Page 83 - 1897-09

Nr. 210 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagiwa 3

al Academiei, Aleosandru Roman prof. de D-l Dr. George Ilea, advooat în Cluşiu, — Cine-i Pawlowslcy? In privinţa pseu­ aplause. A vorbit apoi d-l Barbu
limba română la universitatea din Buda­ cu începerea dela l-a Ootomvre a. o. şl-a donimului oare a băut la Budapesta în să­ Delavrancea, cficend, că este o de­
pesta şi a aooentuat călduros însuşirile dis­ strămutat oanoelaria advooaţială în Strada nătatea pressei unguresol, un cetitor al menţă, ca pressa maghiară se crâdă,
tinse şi meritele răposatului. In urma acesta Podului (Hid utcza) Nr. 14 în etagiul I, „Drapelului comunică următârele: Dom­ că visita regelui Carol ar arăta ro­
14
Aoademia a ridioat şedinţa în semn de de oătră stradă. nule Redaotor! L» întrebarea ca se pune: bia celor de dincolo. Acest discurs
doliu pentru mortea lui Aleosandru Roman. „Cine-i Pawlowsky? , am ot>6re a răspunde: a fost asemenea mult aplaudat.
u
Un biet dăscălaş de musioă, prăbuşit acum Adunarea a votat apoi, între en­
„Mieluşeii fără nume“. Sub aoest titlu Ţ>ile de vacanţă pentru şcolarii
oâţlva ani în acâstă ţâră ou cote rupte şi tusiaste aclamaţi un! următârea
sorie „Bud. Hir.“ dela 2 Oct. n.: „piarele românii gr. or. dela şcolele poporale
fundul pantalonilor de mai multe-orl câr­
austriaca, sârbe şi române, cărora le este de stat şi comunale. După o ordinaţiune a M o ţ i u n e :
pit. Deşi de origină poloneză a ajuns re­
oprită intrarea pa teritoriul ungar, au aflat ministrului unguresc de oulte şi instruoţiune „Faţă cu însinuaţiunile pressei
daotor la foiţa nemţâsoă „Bukarester Tag-
o nouă metodă şarlstană pentru a putâ in­ publioă (apărută în nr. 18 din 1897 al lui maghiare, că visita M. S. Regelui
44
blatt . De altfel e un băiat fârte inofensiv,
14
tra la noi (în Ungaria). Anume esemplarele, „Hivatalos Kozlony ), elevii români gr. or. României la Budapesta ar însemna
căci e prost la oulme. Pe lângă aoâsta e
cari sunt destinate pentru Ungaria, se ti- oarl ceroetâză vre-o şodlă de stat seu co­ părăsirea din partea cetăţenilor Ro­
şi un ignorant patentat, astfel oă ne face
păreso fără titulâ. Prin aoâstă metodă şar- munală, nu sunt datori să cerceteze prele­ mâniei a causei fraţilor lor de peste
adesea să pufnim de rîs ia oafeneua Bris­
latană au şi isbutit oât-va timp de-a intra gerile în urmâtdrele sărbători, însemnate munţi;
tol, unde aoest juvaer de redaotor se umflă
în ţâră, dâr ministrului de interne îi suo- după căl'ndarul veohiu (âr în parantes după „Noi cetăţenii capitalei protes­
îu pene faţă ou oassieriţa. Cred că aoâstă
oese a descoperi aoâsta şi a dat ordin oa călindarul nou): tăm contra acestor însinuaţinn! şi
fotografie va fi suficientă şi rog a crede, oă e
0 0
tote 4Î ? !® căror titulă nu se p6te ceti, I. Aoolo, unde confesiunea gr. or. are declarăm, că nu vom părăsi un sin­
a
după natură. Uitasem să mai spun, oă şi
seu oaii nu au titulă, se fiâ confiscate. Pe biserică: în 1(13) Ianuarie, Anul n o u ; în gur moment causa fraţilor noştri de
basa aoâsta ministrul de oomerciu a dat 6(18) Ianuarie Botezul Domnului; în 2 el oa toţi nemernicii, despreţuesoe pe Ro­ peste munţi, cât timp ei vor fi pri­
lar
ordin oficiilor poştale, oa asemenea 4 ® Februarie v. întâmpinarea Domnului ; în mânul îu a oăruia ţâră se hrănesoe. Cu mejduiţi în existenţa lor naţională.
deosebită stimă, Al. Constantinescu.
