Page 9 - 1897-09
P. 9

Sîfiîctte, AilMaistratiitiei,                                                                                                                                  „Saiela" iese li IHin «.
                  »i fipoinli                                                                                                                                           AfionameniB pentru Aistro-Ungaria:
            îfcpaşov, ykţft mare 'fii, 23=                                                                                                                                Pe un an 12 fl„ pe şeae iunl
                                                                                                                                                                            6 fl., pe trei luni 3 fl.
              Scrisori  noftsaisaSo  au  na
            şi'tanito.  —  Kanu*oript«  na  ta                                                                                                                           N-rii de Dumlneoi 2 fi. pe an.
            «i*6,'!moţ                                                                                                                                                    Pentru România si străinătate:
             ;«3tlîATE ae ţimncso la A4ml-                                                                                                                                Pe un an 40 franol, pe ţisb
            aiatraţlimB în Btnaov ?i la ot-                                                                                                                              luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
            Iţiăt6rele Birouri do ■nunalurt:                                                                                                                              N-rii de Duminecă 8 frnnoi.
              în Viena: M. Duku, Heinrich
            tthalsk, Rudoif Moşit, A. Oppliikl                                                                                                                           8e prenumără la t6te ofioiele
            Vaohfolger;  Anton  Opptlik,  J,                                                                                                                             poştale din întru ţi din aiară
            Danntocr, în Budapesta : A. T.                                                                                                                                   li la dd. ooieotori.
            Goldbcrgsrg, lekjttin Bemai; în                                                                                                                                 imamul pentru Brasor
            Bnemosoi:  Afftnct  Saocu,  8uo-                                                                                                                            administraţiunea,  piaţa  mare,
            uursole do Boumumo; în Ham*                                                                                                                                 tflrgul  Inului  Nr.  80  etagiu
            buri,: Karoiys dk Litbmann,                                                                                                                                 I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  ţese
              Prsţul Inssrţlunllor: o seria                                                                                                                             luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
            farmond  pe  e  oolină  8  or.  ţi                                                                                                                          Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
            BOor.  timbiu  pentru  o  publi-                                        i l l T  T  J L    T L Z -r.                                                        12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
            oare.  Publicări  mai  dese  după                                                                                                                           8  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
            tariiă şi învoială.                                                                                                                                         s6u  15  bani.  Atât  abonamen­
              Eeolamo  pe  pagina  a  B-a  o                                                                                                                            tele  cftt  şi  inserţiunile  sunt
            seria 10 or. seu 80 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
              Nr. 195.                                                             Braşov, Joi 4 (16) Septemvre                                                                    1897.



                    Nici unii nu cedeză.                 împăratul Wilhelm capitalei ungare ?         barea  regulamentului  camerei.  Decă  cele  mai  viforăse,  ce  le-a  vecjut  vre
                                                              înainte  de  tăte  se  impune  în­      parlamentul  nu  va  pută  funcţiona  odată Austria.
                 In  ajunul  întrunirei  parlamen­       trebarea,  ce  vor  face  obstrucţioniştii  mai  departe  pe  cale  legală  şi  con­            Vedem  aşa-der,  că  oposiţiunea
           tului  central  din  Viena,  convo­           germani  ?  Continua-vor  resistenţa  lor  stituţională,  şi  va  fi  din  nou  amâ­       Nemţilor  austriac!  nu  numai  că  nu
           cat  pe  cjiua  de  23  Septemvre  cu­        ca  şi  mai  înainte  cu  privire  la  tăte  nat,  dreptul  de  a-şî  ajuta  cu  ordo­     vrâ  să  cedeze  în  nicî  un  punct,  dâr
           rent,  este  interesantă  şi  fdrte  carac­   lucrările  parlamentului,  ori  că  o  vor  nanţe  ar  pute  să  facă  posibilă  în-  e  decisă  a  continua  cu  şi  mai  mare
           teristică  discusiunea,  ce  s'a  încins  restrînge  întru  câtva,  făcând  posi­          cassarea  mai  departe  a  dărilor  şi  energiă  obstrucţiunea,  în  presupu­
           în  pressa  din  Viena  şi  Pesta  asupra  bilă  alegerea  membrilor  în  delega-  acoperirea  cheltuelilor  de  lipsă  ale  nerea,  că  guvernul  Badeni  nu  va  fi
           însemnătăţii,  ce  o  pote  ave  visita  ţiunl  şi  prelungirea  provisorică  a  statului.  Insă  in  ce  privesce  alege­               în  stare  s’o  înfrângă  şi  că  conste­
           împăratului  Wilhelm în Ungaria asu­          tratatului  vamal  şi  comercial  cu  Un­    rea  în  delegaţiunî  şi  prelungirea  pro­   laţia  esteriâră  a  alianţelor  monar­
           pra politicei interne austriaco.              garia ?                                      visorică  a  pactului,  precum  şi  în  chiei  le  va  veni  şi  de  astă-dată  în
                 Cetitorii  noştri  cunosc  părerea           S’a  susţinut  în  cercurile  poli­     tăte  afacerile,  pentru  cari  se  cere  ajutor.
