.51
interesâză de afacerile de comerciu. Se află scii tu? Aşa poruncă a eşit. multe-orl pe săptămână. Dumineca şi săr- Argint român. Outup 9.44 Ve d. 9.48
11
de venefare la administraţia „Gazetei , la Al doilea meseriaşi: Erăşî a revoltat ? bătârea pe vreme bună, es la umbra unui Nspoleond’orl. C mp. 9.51 Vând. 9 62
Librăria archiditcesană din Sibiiu, şi la N. Întâiul meseriaşi: Se ’nţelege o’a re­ mare pom, unde luminaţii satelor cu rân­ Q-albeuI Comp. 5.63 Vând. 5.66
1. Ciurcu în Braşov cu preţui de 1 fl. 60 cr. voltat. dul cetesc revistele, broşurile şi dau lămu­ Ruble RusescI Cump. 127.— Vend.
Mărci gemene Cump. 58.60 Vând. —-
Al doilea meseriaşi: H m . . . sci ce, riri asupra politicei ţării şi asupra întâm­ Lire tnroescl Cump. 10.64 Vând. —
frate Dumitre? Să nu luăm noi funia, eu plărilor mai însemnate din lume. La bâl- Scris.fono. Aibma 6% 100.75 Vend. 101.75