să nu le înmâneze oelor, la caii sunt adre­ 25 Martie (6 Aprilie) Bunavestire; în 29 „Neclintiţi în convingeraa des­
44
sate, ci să le trimită ministeriului . — Ce Iunie (11 Iulie) s. Petru şi Pavel; în 8 (20) Sâmbătă sâra s’a ţinut o nouă întru­ pre legitimitatea drepturilor lor la
an
voiniooşl mai sunt miniştrii unguresol! Şi Septemvre Nasoerea Preacuratei Feoiore; nire a 4i Ştilor din BuourescI în looalul o viâţă naţională, le trimitem salu­
totuşi Jidano-Maghiarii dela Pesta ar pre­ în 21 Noemvre (3 Deo.) Intrarea în bise­ sooietăţii Pressei spre a lua o botărîre faţă tul nostru frăţesc şi îucredinţarea
tinde, ca redactorii unor 4iar® tractate în rică; în 25 Deo. (6 Ian.) piua întâia de cu atitudinea d-lui Pawlowsky, oare — după nestrămutatei nâstre solidarităţi, de­
asemenea mod să benchetuâscă împreună Crăoiun; în 26 Deo, (7 Ian.) piua a doua oum se soie — a toastat, în numele pressei clarând în faţa lumei, că astacp mai
ou ei! ! de Crăciun; Vinerea patimilor; Lunia Pas- române, la banchetul 4^ *Ş fl° din Buda­ mult ca orî-când le vom da întreg
fc
ar
r
oilor; înălţarea Domnului; Lunia Rusaliilor ; pesta. sprijinul nostru în marea şi drâpta
Iuscripţiunile române la gările din Bu­ Tn 4’ua patronului (hramului) bisericei lor luptă.
covina. Din Gura Humorului ’i se sorie — Bursa din fondul Adamachi. Aoa­
looale. „Interesele permanente ale In­
14
„Patriei : „Deşi nu-s Româu, mă simt în­ demia română a hotărît să o dea d-lui
II. Aoolo, unde confesiunea gr. or. serie absolvent al şoolei de poduri şi şo­ dividualităţii nostre etnice şi demni­
demnat a Vă atrage atenţiunea asupra ri-
nu are biserioă, dintre oele mai de sus: tatea nostră naţională constituin-
diculelor insoripţiunl românesol dela gara sele în Buouresoi.
1) Cele două 46® de Crăoiun, 2) Botezul du-ne o sacra datorie de a ne strînge
din Gura Humorului. Astfel sunt: „Za fin. — Falsificarea mustului. Revista „Ami­
Domnului, 3) Lunia Pasoilor, 4) înălţarea puternic rândurile în jurul Ligei
14
tina şi „ Jeşire . Cred, că ar fi ou oale, oa cul Agricultorului face următorea denun­
u
u
Domnului, 6) Lunia Rusalilor. pentru unitatea culturală a tuturor
administraţiunea trenurilor să caute, oa ţare: Deuunţăm direcţiunei sanitare faptul,
iuscripţiunile românesol să fiă imprimate Aoeste 4*1® de vaoanţă au fost fixate că în Buouresoi se falsifică aoum pănă şi Românilor şi fiind adânc pătrunşi
w
corect românesoe. — „Patria promite, că în urma înţelegerei avute ou Esoelenţa Sa mustul de stugurl, adecă în loc de aoesta de înalta menire a acestei psfriO’
14
va aduoe o întrâgă oolecţiune de „floricele Metropolitul dela Sibiiu Miron Romanul. se prepară o băutură din miere şi miez de tice instituţiunî, declarăm şi ne
de stil şi limbă, culese atât de pe insorip- Se ’nţelege, aoeleaşl 4'i® de vaoanţă tre- pepeni adesea din cei crucţi şi clociţi. între­ datorim a o ridica cu inima 9* fapta
na
e
bue să fiă fixate şi pentru elevii români băm, nu oonstitue aoestă murdară fabrioa- la înălţimea unei inexpung ^^
■ţiunl, cât şi din tipărituri şi blanchet9 ofi-
oiose, cari dovedeso, 08 batjocură se face greco-catolioî, ou privire la oarl trebue oă ţiune o băutură dăunătâre sănătăţii omului fortăreţe a naţionalităţii nostre*
ou limba română în Bucovina, înoă esistâ vre-o ordinaţiune de aoest fel. şi n’ar fi ou oale oa serviciul sanitar să „Suntem siguri, că tot c® este
n
Preoţii noştri îşi vor împlini o datorinţă oprâsoă acâstă înşelătore şi vătămătâre in­ minte luminată şi inimă româ escă
Şarlatanism cu manuscripte de-ale lui din oele mai mari, dâoă vor îngriji, oa dustrie? în acâstă ţâră ne va înţelege şi ne
Luther. Un agent din Germania cu numele măoar în aoeste 49® elevii români dela va urma*.
