Page 89 - 1897-09

IftatiMM. AâMMStHUHUt, :j &axeîa*‘ iese îi M-care di.
îi TiposMa Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Ssaşov. şisţ» asav 88, Pe un an 12 fl.. pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl,
r'fci.'iijos'î Batem,sus» ara gts
SEifcwso, •— Wjwwmpifi b% sa N-rii de Dumlneoă 2 <1, pe cm.
SB^TiW.flV Pentru România si străinătate;
!«i3EKATE se pmaoBe la Aitmî- Pe un an 40 franol, pe ş6so
slstraţluno In Siaşov la «2^ luni 20 fr.. pe trei iuni 10 îr.
:®iăt6rolo Birouri io amiROlur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
ta Tienn: X. Dukti, liiMrieh
Sthaiek, Rudolf Mosst, Ă. Opptlikt 8e prenumără la tot o oficioie
Jfaohfolger; Anion OpptWi, J. poştale din întrn şi din alură
Bannebcr, în Budapesta: A. F. şi la dd. aoieotori.
Boidbergcry, 2ckstein Bsmat; în iMamtul pentru Biasot
Bneuresoi: Agetics Ilmat, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
ouxsnle de Eeumanie ţ în Ham- t®rgul Inului Nr. 30 etagiu
burg: Karoiyi <t Liobmar.n, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o «os:iă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
Eîtnnond pe © oolână 3 oî. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
âOor. timbra pentru o publi­ A l T t T L LISL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mat dene după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă pi învoială. său 16 bani. Atât abonamon-
Itoolame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. aeu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 212. Braşov, Joi 25 Septemvre (7 Octomvre) 1897.

aşa de strîns unit cu cordna. Unul nimitate a credinţelor şi aspiraţiu- Ibsele, ba chiar indespensabila ne­
din vorbitori, a caracterisat acest nilor a fost produsă în tbte varia- cesitate de-a se introduce federa­
N o u a b o n a m e n t „punct de întbrcere în istoria Un­ ţiunile de cătră vorbitorii partide­ lismul iîn Austria, combătând în el

8
la ' gariei*, cum i-a 4' el, 4icend: „Glo- lor maghiare în şedinţa de Luni a speranţele foiei „Linaer VolJisblatt",
rificarea memoriei celor mari din camerei. care 4i° i & decă nemulţumirile,
ea
c
Gazeta Transilvaniei istoria maghiară însâmnă atâta, că D6r ori cât de mult s’au repe- ce le-au produs ordonanţele despre
4
interesele dinastiei s’au contopit cu ţit cuvintele „naţiune unitară ' şi orî egala îndreptăţire a limbei cehe, ar
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. interesele naţiunei maghiare. In a- cât de mult s’a vorbit de sentimen­ fi înlăturate în cutare şi cutare mod,
se deschide nou abonament la care cestă credinţă (el cu soţii sei) se tele întregei poporaţiunî, acâsta n’a s’ar restabili în parlamentul vienes
Invităm pe toţi amicii şi sprijini­ alătură la adresa omagială şi e fe­ putut se schimbe întru nimic reali­ şi peste tot în Austria cea mai de­
torii fâiei nâstre.
ricit, că se dă prilegiu întregei na­ tatea, ci din contră tocmai prin plină linisoe.
Preţul «2 Ssss rasfi^QD® an tas Saşi 3 ţiuni, fără deosebire de partide, de-a acestă unilaterală şi esclusivă accen­ „D. VolJcsblatt din contră 4i°6>
u
Pentru Ausiro-Ungaria: esprima regelui încredere şi mul- tuare a naţionalismului şi a senti­ că nici atunci nu s’ar face linişte,
pe uzi axa. ....................................... 12 £L ţămire“. mentelor maghiare s’a pus şi mai dedrece „în dosul egalei îndreptă-
pe şese 113.211 . . . . . . . 6 £L. Un alt vorbitor, contele Albert mult în relief adevărata stare a lu­ ţiria limbilor mai aştăptă cestiunile
pe trei I13.211. ....................................... 3 £L.
