Page 86 - 1897-09
P. 86
Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 211—1897.
deosebi, er mai ales despre milleniu şesce cu întrebarea: „Cântecul pe în vinele fraţilor lor umiliţi şi desbrăoaţî fost respeotuos salutaţi, dâr fără căldură.
care sună: care-1 cântă acjî d-1 Harden, fost’a de naţionalitatea lor din Ungaria şi Transil In raporturile dintre ambele state firesoe
el ore compus în Friedrichs-ruh?" vania. Etă oe va să cjicâ frăţie ! Etă oe va aoâsta nu va schimba nimio**.
„Am urmărit ou o admiraţie simpa
se cjioă oredinţă şi dragoste !“
tică sărbările aniversare ale milleniului
v
oe oredinoiosul popor ungureso, strîns în * 5 G 1 H 1 L E D S L E â .
jurul Suveranului său mult iubit, a oele- Toasturile dela Buda.
„Nârodni Listy din Praga dela
u
brat ou o măreţie surprincjătâre**. — 23 Septemvre v.
(Voci ale pressei). 30 c., în articolul de fond întitulat:
Apoi ■'continuă astfel: „Maghiarii in zenitul puterii lor , vor- Ungurii cluşieni şi Regele Carol.
a
„Ndrodnie Noviny“ cjiarul naţio
„Ou tâtă stima, dâr şi ou sinceritatea besce şi de visita Suveranilor Ro La reîntârcerea părechei regale ro
nal slovac dela 2 Octomvre sa-
desbrăoată de orl-oe reservă trebue să spu mâniei la Budapesta. Luând drept mâne din Budapesta, Ungurii oluşienl s’au
tiriseză joculfariseic, ce l’au jucat
nem, oă împăratul, rostind aoâstă frasă ria lucru hotărît, că România merge hotărît să primâsoă pe Suveranii români
foile maghiare cu cuvântul „frăţie",
fost representantul simţimintelor poporului ger ■ mână în mână cu tripla alianţă, ou mari o va ţiuni. A şi fost forte multă
„înfrăţire", în ajunul visitei părechii <t
man. Noi n’am putut desooperi nimic măreţ scrie între altele: lume „knlturegylet -istă la gară oând a
regale române la Budapesta.
în serbările aoele de băloiu, pe oare nisoe „Presenţa păreohii regale române în sosit trenul separat regal şi au strigat ţâ-
u
bogătani trândavi (la looul acesta „P. Autorul se bucură mult, că Ro Budapesta în aceste momente nu numai oă pân „Eljen!“ şi âră „l£ljen! , dâr nici Re
Lloyd , după oare reproducem, cj' ®: „aici mânii din regat n’au crecjut acestor contribue la strălucirea oapitalei Ungariei; gele mol Regina nu s’au arătat la ferâstra
0
u
urrnâză oeva, oe nu putem reproducem din asigurări fariseice evreescî şi scrie : vagonului, deşi trenul a stat în gară un
ea nu numai dovedesoe, că tripla alianţă
oonsideraţii de bună ouviinţă“. Deol trebue pătrar de âră. In timpul oând s’a sohimbat
„Românii din regat, slăviţi ca niol- p6te oonta pe România în afacerile baloa-
să fiă vr’un mare adevăr despre arangiorii looomotiva proto-notarul din Cluşiu, la în
odată în şâpte oerurl prin melodii dulol nioe, dâr ea este tot-deodată şi f6rte im
târgului de sdrenţe millenar — R. Q-. Tr.) sărcinarea şi în numele oraşului, a predat
ale şoviniştilor din Budapesta; giugiuliţi portantă pentru raporturile Maghiarilor
şi oare avea să asigureze burghezimei uu prea frumos buchet de flori mareşalu
prin nisoe linguşiri aprâpe pliotisitâre prin faţă ou Românii lor proprii din Ungaria şi
(jidane), un estra-profit. Noi am privit fără lui curţii române pentru regina Eiisabeta.
marea lor duloâţă, au ridioat ouvântul sfânt Transilvania. Atâta rămâne nenegabil, oă
simpatie şi fără admiraţie serbarea milio La pleoarea trenului din nou au răsunat
fraţiă, stropid şi mânjit prin expeetora- oposiţia da pănă acum a Românilor din
nară, a invasiunii maghiare în imperiul ro strigările de „Eljen!** deşi nu tocmai aşa
ţiunl saroastioo-semitioe, ârăşî în eterul oel ţările oorânei Sf. Ştefan nu va putâ
man, fiind-oă ne aduoeam aminte de vor tare ca la sosire.