Kyrielis, sciind să imiteze de minune sori- soolele ungurescl oomunale de stat să oer-
s6rea reformatului de odinidră, umplu totă oeteze biserioă românâsoă şi să li-se dea feluîţămită publică. D I V E R S E .
Germania ou manuscripte false de-ale lui catecbisaţ’a de lipsă, ţinându-i măoar prin
Adânc emoţionată de nnmerd- Bărbaţ! frances! şi femei rase. O f6i&
Luther, ba vându unele din ele chiar şi în asta legaţi de biserica şi legea lor strămo- francesă a oublioat de oarând un artioul
sele acte de condolenţă şi simpatii
Austria şi Italia, înşelând mari sume de şâsoă. sensaţionaî, făoând, în interesul regenerării
din incidentul trecerei la cele eterne
bani. In Viena a vândut astfel de manus­
a mult regretatului meu soţ Nicolae r«ssei franoese, propunerea ca bărbaţii fran-
cripte false pentru 1000 fl., în Miinchen
Scirî din România. Popovicî vin a esprima şi pe acesta oesT să oaute ase oâsătorii oufemoiruse, „De­
pentru 1700 de mărci, în Milano pentru
cale mulţămita mea profundă tutu­ parte de noi gândul, 4’°® numita fâ'ă, de-a
4000 lire şi aşa mai departe. Timp de 4 — Noul palat al Societăţii pentru în­ voi prin aoâstă propunere să detragem
ror prietenilor, cunoscuţilor şi bine­
ani a eseroiat Kyrielis aoestă meseriă, văţătura poporului român. Dumineoă, la orele voitorilor pentru sincera participare damelor parisiane, sâu franoese, dâr vii­
pănă când în fine a fost prins. Kyrielis n’a 10 diminâţa, s’a pus piatra în oare se va la nemărginita mea durere. torul rassei ndstre oere, oa să aduoem fe­
putut fi înoă judecat, deore-oe s’a consta­ păstra pentru veoiă documentul de funda- In deosebi me simt deobligată mei străine în Franoia. Rassei franoese a
tat despre el, oă nu-i cu mintea la loc şi ţiune al noului looal al „Sooietăţei pentru la recunoscinţă deplină d-lor preoţi înoepnt să-i lipsâsoă proprietatea şi faoul-
44
astfel a fost internat în casa de nebuni. învăţătura poporului român . Noul palat, loan Papiu protopop, Matei Voilean tatea de-a se înmulţi afară de aoâsta e
Soţia lui însă, oare încă a luat parte ac­ menit a adăposti tinerele generaţinnl, se peste măsură nervâsă şi desvoltată. Trebue
protopop, Isaia Popa preot şi loan
tivă la în^elătoriă, a fost osîndită la 10 află situat în ourtea bisericei Sf. Eoaterina, Popovicî diacon, precum şi corpului să ne reîntâroem la natură şi să întrăm îu
luni închisore. sub Mitropolie. Cu ooasiunea aoâsta, un profesoral şi societăţii studenţesc! legătură de sânge on rassele tinere şi pline
8ervioifi divin s’a oficiat în presenţa înal­ de speranţă. întrebarea e numa\ oă 6re
Piese de aur de câte 20 corone. Mi- tului oier şi a autorităţilor oivile şi mi­ dela gimnasiul mare român şi şc6- dintre diferitele naţiuni oare merită să fiă
nisteriul ungureso de finanţe încă mai de litare. lele comerciale din Braşov, comite­ preferită? oea rusâsoă, englesă, americană,
mult a hotărît, oa să bată piese de aur de telor Reuniunilor române de cân­
— In folosul inundaţilor. Sâmbătă 20 tări din Sibiiu şi Braşov şi corului italiană, spaniolă, sâu germană? Napoleon
câte 50 corone, dâr bag sâmă fiind-oâ aur
şi Dumineoă 21 Septemvre, societatea pressei seminarial din Sibiiu condus de d-l I a 4iS| oă peste o jumătate de seoul Eu­
n’a fost, nu s’au putut bate nici piesele.
