Page 87 - 1897-09
P. 87
Nr. 211 -1897/ GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
treout, întru amintirea vis’tei împăratului dispariţiunei sale, Landau a scontat în Pflulţămită publică. sumă de 10,000 mărci, pentru... oheltue-
german Wilhelm II la Budanesta. Aoeştî piaţă, poliţe în sumă de 30.000 lei, ven- lile de voiaj. Păreohea pleoâ la Aaohen,
Clerul şi învăţătorii din Protopopiatul
arbori se vor numi „arborii Wilhebn . dâudu-şi în acelaşi' timp t6te bijuteriile, apoi la Londra şi în sfârşit la Liâge, unde
u
Almaşului au înfiinţat nu numai un fond
argintăriile şi obiectele de valâre, oe avea poliţia îi găsesoe însorişi, sub numele fals
Limba rusescă în şcblele din Serbia. în casă. Se crede, oă Landau s’a îndrep scolastic tractual din oare să se provadă ou
Din Belgrad se anunţă, oft ministrul in- timpul elevii mai săraol din şcâlele popo de Hertel. Fratele d-rei Husman, sosit
tat spre Varşovia, locul său natal. S’au dat aoolo, trimis fiind de părinţi, oarl au înţe
struoţiunei publice din Serbia a dat o or- rale oonfesionale ou cărţi şi alte reoh’site
ordine pentru urmărirea lui. les în oele din urmă păoălâla, a scos pe
dinaţiune, prin oare impune a se ÎDtroduoe neoesare, oi şi o Bibliotecă oa să pâtă în
oa obligator studiul limbei rusesol în şoâ- — Cine a câştigat 50,000 lei? Feri- tinde lectură şi astfel să pâtă promova oul- sorâ-sa din mânile esorooului, spre a o con
lele medii ale Serbiei. oitul câştigător al lotului oel mare de la tura românâsoă şi îu poporul adult din sa duce la obs’S părintâsoă. Beh”endt e dat
loteria Sooietăţei Funcţionarilor Publiol, un tele oompacbe românesol ale acestui proto în judecată pentru simplul fapt de schim
anume VaBile Domentz, lucrător din co popiat. bare de nume... deâre-oe domnişâra con-
Scirî din România. muna Cuza-Vodă, judeţul Roman, nu s’a Acest fond şoolastio ou deosebire însă simţ’se la fugă. Intr’altele poliţia a aflat
putut bucura pănă în sfirşit de norocul său. despre portretul de general următârele:
— Liceul eforiei române din Bitolia. Bibiioteoa a fost avisată numai la sprijinul Behrendt căpătase un portret de general
Biletul câştigător, numărul 216.450, i-a fost
La liceul român al Eforiei din Bitolia clerului şi al unor dasoăll români din traot al prinţului de Sohaumburg-Lippe. Pe ca
furat chiar de perceptorul looal, Erdes în
(Maoedouia) s’au înscris pftnă aoum 200 săraol şi ei oa şi poporul, a oărui luminare pul portretului, Behrendt lipise un cap fo
următârele împrejurări: Nesoiind carte, Do-
-elevi. La lioeul lui Mărgărit nu s’au însoris şi cultură o urmăresc. De aceea membrii tografiat de al său şi dădu apoi fotografia,
mentz, oând a sosit lista ou numerile oâş-
de cât 73. s’au adresat la Ilustra Aoademia Română astfel sohimbată, unui fotograf prieten, oa
tigătâre, s’a adresat perceptorului din sat,
;
d n Buouresol oare în urma deoisiunei Sale să i-o reproducă.
