Page 82 - 1897-09
P. 82
------------- ---------- — -
7
\
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI ____________________ Nr. 210—1897.
şi a declarat, că „nu putem privi cu pretare? Admite-vom noi, oa Maghiarii să totul spre a da raporturilor lor ou Ro D-l Ralli nu cere Camerei să adopte
deseverşire liniştiţi, că în Austria teroriseze miliânele de Români de sub mânii, caraoterul unei „amioiţii durabile şi tratatul, oi să voteze o moţiune de încre
elementul slav dobendesce aşa mare jugul lor ou asemenea idei şi ou faptele intime". dere şi să amâne lucrările sale pănă după
preponderanţă şi capetă atâta teren oe resultă din ele? „Maghiarii au aclamat ou frenezie pe liberarea teritoriului. Odată tratatul pus
politic. Politica necesităţii şi a opor Da, e adevărat, oă noi avem nevoie împăratul Wilhelm şi aoum pe regele Carol. în exeoutare, opera oabinetului va fi ter
tunităţii dicteză Ungariei, ca elemen de sprijinul triplei alianţe. Ar fi o oopi- Omenii lor politici au aouma ooasie să do- minată.
tul german din Austria erăşî se se lăriă să tăgăduim oeea ce e evident. Dâr vedesoă, că sunt capabili a faoe oa de D-l Delyannis oritioă modul onm d-l
întărbscă“. 6re ea nu are nevoie de noi? Şi în speoial monstraţiile de loialitate să fiă urmate de Ralli pune oestiunea; din nenorocire oon-
u
Corespondentul lui „N. Fr. Presse , Austro-Ungaria ? hotărîrl înţelepte". diţiunile de pace sunt executorii şi trata
telegrafând foiei sale aceste cuvinte Dâr acâstă împărăţie nu e niol ma tul este împovărător. D-l Delyanis ar dori
ale lui Banffy, adaoge, că, deşi nu ghiară niot nemţâsoă, oi în t6tă accepţiunea Protestanţii în contra Ini Coloman oa ministerul să nu pună oestiunea de în
se p6te controla veracitatea lor fiind cuvântului polinaţională. Er dâoă mai sunt Tisza. credere, câol Camera nu pot.e să ia asu-
dat isvorul, din care le ia (Eşti Uj- şi acjl omenii politiol destul de naivi, cari pră-şl răspunderea oabinetului.
sâg) totuşi, 4ice, „ele corespund ve ored, oă numai Germanii în Austria şi Ma La banohetul dut ou ooasiunea adu- D-l Ralli depune oestiunea de înore-
derilor ce predomină în cercurile po ghiarii în Ungaria constituesc faotori de nărei generale a biserioei protestante din dere, oare este respinsă. Cabinetul îşi dă de
litice normativei terminaţi, noi avem datoria să-i convingem distriotul de dincolo de Dunăre, oe s’a ţi misia.
Drept semn şi dovadă, că con în interesul nostru şi în propriul lor in nut Zilele treoute în Papa, fostul ministru- D-l Ralli în urma aoâsta s’a dus la
tele Badeni se bucură de deplina teres, că acâstă credinţă e absurdă, că mo- preşedinte de odiniâră Coloman Tisza, oa palat şi a oferii Regelui ăemisiunea cabine
încredere din partea împăratului, pote narohia habsburgică, pe oât timp Maghiarii cel mai veohiâ curator 'al acestei biseriol, tului, care i-a primit-o. Nu se soie nimic
fi luată şi împrejurarea, că inonar- nu vor fi puşi la looul lor, nu numai oă a ţinut un toast, în oare trebui să reou- asupra noului cabinet.
chul, întorcendu-se Sâmbăta trecută nu pote fi o „garanţie“ pentru aliatele ei, nâsoă, că în adevăr, efectul legilor politice- lâtă pressa afară de cţiarele delyaniste,
din Budapesta la Viena, s’a dus de-a oi o constantă primejdie, pentru-oă, câtă bisericesd e forte desastruos pentru biserica primesc cu o mulţumire vie crisa ministerială.
dreptul dela gară se vadă pe minis- vreme Croaţii, Slovacii, Românii s. o., din protestantă, oăol preoţii acestei biseriol fiind Regele a conferit cu preşedintele Ca
trul-president acasă la el, unde M. Ungaria nu vor fi coordonaţi Maghiarilor* săraci şi avisaţl a trăi în mare parte din merei.