pur al adevărului şi sfinţeniei. Ou îmbul- tălmăoi în favorul său aotuala visită a pă-
bele oe le scrisese odată Franz v• Ldher După sosire la Sinaia Regele Carol a
zâlă li-au oferit „fraţia" oei mai tari şi rechei regale române.
anume: „Zw zadar caută omul v*'o câteva mulţămit prin adjutautul Său, oolonelul
puşi aşa de sus asupra tuturor oelorlalţl, „Ar fi ou putinţă, nu-i vorbă, de a
pietri, pe care Maghiarii să fi cărat la clădi Mânu, pe cale telegrafică pentru ovaţiunile
înoât oei nereounosouţî şi nevăcjuţl dispar înoeroa să dăm aotualelor succese maghiare
rea cea mare, în care locuesce omenirea; nu oe i-s’au făcut la Cluşiu. Telegrama oom-
în neant, se preschimbă în material de şi altă esplicare, deoât oea obiolnuită; şi
e nici o singură idee culturală, care să fi pusă în limba franoesă este de următorul
robi şi în hrană pentru fotnea nesăţioşilor. n’ar trebui, în aoăstă ordine de idei, deoât
pornit din Ungaria şi să-şl fi urmat drumul ouprins: „Majestatea Sa Regele, m’a însăr-
Le-au oferit servioii de preţ, ajutor, sigu să faoem observaţia, oă lumea aştâptă mult
în câmpiile lumei . 4 oinat oa se vă oonumio espresiunea mulţă-
u
ranţă, ospăţuri, orgii, Park-Kluburl, şam- dela acela, oare a căpătat şi capătă multe *...
„Sâ se pună grămadă t6te faptele is paniă, desfătări de sensualitate, tot şi t6te mitei Sale pentru ovaţiunaa oe s’a făout
Articolul se termină astfel:
torice ale Maghiarilor: oe pustietate gâlă pentru a faoe un singur luoru, numai unul la gara din Cluşiu cu ooasiunea trecerii pe
în întrâgă istoria lor de o miiă de ani! singur: să se lapede de fraţii lor de sânge, „Politioa acestui imperiu, recunosoând aoolo a Majestăţilor Lor, preoum şi pentru
Numai lăoomia de oăştig oea fără margini de lege strămoşâsoă şi de suflet de fraţii preponderanţa Maghiarilor, se pomenesoe frumosul buohet de flori, oe a fost presen
a Maghiarilor, pe cari i-am pută numi acjl lor împilaţi, asupriţi, prigoniţi, osândiţi la „pe pragul unei nouă ere ; fiă ca în t6te tat Reginei. MM. LL. regretă mult, că
u
mai ourend o olasă, deoât un popor, a îm morte naţională, batjoooriţl ou espresiunl părţile să i-se dea o atenţie potenţată, după ce n’au fost mai înainte înouuosciin-
pins pe oontele Badeni în alianţa ou Cehii, d’alde budăs bocsJcor. pentru-oa pentru mulţi să nu fiă surprin ţate, n’au putut să dea espresiunea satis-
oare are să-i asigureze majoritatea pentru „Poporul românesc, mio la număr şi dere şi să nu-i apuce nepregătiţi. Pănă faoţiunei ou graiă viu. Colonelul Mânu,
reînoirea pactului eoonomio. In momentul, acum păr’ că încurcăturile din Austria au adjutant** Aoâstă telegramă a fost oomu-
isolat s’a purtat brav şi eroio faţă ou tote
oând în urma îngâmfării armatei de părăsiţi împăinginat oohii multora**. nioafcă poporaţiunii, afişându-se pe stradele
ispitele şi printr’asta a dovedit iubirea fră-
translaitane (unguresol) este ameninţat vii ţâsoă cea sfânta oătră oonaţionalii neferi * Cluşiului.