— Călătoria regelui Carol la Belgrad pentru oa să controleze biletele şi să-i din 21 Februar a. o. Nr. 8639 a binevoit
a fost amânată pentru primăvara viitâre. spună dâoă nu oumva a câştigat şi el ceva. a ne surprinde ou un însemnat număr de Monopolul chibriturilor în Francia. ţ>ia-
Ministrul de esterne al Serbiei a fost în- Bucuria sărmanului luorător, oând peroep- 11
opuri sciienţifioe de mare valâre. rul „Eoho Franpais descrie, în ohipul oel
ounosciinţat, în mod oficial, despre călătoria torul i-a anunţat oă el a oâştigat 50,000 mai oiudat, dâr destul de interesant, bine
După oe îu şedinţa oonferenţei nâstre
Majestăţii Sale. lei, a fost fără margini. Tot restul 4’l i s’a luat ou multă bucuriă la ounosoinţă facerile monopolului frances asupra chibri
a
0
fost un ohef continuu şi libaţiunile au ţinut aoâstă dăruire generâsă, dându-i-se şi es- turilor. Un consumator oontribuabil — d*
00
— Societatea funcţionarilor publici a
pănă nâptea târdiu în soootâla marelui câş presiune protocolară, subsorişii venim a el, înzestrat ou multă răbdare, îşi dăduse
xealisat din loteria organisată un benefiiciii
tig. Când s’au despărţit după ohef şi ve- satisfaoe unei plăcute însăroinărl când din ostenâla să numere chibriturile d’ntr’un pa
net de 310,000 lei. Numărul biletelor vân
eeliă, peroeptorul, ducendu-sa spre casă, se încredinţarea oonferenţei nâstre tractuale chet pus în vâmjare ou indioaţiunea, oă
dute a fost de 478,000 din totalul de 500,000
gândea ou invidie la norooul oonsătânului venim a sprima Uustriei Aoademii Ro conţine 500 bucăţi. In pachet se găsiau
emise. Cu suma aoâsta, sooietatea va în
său şi înoepu să conoâpă un plan pentru mâne şi pe calea aoâsta reounosoinţa nâs- numai 434 bucăţi dintre oarl a trebuit să
cepe, în primăvara viitore, oonstruoţia lo
a fura biletul câştigător. Fără a pierde un tră mulţămindu-i călduros în numele mem esoludă 94, unele fiind rupte, oelelalte fără
calului, pe terenul ce i-a fost donat de
minut, Erdes se duse la locuinţa norooosu- brilor Bibliotecei nâstre traotuale. fosfor, deol neutflisabile, astfel că au ră
primărie, pe bulevardul Elisabeta în Bu-
lui, sparse o uşe, se introduse în odaia unde mas numai 340 chibrituri ou aparenţa bună.
euresol. Meseşiu-Sân-Georgiu, Sept. 1897.
Domentz, dormea doborît de obosâla dilei Infatigabilul, luând apoi o esoelentă hărtiă
Vasiliu L. Pop, Gregoriu Dobocanu,
— Pagubele aduse de inunăaţiunl. In şi reuşi să-i fure biletul. Odată în posesiu năsipată, s’a încercat să le aprindă unul
adm. prot. bibliot. şi învăţ.
urma evaluaţiunilor făoute de ministrul de nea biletului, perceptorul se făcu nevădut. după altul; ou mare difioultate a reuşit să
interne, totalul pagubelor produse de inun- A doua 4i diminâţa, Domentz fu desolat, aprindă 173 din ele; restul u’au luat foo.
daţiunile de astă primăvară se ridioă la oând vădu dispariţiunea averei sale. Re- NECROLOG. D-l Dr. Gavrilă Suoiu Din aceste 173, însă, la 107 a ars numai
suma de 40,471,614 lei. Numai judeţul Ilfov olamâ pe dată primarului şi se înoepură ou inima frântă de durere anunţă mârtea fosforul, fără a se aprinde băţul; au rămas
contâzâ în acest total pentru 2,000,000. oeroetările, Dispariţiunea perceptorului lăsă neuitatei sale mame Văd. Haria Snciu năso. dâr nnmai 66 chibrituri cari, nu numai oă
Pagubele consistă în holde pierdute, în olâ- pe dată, fără nioî o îndoială, să se vadă, Susman, care ’şi-a dat nobilul suflet în s’au aprins, dâr au şi ars complect. Totuşi
dirl şi poduri stricate, ete. oă el este autorul furtului. S’au dat imediat mânile Creatorului la 30 Septemvre n. o. 15 din aoeste s’au aprins cu o explosiă
telegrame în tâte direcţiunile şi la t6te în etate de 50 ani, după o văduvie de 23 aşa de mare, încât sfărîmătnrile de fosfor
— D-l comite de Leyden, ministru pleni
oassele de bani pentru prinderea hoţului în de ani. înmormântarea s’a săvârşit în 2 au produs considerabile arsuri pe hainele
potenţiar al Germaniei, reohemat aoum dela
cas oând s’ar presanta pentru înoassarea Oct. n. c. în Sălaşul-inferior. — Fiâ-’i ţă- şi ohiar pe pie'ea martirului oontribuabil,
postul său a fost decorat de M. Sa Regele
sumei. rîna uşâră şi memoria bineouvântată! căruia aoâstă îndrăsnâţâ întreprindere i-a
ou mare cordon al ordinului Corâna Ro
Samsarii de falimente. Vineri a venit oausat o arsură pe obrazul stâng alta pe
mâniei.
