Page 85 - 1897-09
P. 85
1
Micimea, AdmisistniiMei, ..Saseta' iese în l-care di.
si Tipoinlli Aoonamente pentru Austro-Ungarta:
M^uov, yisţa mare Ffa, 39 Fe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Snviaorî Bofraaoa'io ma no N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
fiimesa, — fifcsr.ujnripto ap 4a
Pentru România si străinătate:
IRSERATE se primesc la Adml- Pe un an 40 franol, pe şăse
slotraţluneîn Braşov şi la xs- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
mătirele Birouri de snuuolurl: N-rii do Dumineoă 8 franol.
in Tiena: Jf. Duku, Sînnrieh Se pronumoră la t6te oficiele
XthaUk, Rudolf Moat, i. Oppilik» poştale din întru şi din arară
Haohfolger; Anton Opptlik, J. şi la dd. colectori.
Vannebcr, in Budapesta : 1. V.
Ooldbtrgcrg, Ickstnn Somat; în iM'uamautul neutru Brasor
Bucuresoi: Agtncs Hrnat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
eursaie do Koumanie; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etaeiu
btut.: Karovgt A Litbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Preţul Inaerţlunllor: o seria Cu dusul în oasă: Fe un an
garmond pe e eoldnă 8 or. ţi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
BOer. timbru pentru o publi
cări), Pubiioări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă oi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Heolome pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Mercur! 24 Septemvre (6 Octomvţe) 1897.
Nr. 211.
blică, arangiată de membrii comite festaţiunile sublime din anii trecuţi In causa autonomiei bisericei
tului Ligei în înţelegere cu tineri ale Românilor din România provocate serbesci. Seim, oă la oonferenţa din urmă
N o u a b o n a m e n t mea universitară, au fost represen- de persecuţiunile neomenose, ce au convooată de ministrul-preşedinte Banffy,
ia taţî bărbaţi politici din tote parti fost ihdreptate făţiş in contra vieţii na la oare au luat parte arhiereii biserioei sâr-
dele şi bărbaţi fruntaşi din t6te stra ţionale a fraţilor lor de dincdce: besol, s’a hotărît, la dorinţa lui Banffy, oa
Gazeta Transilvaniei turile sociale ale Bucurescilor. acâsta îşi mai găsia o esplicare în patriarobul să oonvâoe din nou la o oon-
S’a întâmplat aşa-deră şi aici îndărătnicia, cu care se urmăresc ferenţă pe arebierei, pe membrii comitetu
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. ceea ce s’a fost petrecut în ajunul aicl-la noi planurile de maghiarisare. lui stabil oongresual şi pe anumiţi repre-
se deschide nou abonament la care sosirei părechei regale române la Der cu totul neesplicabil în sentanţl din fiă-eare partid politio sârbesc,
invităm pe toţi amicii şi sprijini Budapesta prin protestarea de fapt aintea întregei Europe, înaintea celor pentru a se mai consulta în oestiunea auto
torii fâiei ndstre. a întregei presse române din regat de faţă şi a celor viitori, ar fi fost, nomiei bisericei lor, sâu mai bine (Jis pentru
Preiul abonasnentullsasi în contra uneltirilor politice ale ma dâcă după acele grandidse manifes- a-i îndupleca să cedeze pretensiuuilor gu
î
Pentru Austro-Ungaria: ghiarismului violent faţă cu România taţiuni de umanitate, de iubire de vernului ungureso. Patriarobul Brankovits
pe ix:n. aoa. ................................ 12 £L. şi cu Românii de dincdce, prin re libertate şi de neam, Românii in a şi convocat aoestă oonferentă pe cfiua de
pe şese 1-ojxî .................................................. © £L. tuşul, de-a primi Invitarea cjiariştilor dependenţi ar fi - primit cu ne 9 Octomvre o. în Oarlovăţ. La oonferenţă
pe trei 1-u.xlî . . . . . . . 3 £L unguri la banchetul festiv, ce-1 aran păsare, ori şi numai în tăcere acea sunt invitaţi vre-o 30 membri fruntaşi ai
Pentru România şi străinătate: jaseră în ondrea representanţilor palmă dată demnităţii lor naţionale. congresului. De6re-oe însă dela amânarea
pe -u-n. ax. ..................... -40 fxsm.cî pressei române, aflaţi la Pesta cu Nu ne-am îndoit nicî-odată în congresului autonomie încoce amărîoiunea
pe şese 1-va.aax................................. 20 „ ocasiunea visitei Regelui României. sentimentele nobile, în simpatiile şi între Sârbi a mers din (fl în 4i crescând
pe trei 1-u.xix ................................... IO „ Manifestaţiile acestea, eşite din în bunăvoinţa fraţilor noştri din re şi neînţelegerile între Sârbi şi guvern au
Abonarea se pote face mai uşor sînul cercurilor neoficiale ale popo- gat faţă cu causa ndstră drâptă. devenit tot mai aoute, nu se speră să potă
prin mandate poştale.
raţiunei României, au contribuit şi N’am aştepţat nicî-odată mai mult ajunge la vre-un resultat niol aoâstă oon-
Administraţiunea vor contribui puternic de-a apera dela ei, decât ca se o sprijinâscă cu ferenţă.