Sa a stat trei pătrare de ceas. Ungaria este o mină, oare tocmai în cel contribuirile oredinoioşilor, aceştia pentru Câte-va Z' are reoomandă disolvarea
mai critic moment al triplei alianţe are oa să se soape de contribuirl esînmassă din Camerei.
Clubul deputaţilor români buco să facă explozie. Aoesta e adevărul, âr sinul bisericei şi se declară penţru neoon» Amioii politioei ai d-lui Delyanis, au
vineni a ţinut Sâmbătă o şedinţă, la oare dâoă marii diplomaţi cred, că înohicjeud ei fesioualism. Cu tâte astea Tisza în toastul decis să nu intre nicl-odată într’un cabi
a luat parte o deputaţiune din Bucovina oohii primejdia dispare, e de datoria nâstră, său condamnă tendinţa de-a revisui legile net Delyanist.
sub conduoerea unui preot greoo-oriental. a celor ce la tote ooasiile ne mândrim ou politice-bisericescl, oare tendinţă se mani Regele a însărcinat pe d-l Zaimis cu
festă aoum binişor şi în sinul biserioei re
Intre altele s’a disoutat cfioe „Reiohswehr" titlul de „sentinelă a Orientului", să deş formarea cabinetului. D-l Zaimis nu prea vrea
— şi oestiunea înfiinţării unei oăi ferate teptăm pe cei oe dormitâză şi să le ară formate. Tisza se mărgini a îndemna pe să pnmescă şi declară, că dăcă va forma cabi
looale la loeui de cură Dorna. tăm fără încetare oă se găseso pe un teren preoţi şi pe învăţători, oa să-şi faoă numai netul, va lua omeni noi.
subminat de oele mai profunde patimi po datorinţa în şoblă şi biserică, oăol atunol
porale, oe nu se pot oonjura prin toasturi îl vor urma şi mirenii şi biserica va fi sal
România şi Maghiarii. şi prin subtilităţi gazetăreşti. In 1848 oon- vată.
Toastul lui Tisza însă, după cum se
sciinţa naţionalităţilor din Ungaria, nu era
Intr’un articul asupra situaţiei
la înălţimea desvoltării ei de astăc|I, şi ou vede n’a făcut bună impresiune asupra pro — 22 Septemvre v.
create în urma visitei Regelui Carol
tâte acestea, oât de vulcanică şi de nepre- testanţilor. Fâia protestantă „Szabat Sajtâ"
la Budapesta, care visită după sen- îl răspunde aocentuând oâteva adevăruri In amintirea fericitului Ioan Popasu.
saţionalul toast al junelui împărat vă(jută a fost erupţiunea ei, oât d® mari Comitetul paroohial gr. or. român al Ca
şi de mistuitore au fost fiăoările patimilor forte orude pentru „marele patriot" Tisza
al Germaniei, este esploatată de pressa ransebeşului înoă în anul 1893 luase hotă-
naţionale. Şi oe are să fiâ de astâ-dată? şi pentru toţi soţii lui. Constată adeoă nu
şi de lumea politică maghiară în rîrea, de-a aşeZa o tablă oomemorativă pe
Fiori te cuprind, oând te gândeşti la de- mita foiă, că fii biserioei protestante aştâptă
modul cunoscut duşman legitimelor ua mormântul ferioitului în Domnul prim epis
sastrul oomun ce ne aştâptă şi pe noi şi să le vină tâte de-a gata, cerşesc Zi ŞÎ
aspiraţiunî ale Românilor de dincăce nâptea ajutore dela stat, dâr ei nu fac ni cop român al Caransebeşului Ioan Popasu,
revista „Liga Română din Bucurescî pe aliata nostră împărăţie austro-ungară ! mic, nu aduc nici o jertfă pentru biserica lor. oare mormânt se află în biserioa S-lui Ioan
11
după ce constată acesta, într’un ar Dâoă împăratul Wilhalm se orede a Tisza însuşi, în oel mai bun cas soie nu din oimiteriul din Caransebeş. Aoâstă ho-
ticul cu titlul de mai sus, conti t6te ştiutor şi desoonsiderând aoâstă stare mai să promită oă va insista pentru a mai târîre nu s’a putut esecuta înoă din lipsa
nuă aşa: de luorurî, ţine să ofenseze şi să irite şi el de mijlâoe. 4oum însă, după cum aflăm
pe naţiunile din Austria şi Ungaria, con stâroe pentru ei vre-un favor sân ajutor
. . . . Ş i argumentaţiunea Maghiarilor dela stat dâr, mâna în buzunar nu şi-o din „Fâia Dieclesană", reuniunea funcţiona