           cjiarului  „Neue  Ir.  Presse“  privitor  tice,  că  oposiţia  Nemţilor  austriac!  consimţământul  parlamentului  ungar,                     Spectacolul  viitârelor  lupte  par­
           la importanţa visitei împăratului ger­        va  estinde  obstrucţiunea  ei  şi  asu­     nu  ajunge  acest  mijloc.  Delegaţii  lamentare  în  Austria  promite  deci  a
           man.  Acăstă  f6iă  a  mers  pănă  a  pra  alegerilor  pentru  delegaţiunî.  nu  pot  fi  numiţi  prin  ordonanţă  îm-  fi  forte  interesant,  mai  ales  după  ce
           susţine,  că  alianţa  cu  Germania  se  Firesce,  că  în  caşul  acesta  delega-  părătâscă,  fiind-că  delegaţiunea  un­               şi  majoritatea  şi  guvernul  sunt  de­
           razimă  numai  pe  două  columne  tari:  ţiunile  nu  s’ar  mai  pută  întruni  în  gară  n’ar  recunăsce  o  astfel  de  în­            cişi  a  nu  ceda  şi  a  nu  se  lăsa  să
                                                                                  7
           pe  Germani  şi  Maghiari,  şi  a  adaus,  acest  an  şi  astfel  s ar  opri  în  loc  trunire  ca  îndreptăţită  de  a  tracta  fiă  întru  nimic  terorisaţî,  nic!  dină­
           că  acum  liga  federaliştilor  din  Aus­     maşina statului dualist.                     asupra  afacerilor  comune;  er  în  ce  untru, nic! dinafară.      1
           tria voesce să răstărne una din aceste             Faţă  cu  acăstă  versiune,  „Buda-  privesce        provisoriul    pactului     s’a
           columne,  subminând  posiţia  prepon-  pester  Tagblatt"  primesce  din  Viena  enunţat  deja  în  compromisul  încheiat
           derantă  a  elementului  german  din  o  informaţiune,  după  care  oposiţia  între  guvernul  unguresc  şi  oposi-                                Tratatul de pace.
           Austria.                                     germană  din  parlamentul  vienes  n’ar  ţiunea  maghiară,  că  dieta  ungară,
                In  contra  acestor  espectorărî  se  avă  de  gând  să  împiedece  alegerea  decă  s’ar  dispune  în  Austria  prelun­                  In  cele  din  urmă,  după  cine!
           ridică  acuma  „Reichswehr",  unul  din  pentru  delegaţiunî,  ca  să  nu  com­            girea  provisorică  a  pactului  pe  basa     luni  de  tratări,  reuniuni  de  amba­
           organele  inspirate  de  guvernul  Ba-  promită  interesele  de  esistenţă  ale  §-lui  14,  ar  privi  acesta  ca  un  mo­              sadori,  parlamentări  şi  schimbări  de
           deni.  Acăstă  făiă  găsesce  fărte  stra­    dualismului,  de  care  Germanii  aus­       tiv  pentru  Ungaria,  de  a  nn  încu­       note  diplomatice,  se  pare  că  totuşi
           nie  deducţiunile,  ce  le  fac  foile  ob­  triac! ţin semă.                              viinţa provisoriul.                           suntem  aprâpe  de  subsemnarea  tra­
                                                                                                                                                u
           strucţioniste  cu  privire  la  visita  îm­        Cu  informaţiunea  făiei  pestane            Rămâne deci, (Jice „N. fr. Presse ,      tatului de pace dela Constantinopol.