înaintea tribunalului, oererea d-lui judecă ULTIME SOIRI. nas, trei pe mâna drâptă, două pe cea
Consiliile generale judeţene, din întrega tor de instrucţie Vasiliu, pentru reconfir stângă, apoi câteva găuri în jaohetă, pan
•ţâră, sunt oonvooate în sesiune ordinară, marea mandatelor de arestare, date în con Bucurescî, 4 Octâmvre. La mee- taloni şi jilet-oă. Soădend în fine, din oele
pe (jiua de 15 Ootomvre viitor. Intre alte tra oăpeteniilor bandei samsarilor de fali tingul de erî au vorbit cu mult suc 66 beţe inflamabile, aoeste 15, cari înoă
oestiunl, oonsiliile au a se ocupa şi de re mente : Şapira, Lewy, Weintraub şi Griin- ces şi studenţii Miculescu şi Tamara. trebueso oonsiderate oa rele, resultă oă,
forma administrativă proieotată de minis berg. Cererea a fost întemeiată pe faptul oă Cel dintâiu a spulberat acusaţiunile într’o outie ou indioaţ’unea de 500 chibri
trul de interne. Ministru Fereohide a oerut instruoţiunea nu e înoă terminată şi necesită continue ale Ungurilor, că în Ro turi, se află numai 51 de întrebuinţat, şi
avisul lor în oe privesce reînfiinţarea fos încă cercetări f6rte multe pentru descope mânia se urmăresc scopuri irreden- oostă pe oontribuabil, pe lângă preţul fix
telor oomitete permanen e. rirea tuturor faptelor săvârşite de banda tiste. Cel din urmă a relevat atitu de oumpărătură, un rând de haine şi şâpte
samsarilor. Tribunalul, după o scurtă deli dinea demnă a pressei din România răni durerâse.
— Bispariţiunea unui bancher. Din Ga
berare, a admis oererea judelui-instruotor şi a arătat, că pănă ce vor dura
laţi se anunţă cu data de 1 Ootomvre, că
reconfirmând mandatele de arestare. După prigonirile în contra Românilor de L i t e r a t u r ă .
în acea cji a dispărut din oraş bancherul
reoonfirmarea mandatelor, oei patru sam dincolo nu va pute fi cu putinţă o
P. Landau, oare fâoea şi pe fabrioantul de „Biblioteca pentru toţi , cunoscuta,
u
sari de falmente au fost puşi în dube se apropiare între Români şi Unguri.
băuturi spirtâse. Landau a frustrat, în ter publicaţie editată de librăria Storcii & Mill-
parate şi reint9rnaţl la Văoăresol, unde de
menul de o lună de când urmăresoe pla Atena, 4 Oct. Noul ministeriu Ier din Bucurescî, a dat la lumină acum
asemenea sunt opriţi de a oomunioa între
nul său, ou peste 100 mii lei pe diferiţi s’a constituit sub preşedinţa lui Zai- în urmă, mai multe cărţi nouă de-o însem
dânşii. Pentru d' de Sâmbătă, Dumineoă
Uli
comercianţi din piaţa Galaţi. Pe Topali, mis, ministru de resboiu este gene nată valâre. Astfel Nr. 124 conţine tra-
Luni şi pănă in d' de 25 Septemvre v.
ua
mare fabricant de spirt din judeţul Vaslui, ralul Smolensky. Noul ministeriu a ducţia renumitei lucrări a marelui filosof
au fost citaţi la cabinetul judelui-instructor
Landau l’a pus la mână ou 15,000 lei; pe fost primit cu simpatiă de popor. engles Luboclt intitulată întrebuinţarea vie-
aprâpe 100 de miol oomeroianţl.
Jacques Rubinstein, bancher, ou 6000 lei; Generalul Smolensky a fost aclamat. ţei, una din cele mai necesare cărţi orl-cui.