tribuind direct la aservirea lor, e de da
pare plausibilă în străinătate. Ei cfio: „Ro bagă oa să aduoă însu-şl vre-o jertfă pen rilor din Carapsebeş („Beamten-Verein") a
toria nâstră, a aliaţilor săi, să-l deşteptăm
mânia e oonstrînsâ a merge alăturea ou tru biserica sa. făout posibilă cu o âră mai ourând eseeu-
din visurile sale pangermane şi să-i do
sa
noi şi anume fără oondiţiunl. Aşa Z' Etă, între altele, cum ÎI răspunde lui tarea hotărîrai dm vorbă, dându-şl oonsen-
vedim, oă înverşunând pe Românii şi pe
chestiune naţională română este o fioţiune. Tisza numita foiă „Szabad Sajto" : sul, ca din sâma de 410 fi., pe oare aoea
naţiunile slave dăr ne-rusesci din Austro-
Regele României şi consilierii săi şi-au dat „Bărbaţii noştri de stat protestanţi reuniune o dăruise bisericei române din
Ungaria, el face treburile acelora în oontra
tâte silinţele să opresoă în loo agitaţiunile Caransebeş încă anul treout din inoidentul
oărora există tripla Alianţă. nu-şî sfarme oapul cu viâţa religiosă mo
şi luptele anti-maghiare. Aoeste silinţe au rală, oăcl pe aoest teren preoţii şi învă jubileului său de 25 de ani, să se pâtă
fost înoununate de un străluoitor suooes. ţătorii îşi împlinesc şi-şi vor împlini şi de acoperi spesele tablei comemorative. Forte
Agitatori români din Ungaria şi Transil 0 voce austriacă despre toasturi. aoi înainte datorinţa lor, oi îngrijâsoă-se şi călduros este răspunsul, ce l’a dat directo
vania au fost frânţi şi numai au ac}I niol ooupe-se de însuşi biserica, şi să se silâscă rul acelei reuniuni oomitetului paroohial
un sprijin din România oa să mai p6tă Organul ofioios Reichswehr din Viena român din Caransebeş în aoâstă Gestiune.
u
n de-a face, oa aoâsta să aibă efectul asupra
lupta în contra maghiarisării. România ofi- comentâză astfel toasturile pronunţate ia vieţii sociale efeotul de lipsă. In soopul După oe constată meritele ferioitului epis
oială e de partea nostră, âr opinia ei pu- Budapesta de Suveranii Austro-Ungariei şi cop Popasu, răspunsul direotoriului termină
aoesta să înfiinţeze oât mai curând în Bu
blioâ a părăsit pe aşa numiţii fraţi despre României: deolarând, oă „direotoriul reuniunei func
dapesta banca protestantă, oa să soâtă pe
care se pretindea că ar fi asupriţi. Parti „Toastul împăratului nu este numai o mioii economi şi pe proprietarii de pământ ţionarilor din loo, fără deosebire de naţio
dele politice românesol au revenit la sen manifestare a politicei triplei alianţe, ci o din mâna usurătorelor bănol din provinoiă. nalitate şi confesiune, salută ou viuă plăoere
timente amicale pentru noi şi ostile pentru soâtere în relief a raporturilor interne ale întreprinderea onorabilului oomitet paro
la-e esemplu, nu atât dela oatoliol, oât mai
lupta Românilor de sub stăpânirea nostră. Ungariei oarl, în oeea oe privesce pe po mult dela Jidani, cari dintre tote confe ohial şi ne dăm din tot sufletul consimţă
Graţie patriotismului lor luminat şi prevă porul româneso, abia în timpul din urmă siunile plăteso ;,oea mai mare dare biseri- mântul nostru, oa spesele tablei comemo
zător, graţie pătrunderii lor în raţiunile au luat un oaraoter mai liniştit şi mai oâsoă şi totuşi nu se plâng, deâreoe în oer- rative să se acopore din darul votat şi
superiore de stat, Liga valahă este în ago paolnio. cul de aotivitate al biserioei lor au eon- predat onor. comitet din îndemnul aniver-
nie şi ’nimenl nu mai outâză a-i da un „In Ungaria esistă mai mult de 2 mi oentrat întrâga lor viaţă socială şi nu este sărei de 25 de ani a esistenţei reuniunei
sprijin, pentru-oă România ne atribue nouă lione şi jumătate de Români, oarl în Un Evreu, oare cu oea mai mare buouriă să funcţionarilor din loo".