           păratului Wilhelm în Ungaria. A sus­          se  contrariăză  însă  espunerile  orga­     încă  numai  modificarea  regulamen­               O  telegramă  dela  1  (18)  1.  c.
           ţine,  că  acăstă  visită  stă  în  legătură  nului  de  căpeteniă  al  obstrucţioniş-  tului  camerei.  Este  însă  învederat,          spune,  că  încă  în  decursul  săptămâ-
           cu  stările  interiore  din  Austria  şi  că  tilor  germani,  care  în  numărul  său  că  orî-ce  propunere  pentru  schim­             nei  acesteia  se  va  subsemna  trata­
           împăratul  german  mergând  la  Bu­          cel  mai  nou  dela  14  Septemvre  pune  barea  regulamentului  ar  întâmpina              tul.  Acestă  scire,  ce  vine  dela  Ber­
           dapesta  a  avut  de  gând  să  demon­       în  vedere  continuarea  obstrucţiunei  erăşî  obstrucţiune.  Dâcă  guvernul  ar            lin,  adauge,  că  tratatul  pâte  s’ar  fi
           streze  în  favărea  pretinşilor  purtă­     pe  tătă  linia,  va  să  cjică  şi  faţă  cu  avă  timp  se  ducă  o  luptă  de  luni      semnat  deja  şi  pănă  acuma,  decă
           tori  ai  alianţei  germano-austriace,  ’i  alegerile  pentru  delegaţiunî,  precum  întregi  pentru  acâsta  schimbare  a               nu  mai  trebuiau  aplanate  încă  unele
           se  pare  absurd  şi  neconvenabil  cu  şi faţă cu provisiorul pactului.                   regulamentului,  păte  ar  fi  posibil  să    puncte,  ce  priviau  numai  forma  şi
           posiţia  de  putere  a  monarchiei.  Tot           Cumpănind  adecă  tăte  eventua­        se  ia  arma  din  mâna  oposiţiei.  Der      redactarea.
           aşa  de  absurd  găsesce  a  fi  şi  păre­   lităţile  în  faţa  hotărîrei  Nemţilor  de  guvernul  n’are  timp  de  aşteptat.  In            Se  consideră  ca  o  confirmare  a
           rea,  că  alianţa  se  razimă  numai  pe  a  continua  obstrucţiunea  îndată  ce  cele  trei  luni  din  urmă  ale  anului  scirei  de  mai  sus  împrejurarea,  că
           Germani şi Maghiari, şi „Reichswehr“  se  va  redeschide  parlamentul,  mo­                acestuia  trebue  să-şi  ţină  sesiunea  şi  ambasadorul  rus  Nelidov  va  părăsi
           vede  într’asta  numai  o  micşorare  a  nitorul  obstrucţionist  „N.  fr.  Presse“  delegaţiunile,  şi  o  octroare  a  regu­           deja  la  încheiarea  săptămânei  aces­
           valorei  acestei  alianţe,  care  după  dă  următărea  iconă  a  situaţiunei,  în  lamentului  camerei  prin  ordonanţe  teia  Constantinopolul,  apoi  împre­
           acest  cjiar  trebue  să  se  sprijinăscă  care  se  va  afla  parlamentul  după  ar  fi  cu  totul  anti-constituţională.  jurarea,  că  s’a  conchiămat  camera
           pe tote poporele monarchiei.                 redeschiderea sa:                             Decă,  în  fine,  guvernul  s’ar  decide  din  Atena,  căreia  guvernul  grecesc
                Să  lăsăm  însă  la  o  parte  pole-          Pentru  înfrângerea  obstrucţiu­        pentru  o  lovitură  de  stat,  s’ar  pune  vrâ  să-i  presenteze  proiectul  preli-
           mia  acâsta  şi  să  ne  ocupăm  cu  im­     nei,  guvernul  este  avisat  pănă  acu­      în  întrebare  cu  totul  alte  lucruri,  minrielor  tratatului  de  pace  cu
           portanta  cestiune:  ce  se  va  în­         ma  numai  la  două  cărări:  de-a  în­       decât regulamentul camerei.                  Turcia.