pe Goldstein cu 30,000 lei, eto. In <jiua Numai Delianys şi partida sa atacă Nr. 125 e Povestea Mavroghenâscă, de Pi
noul cabinet. tarul Hristache, o frumâsă lucrare din ve
chea nâstră literatură, cu introducere şi
„lftul îî puse laţul de gât, şi muri făr’ a se opri la casa preotului reformat Aleo- D I V E R S E . note de Gheorghe Adamescu. Nr. 128—137
„face cea mai mică mişoare. sandru Dali, ca să primâscă instrucţiuni. cuprind o lucrare de cea mai mare valâre
„Populaţia românâsoă, care asistase Aoest preot ajunsese diotator în comună Falşnl arcMdnce. In tâtă lumea a fă- şi a cărei necesitate de mult se simţea: Co
„la acâsta scenă înfiorătâre să depărtâ ou tote oă între vre-o trei sute de familii out sensaţie soirea colportată de câte-va dul civil adnotat de d-l procuror Haman-
0
făoându-şl oruoe, şi blăstămând pe tirani . române, nu se aflau deoât vre-o patru-deol diare germane şi austriaoe desDre căsăto giu. Nr. 138 e o culegere de poesii popu
Nu era cji să nu se aducă vestea, că de familii unguresc!. El porunci oa tînărul ria morganioă a Arohiduoelui Franoiso Fer- lare din Basarabia întitulată Suspine şi
mai mulţi preoţi, ţărani parte au fost în prisoner să fiă esoortat la CluşiQ. dinand, presumotivul moştenitor al Austriei, făcută de d-l Madan. Acest volum are o
chişi, parte înşpuoaţl ori spânquraţl, în Tatăl meu îngrijat de viaţa celor doi ou o d-şâră Husman din Aachen. Soirea prefaţă de poetul Coşbuc. Am lăsat la urmă
urma unui simulaoru de judecată. prisonerl, şi având ounosoiţna oontelui Ka- s’a dovedit apoi na falsă. Abia adî, s’a pu Nr. 121 şi 122, care are titlu Notiţe şi
Fragmente, dâr oare au marele noroc da
Pe acelaşi timp să dete ordin prima raoiai, sorise aoestuia un bilet, arătându-i tut stabili însă de oătră poliţia belgiană
rului din Fejurd, ca să prindă pe bătrânul cine sunt cei doi arestaţi şi cerând libe origina ei. Etă cum stan faptele : Un indi a fi iscălite de Caragiale, un nume dintre
Maoarie Peteanu şi pe .fiul său. Bătrânul rarea lor. Cu tâte aoestea ei fură aruncaţi vid Behrendt, se introduce într’o familie cele mai simpatice în literatura nâstră.
îndată fu prins şi trimis la Cluşiu, dâr fiul în înohisâre rămânând oa se fiă judecaţi Husman din Colonia. Fata cea mare a După cum se vede „Biblioteca pentru
toţî îşi ţine sus renumele ce a dobândit
u
fugise la o prisaoft a tatălui meu. Aoolo mai pe urmă. casei, aventnrâsa d-şâră Mărie, se amore
încă dela începutul apariţiunei sale.
stătu el asouns două săptămâni; cjiua să Nu soiu pentru cari oonsiderante, fiă zase repede în Behrendt şi în ourând ambii
ascundea în pădure, nâptea să retrăgea în oă intervenise tatăl meu oătră aoest Om oonoep un plan ou totul original de fugă. Tot la librăria Storcii & Milller se află
casa prisăoorului. influent, fiă că aoesta se resgândise ai con Tînărul Behrendt, băiat frumos si fercheş, şi depositul importantei publicaţii din Tran
In fine după multe porunci şi opintiri damna, de6reoe dânsul era oel mai mare simuleză în faţa familiei fetei, oă e archi- silvania, Encyclopedia Română, din care a
din partea poporului, într’o di îl înoun- proprietar în Fejurd şi se temea de re duoele Franoiso Fordinand al Austriei. Lu- apărut aoum fascicula 5-a.
jjurară fără veste patru pârgarî, şi după o presalii din partea Românilor, bătrânul Ma oru a fost oredut, ou atâta mai mult de In „Biblioteca Autorilor clasici", tra
luptă desperată tînărul Peteanu fu legat şi oarie şi fiul său steteră la înohisâre pănă părinţii naivi ai fetei, ou cât Behrendt le-a ducere liberă, editată de aceeaşi librăriă,
adus în Comună. pe la 18 Noemvre st. n., oând Colonelul presentat fotografia sa în uniformă de ge au apărut Nr. 1 Metamorfosele lui Ovidiu,
L’am vecjut însumi, pentru oă îl tre Urban ocupând Cluşiul, desohise temniţele neral. bucăţi alese din primele 4 cărţi. Nr. 2
cură pe la pârta nâstră. Mânile lui erau şi libera pe toţi Românii prisonerl. Tinăra aventurieră, prin mijlocirea despre prietenie, (De amiciţie) de Cicerone
atât de strâns legate ,1a spate, înoât se our- părinţilor, fuge ou presupusul archiduoe, (traduceri). Preţul unui număr 90 bani.
mase, şi striga, că i se rupe pieptul. Esoorta luând cu dânsa — bine înţeles — modesta *