Apponyi, vede în decisiunea amin­ crurilor, după care cei ce s’au unit de drept public" ale diferitelor ţări
Pentru România şi străinătate: tită a monarehului o dovadă, că în manifestaţiunea de mulţămire pen­ şi provincii, care „deasemenea se
pe 13.xi a-xi ........................... 40 franci dinastia recunbsce, că „statul na­ tru darul făcut naţiunei maghiare
pe şese I13.33.1.............................................. 20 „ întemeieză pe deosebirile culturale
ţional maghiar unitar este singura nu sunt şi nu representă, decât mi­
pe trei l-ani . . . . . I O , , şi economice în diferitele ţări". In
stâncă, ce nu se clatină nicî-odată" noritatea poporaţiunei întregi a sta­
Abonarea se pote face mai uşor interesul atât al statului cât şi în
prin mandaie postate. şi că „păzirea gelbsă a independen­ tului ungar. al întregului popor nemţesc din Aus­
ţei de stat a Ungariei se pote uni Şi orî cât de mult ar demonstra tria, întru cât nu doresce de a fi
Administraţiunea cu posesiunea legată în mod ne-, corifeii partidelor maghiare în dietă
„Gazetei TVansitvainieâ*** contopit cu Germanii de sub hege­
disolabil a tuturor ţerilor dinastiei, pentru statul „naţional maghiar uni­ monia prusiană, 4i aru l „socialilor
ba este chiar un prijin tare al aces­ tar", este şi rămâne incontestabil, creştini" nu vede alt mijloc pentru
tei posesiuni". că poporele nemaghiare nu se însu­ a eşi din actualele încurcături şi pe-
Ficţiune şi realitate. Mai ales observarea acbsta din fleţesc şi nu se vor pute însufleţi ricule, decât în revisuirea constituţiei
urmă a făcut pe organul de frunte nicî-odată pentru aceste idealuri ale austriace în sens federcilistic.
Luni, în 4i onomastică a Ma- al Nemţilor austriacî se tragă o pa­ naţionalismului esclusiv şi violent
ua
11
jestăţii Sale, camera ungară a ţinut ralelă între Ungaria şi Austria ac­ maghiar. „Nâr. Listy din Praga vorbind
n
o şedinţă serbătorescă, în care s’a tuală, 4i°® d, între altele, că, pe Intr’adevăr, manifestaţiunea una­ în numărul său dela 1 Octomvre
discutat adresa omagială -cătră re­ când în Ungaria conducerea politică nimă a representanţilor îmbrăcaţi în asupra espunerilor fdiei vienese, con­
gele Ungariei pentru darul, ce l’a prin elementul maghiar este recu­ nvaghiarce dă o icbnă de unitate. stată, că printre Germanii din Aus­
făcut naţiunei maghiare, hotărînd a noscută ca o basă a dualismului, în Unitate, însă cu ce preţ! întrebaţi tria tot mai mult se lăţesce convin­
se eternisa, prin ridicarea de statue Austria germanismul şî-a jucat ro­ numai popbrele, ai căror represen- gerea, că după ce odată hegemonia
pe propria sa cheltuâlă, memoria mai lul, şi idea deakistă de-a răzima tanţî lipsesc din dietă, pentru-că de Nemţilor în Austria e 'înfrântă, sin­
multor bărbaţi istorici ai lor. dualismul în Austria pe Germani mult li-s’au închis cu totul uşile ei. gura scăpare de mdrtea naţională
Cu ocasiunea acesta s’a desfă­ s’a schimbat în contrarul. este federalismul.
şurat mare pompă, presentându-se Aceeaşi f6iă mai găsesce, că pe Piarul cehie încheie asa:
cei mai mulţi deputaţi şi toţi mi­ când în camera vienesă de anî de Federalism în Austria. „Revisuirea oonstituţiei in sens fede-
niştrii în constumul naţional maghiar. 4ile nu s’a putut vota nici măcar o ralistio este în Austria un lucru forte lesne
După cum s’au presentat înafară, adresă de respuns la discursul tro­ Unul din propagatorii şi apă­ de esecutat ou mult mai lesne deoât li se
aşa au tost şi vorbirile rostite cu nului, Ungaria oferă a4î rarul spec­ rătorii cei mai aprigi ai organisării pare apărătorilor oentralismului. D’apoi
acestă ocasiune, pătrunse de spiritul tacol al unei adrese, ce este primită Austriei, ba a întregei monarchii basa întoomirii federalistioe e dată toomai
esclusiv naţional maghiar. Cu un de tote partidele fără deosebire. dualiste pe base şi după principii în existenţa celor şâpte-spre-cjace diete pro­
cuvent, întrega cameră a serbat o „Colo ieona pnterei unite, ici icbna federaliste este organul de frunte vinciale. Aoeste diete sunt martorii nene-
serbătore naţională maghiară. unei triste disoluţiunî". antisemit din Yiena „Deutsclies VolJcs- gabill, ei individualităţilor istorice şi' dovecjl
Firul roşu, ce a trecut prin tbte Ieona acesta de pretinsă unire blatt“. In numărul său dela 30 Septem­ despre deosebirile culturale şi eoouomioe
vorbirile, a fost espresiunea bucuriei, a tuturor puterilor, de însufleţire a vre acăsta fdiă erăşîa publicat un ar- ale deosebitelor ţări. Nu e de lipsă alt­
că poporul maghiar este de-acuma tuturor cetăţenilor statului, de una­ ticul forte convingător despre fo- ceva deoât a lărgi competenţa lor legis-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ d6r Românii nu se atinseră nici de avere, nici tatăl meu. Cu ooasia aoâsta am vă4ut nu are arme, ăr glotaşii căutând ou dea-
4
de viâţa vre-unui Ungur din localitate; era de-aprope pe „Domnul Florea' . Era de măruntul, găsiră la el mai multe pusei şi
mai mult o pregătire tăcută pentru a par­ statură mijiooie, der bine făcut; umerii pistble încărcate, dâr bine ascunse.