1
„Gazetei Transilvaniei* * înaintea Europei demnitatea naţio căldura inimei lor, cu moralul con
>vvvvyrYVYYYYYVvvvv Y"rrrrrvvvvryv nală a Românilor liberi şi indepen vingerilor lor despre legitimitatea
M
denţi, ce a fost atât de mult atinsă drepturilor ndstre la o viâţă naţio „Rhapsoclii maghiare".
Răspunsul României neoficiale. de perfidia insinuărilor celor ce au nală în concertul popdrelor acestui In cfiarul berlinez „Die Zulcunft
u
luat’o îndeşert. Der ele sunt şi vor imperiu. Nu li-am cerut nicî-odată a apărut la 2 Octomvre sub titlul
„Faţa cu insinuaţiunile pressei fi tot-odată o satisfacţiune datănoue, să-şî uite de interesele cele mari,
„maghiare, că visita M. S. Regelui Românilor de dincdce, cari am fost dela cari atârnă viitorul şi bunăsta de mai sus un articol, care comen-
tâză toastul împăratului Wilhelm. Re-
„României la Budapesta ar însemna priviţi de representanţii opiniei pu rea ţărei lor, său să devieze dela dactorul-şei al foii este prea bine
„părăsirea din partea cetăţenilor Ro- blice evreo-maghiare nu mai puţin, linia trasă de esi^enţele unei poli
cunoscutul publicist Max Harden,
„mâniei a causei fraţilor lor de decât ca o jertfă adusă cu consim tice înţelepte şi prevecjetbre, dictată despre care se scie pretutindeni, că
„peste munţi: ţământul României pe altarul alian de patriotismul lor. stă în legături directe cu principele
„Noi, cetăţenii capitalei, pro ţei încheiate între ea şi monarcbia Ceea ce am dorit întotdeuna şi Bismarck.
testăm contra acestor insinuaţiunî ndstră. ceea ce am fost şi suntem în drept Articolul vorbesce mai întâiu
„şi declarăm, că nu vom părăsi un Satisfacţiunea ndstră este în aceste a pretinde dela fraţii noştri din re
„singur moment causa fraţilor noş momente cu atât mai mare, cu cât gatul României este, ca să nu uite pe larg despre luptele Grermanilor
cu Maghiarii în trecut. Ajungând la
tri de peste munţi, cât timp ei vor ne-am gândit, ce fatal ar fi fost, dâcă de sfânta datoriă, ce o au, de-a con toastul dela Buda, autorul scrie:
„fi primejduiţi în esistenţa lor na- nu s’ar fi făcut nici aceste manifes- tribui, cât stă în puterile lor, printr’o
44
„ţională . taţiunî, în stadiul de piroteală, în atitudine înţeleptă şi demnă, a face, „Aprope fiă-oare vorbire a împăratu
Acesta este răspunsul, ce l’au care părea că a ajuns, sub presiunea ca raporturile ţărei lor, dâcă de lui deştâptă disposiţie neplăcuta (Unbeha-
dat cetăţenii capitalei române întru constelaţiei generale politice, senti ocamdată nu pot să uşureze sdrtea gen) şi oontracfioere, chiar în contra voinţii
niţi în mare numer în meetingul,ce mentul public naţional din regatul nâstră politică între marginile aces lui propie. Dâr niol o vorbire de mai îna
s’a ţinut alaltăeri în sala teatrului vecin. tei monarcbii, cel puţin să nu o agra inte a împăratului n’a dat prilegiu la te
a
„Hugo , uneltirilor gazetarilor un Dâcă adversarii limbei şi ai na veze nici într’un chip. meri aşa de intemeiate, oa toastul, pe oare
guri, cari nu s’au sfiit a esploata ţionalităţii române din statul nostru, In acâsta firmă speranţă salutăm l’a rostit la prânzi da gală din palatul
momentul solemnei ai visitei prie în nisce clipite atât de solemnele cu căldură mişcarea de sine stătătdre, dela Buda, deore-oe tot mersul ideilor vor
tenesc!, ce a făcut’o regele Româ pentru politica internaţională a mo- ce s’a pornit în sînul fraţilor noştri bitorului e întemeiat pe premise false, care
niei la palatul din Buda, pentru a narcbiei ndstre, dictată de interesele de dincolo în apărarea demnităţii nu pot susta în lumina învăţăturilor isto
lovi în cele mai delicate sentimente capitale ale raporturilor ei esteridre, naţionale. riei şi a realităţei ourate“ ...