torul viţei germane a veohiului imperiu al ciţi şi umiliţi; ne a dat şi nouă tuturora ce Proces de pressă. Pe astacji a fost
11
Austriei, representantul suprem b1 impe lorlalţi o satisfacţie (subliniat în original) „Deutsche Tageszeitung din Berlin fixată cfi de pertraotare a unui nou pro
ua
riului celui nou a ridioat, din propria-i pu pentru şirul oel lung de insulte din partea scrie următdrele despre toasturile ces, oe ’i s’a intentat „Tribunei** din oausa
tere la rangul uuui popor mare cultural pe oelor puternici şi îngâmfaţi, ne-a procurat schimbate între domnitorii Austro- a două corespondenţe, ce le publioase la
fiii denaturaţi ai lui Arpad, cari nu se gân- o mare bucurie, arătând, oă n’a dispărut Ungariei şi României: timpul său ou privire la vărsarea de sânge
deso deoât la gheşefturile lor murdare şi încă oompătimirea ou starea grozavă, în „Ceva nou nu spun aoeste toastur din Mehadioa. Gendarmii, cari au săvârşit
chiar în visita monarchului n’au văcjut alt oare ne aflăm; poporul româneso a ridioat cu niol un cuvânt, Maghiarilor le-au adus cunoscutul măcel dela Mehadioa s’a simţit
ceva deoât o reolamă uriaşă pentru ţâra şi din noroiu şi a luminat mâojitul ouvânt chiar o mică desamăgire. Ei aveau inten- u
„ofensaţi în în onăre prin aoele corespon
capitala lor. Pot să introducă Maghiarii „frăţiă“, ourăţindu-1 de murdăria oe a ţiunea de a esploata disoursul regelui Ca- denţe şi au intentat proces pentru calum-
toastul împăratului în cărţile de cetire pen arunoat’o asupra lui egoismul şi tirănia; a rol, oa o aprobare a politioei lor de asu niă. „Tribuna** crede însă, oă pertractarea
tru şooll, cât vor voi, Germanilor însă li-se oonstatat înaintea lumei întregi marele prire faţă ou Românii, tocmai aşa oum au
procesului se va fi amânat pe altă cji.
impune datoria, de a spune vorbitorului adevăr, despre misernle nâstre naţionale, esploatat toastul împăratului ’Wilhelm ou pri
lor ou inima deschisă şi cinstit, că din pe oare le îndurăm timp de 30 a n i ; a vire la Germanii din Ungaria. Regele Carol Nou canonic la Lugoş. Alegerea de
canonic a d-lui loan Boroş, înainte parooh
cuvântarea lui rostită ou avântul artei rhap- spulberat preamărirea falsă, umflată, nesin- însă le a stricat soootâla... Regele Carol a
în ZăbranI, âr mai în urmă. seoretar epis-
sodice ou greu pâte fi susţinută măcar o oeră a şovinismului ; a aruncat lummă vorbit în răspunsul său numai de esoelen-
singură frasă în lumina aspră a învăţătu electrică asupra stărilor, în oarl trăiesc, tele reporturi între ambele „state**. oopeso în Lugoş, autorul mai multor scrieri
rilor istorice* . său mai bine cjis, vegetâ/.ă miliânele de biserioesol, a fost după oum se anunţă, în
1
In genere Românii n’au să reproşeze
„P. Lloyd“, publicând reprodu popâre nemaghiare, oinstite şi oredinoiâse... nimic regelui. Cordial s’a arătat numai faţă tărită din partea Maiestăţii Sale.
cerea articlului din ,,Bie Zulcunft“ în „Nimio, nimic, nici ohiar spărietură ou monarchul amic, faţă ou Ungurii s’a „Arborii Wilhelm“. Aflăm din foile
forma de corespondenţă din Berlin, ou panslavismul, niol ameninţare, nici ru- I arătat fârte reservat. Desamăgirea Maghia unguresol, oă oomisiunea regmcolară pentru
se face foc şi pară în contra şef- gare, linguşiri ori banchoturl, oonduote de I rilor s’a observat în tabloul de stradă oe plantaţiunea arborilor „millenarl** a adresat
redactorului» foii berlineze, torţe şi transparente n’au abătut pe Ro l’a oferit Pesta la pleoarea părechei re o rugare cătră toţi preoţii dela sate, cătră
despre el, că „mănâncă pâne de mâni dela oalea firâsoâ şi drâptă ; nu i-au gale române. Publioul s’a presentat mult toţi notarii şi învăţătorii, oa să planteze
mila prinţului Bismarck; şi sfer- făout să se lapede de sângele, oe circulâză mai mio oa la sosirea âspeţilor. Aceştia au arbori, asemenea celor „millenarl** din anul
la copiii din soâlă, oa să se înroleze pentru săud, pentru ca să depună jurământ de fideli Reaoţiunea ungurâscă văcjând mişcarea „trăsurei înoât convoiul abia străbatea pe
a fi trimişi în soâla militară din Pesta. tate cătră împăratul, şi să căra protecţiune Românilor păşi la represalii oontra lor. „stradă.
Şcolarii şi în general toţi oopiil mai său cum fiicea poporul să aducă pajură.