Amintiri din anii 1848 si 1849.
y ticipa la desnodâmentul unei acţiuni, care largi, pieptul desohis, ohipul regulat şi fru- Adevărul este, oă aoeste gl6te n’aveau
De D. F. Caian. părea, că va aduce uşurare, său vre-o în­ mos, ochii căprii, părul castaniu. Purta îm­
bani şi se întreţineau din reohisiţiunl fă-
III. dreptare în sortea poporului. brăcăminte ţărănâsoă, dăr mai bogată. Pan­
oute pe moşiile marilor proprietari unguri,
Românii din Feiurd, pe de-o parte Intr’aceea se lăţise vestea, oă Urban talonii strimţi de abba în oisme, peste mij­ dâr aoâstanuse p6te imputa mai mult Ro­
mişoaţl de represaliile Ungurilor, de altă înaintâză cu regimentul II de grăniţerl dela loc era înoins ou un ohimir lat şi ousut, mânilor, deoât Ungurilor, şi chiar armate­
parte văcjend, că puţinii Ungari din co­ Năsăud spre Cluşiu. Toţi oei ee tremurau din oare luoiau paturile aurite a două pis- lor regulate, oarl de-asemenea rechisiţionau
tole. In loo de tuuioă purta un pieptar de
mună colnic se eseroitau la arme, înoepurâ de groza Cluşenilor începură a răsufla mai fără milă, 6r dela oraşele desohise storoeau
piele ousut ou mătăsuri, şi pe de-asupra o
să devină fbrte îngrijaţl, fiă din instinct de liber. sume de bani cum o mărturisesoe aoâsta însuşi
oonservare, fiă că primise ordin ca să se Pe când Urban înainta la Apahida şi manta militărăsoă de postav alb. Kovâri Laszlo în istoria sa despre eveni­
înarmeze pentru a se apăra contra Ungu­ Somoşfalău, oa să ocupe Cluşiul, de-odată El era fiiul unui Român avut din co­ mentele din 1818,
rilor, se făou o mişcare ne mai pomenită muna Juoul de jos, aprbpe de noi. învă­
ne pomenirăm, că comuna nbstră este Prefeotul Florea ou glotele sale, după
în popor. ţase la Cluşiu, terminase studiile la faoul-
inundată de glbtele prefectuiai de pe ocuparea Cluşiului de oătră Urban, a stat
Unii smulgeau fierul dela plug şi-l Câmpiă Florea Micaş, seu „Domnul Florea“, tatea de drept. El era sufletul inteligenţii
duoeau la ţigani, oa să le făuresoă lănci, cum îi (ficea poporul. române din Cluşiu şi dimprejur. oâteva (file în Feiurd, luând ounosoinţă
alţii îşi îndreptau cosele drept lănci. Glotele, după desarmarea Ungurilor, asupra localităţilor din stânga Someşului
Mişcările aoestor glote înarmate ou şi îmbărbătând poporul la luptă.
’Ml aduo aminte, oă tatăl încă avea împreună cu oâţl-va tribuni tăbărîră în
puţine pusol, er mai mult cu lănoî, oose şi L’am aucfit spunând cu .oea mai de­
un faur ţigan numit Anti, căruia îi făcuse curtea oontelui K&raoiai, unde mâucară şi
topora, erau în legătură ou mişcările tru­ plină oonvingere: „ed decă Dumnezeu va
o colibă în fundul grădinei. Acesta nimio beură din averea contelui. Ungurii din sat
pelor împărătesei, cari operau asupra Olu- „ajuta armelor împărătesei §i glotelor române
nu mai luora pe sâma stăpânului, oi (fiua ospătau alături ou Românii.
şiului. „st! scdtâ pe Ungurii rebeli din Transilvania,
noptea făuria la lânol ; ăr eu, în naivita­ Purtarea glotelor în Feiurd a fost
tea mea oopilărâsoă, oeasurî întregi şedeam Prefeotul Florea, intrând în Feiurd, demnă, încât nici o armată regulată n’ar „<atunci naţia romândscă va câştiga tâte drep­
la coliba lui, asoultând vorbele glumeţe ale proceda la desarmarea Ungurilor. In ourtea fi putut da probe de mai multă disciplină. turile, după cari de veacuri suspină
sătenilor. oontelui Karaciai, la Teleky şi alţii se gă­ Nimeni n’a fost atacat, afară de un pro- Cumnatul meu Dionisie Velle, şi tînă-
Câteva familii nobile unguresol se siră multe arme. prietăraş ungur numit Zsombori Farkas, rul Simeon Feteanu, cari abia scăpaseră din
înarmară pănâ în dinţi de teama sătenilor, I)up’ acesta prefeotul trase în gazdă la oare a fost ghiontit, deore-ce deolarase, că înohisorea dela Cluşiu, entusiasmaţl prin cu-