naţionale ale Românilor. nu s’au sfiit a lua numai îndeşert, Articolul analisâză apoi în amă
La acestă mare întrunire pu ci au luat chiar în batjocură mani- nunt întreg toastul, fiă-care frasă în
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Dâoă în timpul leoţiunilor vr’un şco Relaţiunile între soolarii români şi clasele superiâre, oarl apoi în scurt timp
lar mişoa mâna spre a căuta oeva în banoă, unguri erau atât de înăsprite, oă adese-orl au dispărut din oraş. Ei deşi tineri şi fără
era ohemat la oatedră, şi crudul Knaiser ne înoăieram la bătaie, mai ou sâmă, oâud experienţă primise grâua saroină de a lu
Amintiri din anii 1848 si 1849. apucând degetele mânei, oare se mişoase, ne întorceam dela soăldat, sâu dela minge mina şi a oonduoe poporul în lupta cea
o bătea o’un smoc de vergi subţiri, până din şanţurile cetăţii (FellegvâT). mare pentru drepturi şi naţionalitate.
De D. F. Calau.
oând orepa pielea. Eram în vremea oând să pornise miş- Tatăl meu, un bătrân de 65 de ani,
I.
Aoest dascăl orud după câţl-va ani oările revoluţionare, şi unirea Transilvaniei oare mai înainte în fiă-care săptămână de
in Septemvre 1848 eram la soolă în
singur şi-a făcut sâma, arunoându-se în pu ou Ungaria se proclamase între cele mai două ori venia să ne vacfâ» acum nu mai
Cluşin ; intrasem îd clasa a patra primară sgomotose manifestaţiunl. îndrăsnia să se arate prin Cluşiu. Ungurii
ţul din curtea sa.
la îngrozitorul Knaiser, oare bătea pe soo- In tot oraşul era o fierbere ne mai spuneau în gura mare, oă au să spânejure
larl de-i svânta. Astfel a scăpat tinerimea de el. pe toţi oărturarii şi popii români. Lunea
O ură neîmpăoată domnia între Ro pomenită, de oare noi oopiil nu ne puteam
Aoest dascăl era varga lui D-cJeu; da sâma. şi Joia (fii de târg nu mai vedeam deoât
0
mâni şi Unguri; aoâsta ură din partea Un
copiii fugiau dela soâlă de groza lui, şi ni sâu pe una din oele două surori, sâu vre-un
meni nu cuteza să reolame. gurilor se manifesta ou o intensitate din Pe oase atârnau stindarde unguresol servitor, oare venia să cumpere oele tre*
u
Când întră el în olasă tremuram toţi oe în ce mai mare. ou insoripţiunea „Unire său mdrte (Unio buinoiâse pe sâma oasei, şi să duoă tatălui
vagy balâl), pe păreţi se vedeau sorise cu
dela cel dintâib pănâ la cel din urmă. La soâlă din gura studenţilor unguri, meu fiarele.
vintele „jos guvernul
Yai de aoela, oare să găsia soris de pe stradă din partea tuturor oalfelor şi a Pe acel timp lecţiile să ţineau fârte
monitoriul clasei între Glamantes; făr’ a fi ştrengarilor nu aucliam deoât cele mai în- Tâtă tinerimea purta la piept oooardă neregulat, soolarii nu mai soiau nici de
asoultat, făr’ a i-se primi vre-o sousă, era juriâse espresiunl la adresa nâstră. în tricolor ungureso, âr acei oe refusau nu oarte nici de scâlă, ci umblau pe strade
întins pe o bancă lângă părete, şi bătut La tâte necuviinţele lor noi răspun mai puteau trăi în mijlocul ungurimei din oăsoând gura la soenele tumultuâse ale Un
ou vergi de mestâcăn, pănă când îi ţîşnia deam : Cluşiu fără pericolul vieţii. gurilor.
sângele. Aceste vergi stăteau într’un oiubăr Ou tote că eram copilandru, mi-aduc Nu să vorbea deoât de înarmare ge
„Ungur bungur
cu apă, şi pâretele în fiă-oare săptămână bine aminte, că Românii refusau de-a purta nerală. La palatul comunal Ungurii pe în-
„Apă ’n ciur
era văruit, pentru ca să dispară petele de „Când o crepa muguru oocarda unionistă, din aoâsta causă Ungurii treoute se înrolau intre voluntari. Entasias-
âuge. „SS ia dracu Unguru“. adese-orl îi ataoau pe şcolarii români din mul lor era atât de mare, încât făoeau apel