           tâmpla     după     întrunirea    „Reichs-  trebuinţa  dreptul,  ce  ’i-l  dă  §  14  din       Fâia  vienesă  încheiă  cjicend,  că          Luni  a  fost  o  nouă  reuniune  a
           rath“-ului,  care  se  va  redeschide  constituţiă,  de-a  dispune  prin  ordo­            în  orî-ce  cas  viitorea  sesiune  a  par­  ambasadorilor  din  Constantinopol  şi
           imediat după visita, ce o va face            nanţe pretinse de necesitate, şi schim­       lamentului austriac va fi una din            se crede, că în cji  acâsta s’au
                                                                                                                                                                      ua



                FOILETONUL „GAZ. TRANS.“                sedă  pe  moşiile  Statului  761,708  proprie­  de  familie,  ţăranul  rus  a  primit  abea  câte   dovei  (1812).  In  momentul  de  faţă  în  Ba
                                                        tatea  vechilor  boerl  moldoveni  şi  a  nobi-   l'/j deseatine.                          sabia  există  şâpte  tipografii  rusesol  şi  nici
                                                        limei  ruse  (dvoreani)  .2,271,360  deseatine;      Agricultură, industrie, comerciu.     una  românâsoă.  Dela  1812  nu  s’a  tipărit
                       B a s a r a b i a .              mănăstirile  posedă  peste  241,970  deseatine.                                             de  cât  câte-va  cărţi  bisericeşti  în  limba
                                                                                                           Basarabia  prodnoe  în  oifre  medii  bu­
              (Din fasc. 5, voi. I. al „Enciclopedia Ro­  împroprietărirea  ţăranilor  de  pe  moşiile   cate  3,763,000  oetverti,  tutun  100,999  pud,   română  însă  cu  litere  oirile,  apoi  s’a  mai
                    mâne*, oe apare în Sibiiu.)         partioulare  a  mai  sohimbat  de  atunci  oifra   dela  2y   pănă  la  3,000,000  verde  vin  alb   tipărit  la  1827  în  limba  română:  „Sourta
                                                        pământului  ţărănesc.  Acestă  împroprietă­           2                                    rusâsoă  gramatică".  „Abeoedarul  ruso-ro-
                           — F  i n  e .   —                                                          şi  negru,  oâră  şi  miere,  pielărie,  vite  miel
                                                        rire  s’a  fâout  la  1868  şi  proprietatea  fun­                                         mâneso"  1831,  şi  pănă  la  1870  „Foia  Fpar-
                                                                                                      şi  mari  pentru  consumaţia  oărnii  şi  export
                      Proprietatea funciară.            ciară  trecuta  asupra  lor  atât  din  pământul                                           chială  din Chişineu se tipăria în două limbi,
                                                                                                                                                         8
                                                                                                      zăhar,  spirt,  peşte  sărat,  olărie,  lână,  caş­
                Dela  1859  în  Basarabia  guvernul  ru­  particular cât şi din cel domenialşi al mănăs­  caval  eto.  pentru  suma  de  23  milione  ruble.   cea  rusâsoă  şi  cea  română.  Dela  1816—31
           sesc  n’a  mai  făcut  nici  un  recensământ  al   tirilor  comune  acjl  un  total  de  61,628    Exportul  se  faoe  prin  Odesea,  Nousuliţa,   arohiepiscopnl  Chişineului  şi  al  Hotinulai
                                                                                                   s
           proprietăţii  funciare,  âr  după  recensământul   deseatine.  'Legea  de  împroprietărire  s’a  al­  Akerman.  Iu  ceea  oe  însă  priveşte  grânele,   Dumitru  Sulima,  a  tipărit  în  limba  română
           al  10-lea  din  1859  s’a  stabilit,  că  în  Basa­  cătuit  pe  principiul  maximului,  adecă  flă-   esportnl  buoatelor  se  faoe  prin  portnl   următorele  cărţi  biserioeştl:  Cateohisminia
           rabia  looueso  pe  pământul  urban  2952  oe-   oare  oap  de  familiă  a  primit  întinderea   Odessa.  Căile  de  comnnioaţie  sunt  fârte   generală,  Psaltirea,  Emiletioa,  Molelnio,  In­
           libatari  şi  25,834  capi  de  familie,  com­  maximală  de  pământ,  pe  care  o  pote  cul­  neîndestulătâre;  o  singură  reţea  de  oale   strucţiunile  pentru  protopopi,  despre  alto­
           punând  în  total  61,233  suflete  de  sex  băr­  tiva  o  familiă  cu  braţele  sale  proprii.  Tot                                    irea  vărsatului  şi  mai  multe  parastasurl.