Mai întâiei lua măsuri de-a prinde pe „Ajungând la looul, unde erau ridi
mărişori purtau ohipiurl milităresoî. Curen Eram în mijlooul mulţimei fârte ani
toţi preoţii şi tinerii români, cari propagau cate furoile oonvoiul întreg să opri, oei
tul general, şi mintea de copil ne fura, pe mate, tatăl meu îi sfătuia să nu se espună
prin sate resistenţă oontra Unirei ou Un „doi oondamnaţî fură daţi jos din trăsură,
mine şi pe fratele meu, şi puserăm ohipiurl perioolului, deâreoe Ungurii deolarase, oă
garia. „un funcţionar le oeti sentinţa de condam
de voluntari. au să împusoe pe toţi aceia, oarl nu vor
Ei prinseră în oomuna Bărăii de pe nare la mârte prin ştrâng.
Intr’o Joi mergând prin piaţă, oa să asoulta de poruncile guvernului unguresc.
Câmpie pe juristul Al. Batrăneanul şi pe „Cel dintâi fu uroat pe soara furcilor
întâlnim pe oine-va d’aoasă, găsirăm pe Tumultul era mare; oei mai mulţi tovarăşul său V. Simonis, îi dădură în ju-
preotul reformat Alexandru Dali, oare vă- sprijiniau idea de a merge la Urban. deoeta tribunalului din Cluşiu şi oondam- „tinărul Simonis. El îngrijat, dâr totuşi în
cjându-ne ou ohipiurl milităresoî, văcjând A doua sâu a treia cfi subt oonduoe- nându*i la morte în cjiua de 3 (15) Oot. „speranţă oă nu va fi exeoutat, deâreoe
fierberea spiritelor, repede ne puse în tră rea bătrânalui Maoarie mulţi săteni plecară 1848, îi spânzurară pe o colină aprâpe de „nu făcuse vre-o crimă, să uroă repede pe
sura sa şi ne trimise aoasă. spre Năsăud. Cum spuneau mai pe urmă, oomuna Somoşfalău. „soară, dâr călăul îl puse laţul în gât, şi
numărul oălătorilor aporia din comună în „îl smulse soara de sub pioiâre. Simonis
Spre sâră, oând am sosit, tatăl meu
ne îmbrăţişa, dete mulţumită lui D-cJeu, oă comună; dâr fură ataoaţl de asupra oomu- Tatăl meu aflase dela un martor oou- „se sbătea oa pestele pe usoat. Călăul vă-
ne mai văcju aoasă, şi luând oh'piurile le nei Bonţida de-o oâtă de voluntari unguri, lar. Cum se petreouse aoâstă soenă îngro- „cjândul oă nu mâre îl smânoi de pioiâre,
aruncă în foo. cari veniau din orăşelul Sio (Szâk). zitore. Etă oum o povestea dânsul: „şi astfel muri aoest tînăr plin de vigâre.
Am rămas aoasă. Dup’o mioă resistenţă călătorii neavând „Era într’o cji, oând popor mult din „Un ţipet de durere se aucji în tot
arme se retraseră şi apuoară pe drumuri „sate venise la CluşiQ pentru a-şl oumpăra „poporul. Batrăneanul văcjând aoest speo-
II.
lăturalnice, dâr mai sigure, şi astfel oâţl „cele trebuinoiose. Stradele şi drumul mare „taool îngrozitor nu mai avu putere de a
Pe la mijlooul lunei Septemvre bă putură soăpa, ajunseră la Urban. „(şosâua) oare duoe la Şomoşfalău erau „urca scara, abia îl suiră ou de-a sila. Când
trânul Macarie Peieanu, oumnat ou tatăl După oâte-va cjile bătrânul Maoarie „înţesate de mulţime. Ungurii ohiar în cjiua „ajunse la ultima trâptăa soării, se întorse
meu merse la biserioă împreună ou fiul împreună ou tovarăşii săi, sâ întârse aoasă „aceea escortară pe oei doi tineri la spân- „oătră popor strigând ou voce, stinsă: „Tră-
său Simeon, student în liceul din Cluşiu şi aduoend dela Urban pajura, adecă oartea „cjurătâre. O oompaniă de gardă naţională „iască naţiunea română, că pentru ea mor F
sunând olopotele adunară poporul propu de siguranţă întărită ou sigilul, ce purta „ungurâsoă îl urma. Lume multă, bărbaţi, „Atunol toboşarii la comandă băturâ do-
nând să rnârgă la oolonelul Urban în ftă- pajura împărătâsoă. „femei şi copii să îmbulzeau împrejurul „bele, ca să înece vooea martirului, âr că-