o mai mare valâre, decât oausei pe oare o garia propria oonstitueso peste 18 procente nu aduoă pentru biserica sa oele mai mari
represintă ea. De aci înainte ohestiune va ale întregei populaţjunî şi formâză un te- jertfe. Noi însă mereu numai cerem, mereu In cestianea despărţirilor ierarchice de
lahă nu mai există. I s’au tăiat tdte ar ritor linguistic-naţional fârte bine delimitat numai pretindem, dâr nu dăm niol un aju cătră Şerbi. Cetim în „Biserioa şi Şoola"
terele şi a fost înmormântată la Budapesta. la Dunărea de jos şi în Transilvania. din Arad: „Delegaţiunea oongresuală pen
tor membrilor bisericei nostre. Suntem de tru afaoerile de despărţire ierarchioă de
Preoum împăratul Germanilor nu ne-a „Tocmai Românii ar trebui să fiă, din
oonvingerea, că pe cât timp bis®rioeie pro cătră Sârbi s’a întrunit Vinerea trecută aici
vorbit decât de fii lui Arpdd , renunţând oausa naţionalităţii lor speoifioe şi isolate,
u
v testante nu-şl vor desvolta puterile lor so în Arad. sub presidiul Prea Sânţiei Sale
astfel la oele două milione de conaţionali aliaţii firesol ai Maghiarilor în stăpânirea
ciale, zadarnioă va fi tâtă lauda, tâtă os- D-lui Episoop Ioan Meţianu, fiind de faţă
ai săi din Ungaria, tot astfel factorii oou- ţărei; ei, dimpreună ou oele 7 miliâne de tenâla. Pot să creeze oele mai bune legi,
stituţionali ai României au renunţat la cele maghiari, ar forma o reală majoritate în toţi domnii membri şi anume d-nii: archi-
pot să pună pe alte base dările biserioesol, mandritul Filaret Musta, Zeno Moosonyi de
trei milione de Români din imperiul ma oontra Germanilor, cari nu prea sunt pre
pot cere şi pot primi ajutor dela 6tat: Foen, Dr. Iosif Gal, Vinoenţiu Babeş, şi
ghiar. De aoi înainte, rupeţl tâte zăgazu tenţioşi, şi în oontra naţiunilor slave: Slo-
aoestea tâte însă nu le vor ajuta (protes Ioan Lengeru. Obieotele, de oarl s’au oou-
rile cari mai opreau binefăoătorul curent vaol, Ruteni şi Sârbi.
tanţilor) nimic şi nimicirea desăvîrşită nu eat de astă-dată delegaţiunea, au fost: re-
al maghiarisării. Românii noştri sunt a^I „Asemenea alianţa ar fi ou atât mai o vor putâ evita."
cu desăvîrşire la disoreţiunea nâstră" !. ^. mult de oonsiliat, pentru oă pe Români, solvirea mai multor afaoerl pendente de
despărţire ierarohică, preoum şi raportul
Acestea sunt ideile oe frământă a(fi Maghiarii şi aşa nu-i pot, absolut de loc,
Crisa ministerială în Grecia. despre aotivitatea desvoltată de delegaţiune
pressa maghiară şi orierii febrili ai şovinis să-i maghiariseze, şi aoâsta, pentru că po
dela ultima sesiune congresuală şi pănă as-
mului maghiar. Aşa au înţeles şi înţeleg porul român este un element trainic şi tot Vineri ministru-preşedicte greoeso Ralli
Maghiarii alianţa României cu Ungaria! aşa de capabil de cultură. a depus pe biuroul camerei deputaţilor tra t&Zl, oare raport se va subşterue măritului
oongres naţional-biserioeso oonohemat pe
E falsă şi neîntemeiată acâstă con „Vre-o oincI-ZeoI de deputaţi români tatul preliminărilor de pace; îl deolară îm
1 (13) Ootomvre c.“
cepţie? şi câte-va locuri în administraţiunea ţărei povărător şi Zi°e> oă ministerul va invoca
Faptul e, că multora ea le apare ar fi de ajuns spre a uşura politica internă pentru orl-oe justificare faptul, oă mijloci Dolin pentru Alecsandru Roman. Vi
plausabilă. a Ungariei de o mare greutate. rea puterilor era obligătore pentru că accep neri a fost şedinţă publioâ a Aoademiei
Chestiunea e însă: admite-vom noi, „Cuvintele împăratului nostru sunt o tarea sa prealabilă se pusese ca primă condi române din Bucurescî. Preşedintele a ară
oa sâ rămână plausibilă o asemenea inter garanţie, oă Maghiarii vor avâ să faoă ţie a unei suspendări de arme. tat oaşul trist al morţii membrului ordinar