                                                                                                      ferată  străbate  acâstă  ţâră,  ea  lâgă  Un-
           bătesc  ;  pe  pământul  domenielor  Statului  în  acest  mod  s’au  împroprietărit  şi  ţăranii   ghenii  ou  Odessa;  dela  Bender  mai  merge   Apoi  în  limba  rusă  şi  francesă  s’au  tipărit
           s’au  oonstatat  loouind  210  celibatari  13,313  dm  Polonia  rusâsoă.  Scopul  solicitudine!   o  linie  de  cale  ferată  pănă  la  Reni,  dâr   următârele  cărţi:  B.  Sostac,  Despre  oomer-

           familişti,  în  total  32,331  suflete  bărbăteşti;   deosebite  în  acâstă  privinţă  a  guvernului   mişcarea  pe  acâstă  linie  e  oât  se  pâte  de   oiul  de  pe  Marea  Nâgră  în  evul  mediu  1844
           în  fine  pe  pământul  particular  precum  şi   ruseso  pentru  ţăranii  români  şi  poloni,  avea   mioă  din  causa  lipsei  de  material  mişcător,   Denghink,  Mai  multe  articole  despre  gră­
           cel  al  mănăstirilor  8,430  celibatri,  103  285   de  ţintă  propagarea  simpatiilor  pentru  Ru­  precum  şi  a  relei  construoţii  a  liniei,  făcute   dinărit,  tipărit  în  fasoioole;  Bunion,  La
           familişti  în  total  o  poporaţiune  de  255.783   sia  dincolo  de  hotarele  imperiului,  printre   în  grabă  ps  timpul  ultimului  răsboi  al  Ru­  Bessarabie  anciene  et  moderne,  1840;  Tar-
           bărbaţi,  adecă  la  olaltă  349,346  suflete  de   poporaţiunea  română  dm  Moldova  şi  Bu­  siei ou Turoia.                          dant,  Essai  sur  l’Histoire  naturelle  de  la
           sex  bărbătesc.  Acestă  poporaţiune  posedă  covina,  precum  şi  printre  poporaţiunea  po­                                            Bessarabie,  1841;  Gherbanovski  a  soris  şi
           pământ  21,300  deseatine  (deseatina  este  lonă  din  Galiţia  şi  Silesia.  Şi  pe  când  ţă­  Mişcarea culturală a Românilor.        tipărit  în  limba  rusă  mai  multe  poeme:
           egală  unei  fălci  fără  725  stînjinl  pătraţi)  ranul  român  din  Basarabia  a  căpătat  câte   Mişcarea  oulturală  română  e  nulă,  de  Valea  Albă,  Hadjibei,  Capul  lui  Baiazet
           în  oraşe,  er  ţăranii  agricultori  colonişti  po­  7’/   —11  deseatine  pământ  de  fiă-care  oap  când  Basarabia  a  fost  răpită  din  sînul  Mol­  eto.  Stamati  Ciurea  a  tipărit  în  limba  rusă
                                                           2

                                       / •
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14