a dat mari serbări populare îu grădina Ciş- prof. Dim. Cunţan, cari pătrunşi de pie­ ropa va deveni sân rapublioană sâu căză-
Abia acum s’au putut trimite monetăriei câsoă. Ce-i drept, nu s’a întâmplat nici
din Cremnitz 12 rude de aur, în valdre de migiu, în folosul inundaţilor din ţâră. Gră­ tate au contribuit în mod esenţial una din două, dâr atâta e sigur, oă vii­
12 miliâne. Transportul aoestei mari canti­ dina a fost iluminată ou lanterne japoneze ca ultimul onor dat rămăşiţelor pă­ torul este al rassei rusesol. Femeia rusă
tăţi de aur s’a făout în oel mai mare se- în mod ou totul nou şi după planul emi­ mântesc! se fiă demn de nenorocirea posede t6te însuşirile înoântâtâre ale Nor­
oret şi cu pază militară. La Cremnitz s’a nentului arohiteot Ştefan Ciocârlan. O ino­ neuitatului meu soţ. dului. E oredinoiâsă şi plăcută, visătâre,
şi început aoum baterea monntelor, cari în vaţie sensaţianală este Poşta miraculdsâ, care B r a ş o v , 20 Septemvre st. v. 1897. dâr energioâ, diplomată din fire, docilă,
aourt timp vor fi puse în cironlaţiune. Tre- a figurat oa noutate la ultimele mari ser­ Yed. Maria N. Popovicî. oultâ şi forte practioă în ougetare. Femeia
bue numai să ne gătim bine busunarele. bări dela Roma. De asemenea oomitetnl a englesă representă rassa femeâscă mai
îngrijit oa de rândul aoesta copiii să gă-
Un archivar falsificator de cambii sâsoă în grădină fârte multe distraoţii. Ca înaltă, după nasoerea şi oresoerea ei este
44
Erăşî li-s’a întâmplat o ruşine „patrioţilor*. ultimă noutate tot la aoeste serbări s’a pu­ OLTIME SOIRI. „grand dame , dâr tocmai din oausa oali-
Unul dintre cei mai „cinstiţi ortaol ai lor, tut vedâ pentru prima 6râ: Misteriosul BucurescT, 6 Octomvre n. A c | i tăţii din urmă ea nu este de noi. Am mai
44
Niclcl Jdnos, archivar la comitatul Bâos- Pawlowslcy l la orele 1 d. a. s’a ţinut marea în­ preferi damele amerioane, oarl în urma
Bodrog, de vre-o 4 ani înoooe a falsifioat amesteoului lor de sânge german, engles
trunire publică naţională în sala
41 oambii, înşelând pe oine numni a putut. — Scăla de ofiţeri. Viuerl s’au termi­ irlandes şi frances promit mult pentru vii-
„Hugo“. A asistat un public ales şi
Cu totul, după oum a mărturisit el însu-şl,' nat, la sodla de ofiţeri, esamenele pentrn tor, dâr nouă ne trebue presentul. Femeile
forte numeros. Preşedintele Mihail
a înşelat 23,000 fi., dintre oarl 17,000 dela admiterea în so61ă. Pentru 60 de loourl Vlăăescu, profesor universitar, între italiene şi spaniole De sunt înrudite de-a-
filiala din Zombor a băncii austro-ungare. vaoante e’au presentat la oonours 200 de prâpe, însă, pe lângă t6tă frumseţa lor,
aplausele generale entusiaste, ia cel
Se 4io®i oă Jânos era ounoscut oa oel mai candidaţi, din cari numai 58 au fost admişi. nouă nu ne este iertat să iubim rudenii.
dintâi u cuvântul, Giceod.: Nu sunteţi
cinstit între „patrioţii din acel comitet. Două loourl au rămas vaoante. Femeile germane sunt esoelente, găzdoi şi
14
chiămaţî aici pentru a face o mani-
Asta se pâte! mame înţelepte; în oe privesoe întemeierea
— Esamenele de bacalaureat. Sâmbătă festaţiă sgomotâsă. Y’am chiamat familiei, lor li-s’ar ouveni antietatea, dâr
Cununiă. D-l loan Nan din Râşnov, s’au terminat esamenele în soris de baoa- numai, ca se manifestaţi în contra sunt de un temperament peste măsură fleg­
absolvent de teologiă, şi d-ra Hareti For­ laureat. S’au presentat 301 candidaţi. Din­ şovinismului maghiar, care acum în matic şi reoe, din oare oausă nu sunt plă­
tuna din Covasua se vor cununa Dumineoa tre aceştia, 275 au trecut esamenul olasio, urmă a lovit încă-odată în demni­ cute Franoesilor. Astfel f6ia francesă nu
viitdre, 10 Ootomvre n., în biserica română âr 26 esamenul real. Marţi diminâţa se va tatea nâstră naţională. p6te recomanda conaţionalilor săi pentru
gr. or. din Covasua. — Dorim ferioire ti- da resultatul esamenului în scris, după oare Discursul d-lui Vlădescu a fost oăsătorlă, decât numai pe femeile ruse.
.nerei păreehl. se va îuoepe la universitate esamenul oral. primit cu îndelungi şi sgomotâse