Page 90 - 1897-09
P. 90
Pagia* 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 212—1897.
laţi vă, autonomia lor, spre a fi pentru ţă Unguri. Manifestaţi-vă ca popor liber în sâu de departe, se interesâză de naţiunea din tabăra socialiştilor naţionali. Dr. Rup-
rile şi popârele lor respective aoele insti- ţâră liberă, ou tâtă energia oalmă, pe oare română, oă nu acum, când naţionalităţile din precht a depus esameual de căpitan ou
tuţiuni constituţionale, cum trebue să fiă. o dau convingerile profunde şi înorederea Austria sunt la pragul câştigării vieţei lor suooes străluoit, a jurat de repeţite-orl cre
Pe lângă astfel de diete provinciale ar desăvârşită în propriele puteri. naţionale, poporul român va da concursul său dinţă cătră patriă şi tron, dâr ou tote aces
ajunge, pentru administraţia centrală, de- Dovediţi, prin atitudinea vâstră demuă Maghiarilor, ca să sdrobescă propria nostră tea, fiind-că a rămas fidel prinoipiilor sale
legaţiunea, oompusâ din representanţii lor. şi hotărîtă, oă dâcă e un popor înoă nea rassă. sooialiste, a fost degradat.
NioăirI în lume oondiţiunile pentru alcă juns la maturitatea politioă, oă dâcă există Nu, aedsta nu va fi, pentru că nu o vo-
AvîS. Direoţiunea trara-waiului din loc
tuirea federalistioâ a ,statului n’au fost şi un popor inoapabil de a juca rolul oe’şl iesce întrăga suflare românăscă.
aduoe la ounoscinţă, qă şi-a strămutat biu-
nu sunt date în mod aşa de hotărît şi solid arogă singur un popor de ordine şi soli
roul în strada „Târgul inului, Nr. 27 stagiul
oa în Austria" . . . . ditate în Europa orientală, — acel popor
prim (la drâpta).
Aşa ar fi, pote, d6că n’ar mai este poporul maghiar!
esista şi factori reuvoitorî, în pri Arătaţi oă el, pressa maghiară, oare — 24 Septemvre v. Liferare. Ministeriul de răsboifi bulgar
mul rând Maghiarii, cari ved pră ne denunţă continuu pe noi, — popor de publioă ooncurs pe oale de oferte pănă la
Şovinism Ia honvetjl. Cetim în „Tri
buşirea hegemoniei lor proprie în linişte, de muncă şi de cultură, — oa pe buna": „O scire revoltătâre ni-se împărtă- 2 Octomvre st. v. pentru liferarea de cisme
federalisarea Austriei. nisce agitatori de profesie şi pe nisoe tul şesce din Aiud. E vorba de un flagrant pentru cavaleriă si infanteriă, precum şi
burători ai liniştei şi păoei, europene, nu tălpi şi jumătăţi de tălpi. Amănunte se pot
oaş de şovinism unguresc în armată, firesoe
scapă niol o ooasie, orl-oât de delioată şi afla în cancelaria oamerei comerciale din
IVleetingul din Bucurescî. de solemnă ar fi ea, de a izbi, cu ultima la — honvec}!! Tinărul Th. Boca Someşanul, Braşov.
fost gazetar în Bucurescî şi student, e vic
aroganţă şi nedemnitate, în sentimentul
Marea întrunire publică, ţinută tima. Venit oa reservist honved la deprin Rectificare. In numărul 210 al fâiei
nostru cel mai saoru: iubirea de neam şi
în Bucurescî Dumineca trecută, des de limbă. derea de arme, întârziase ou 10 Zii® din nâstre la „Mulţămita publioă" subscrisă de
pre care s’a raportat pe scurt în nu- oausa înmanuăni târejii a biletului de che dna Văd. Maria N.Popovioi este a se ceti în
Cum? Au oonsciinţa nostră naţională
merii noştri premergători, a fost des mare. Comandantul regimentului l’a aohitat rândul din urmă în loo do „demn de ne-
nu s’a afirmat ou destulă putere? Au soli
chisă de cătră d-1 profesor univer daritatea individualităţii etnice, oulturale de orl-oe pedâpsă. Câte-va Z^e în urmă, norooirea", „demn de memoria neuitatului
sitar şi preşedinte al Ligei culturale şi naţionale a tuturor Românilor nu a apă la un eserciţiu de arme, lângă comuna meu soţ".
Mi hai 1 Vlădescu. rut, în tâtă realitatea fiinţei sale măreţe Frâua, comandantul batalionului, un Săoui D-l Dr. George Ilea, advocat în Cluşiu,
Etă, după „Epoca", părţile mai Csikszentmârtoni Szabâ Istvân îl Z ăres00 ou începere dela l-a Ootomvre n. o. şi-a
însemnate ale acestui discurs, prin şi împunătâre? Nu, noi, Românii liberi ai în sooietatea unui preot român şi spune strămutat cancelaria advocaţială în Strada
care se indică scopul întrunirei, al României libere, nu am dovedit lumei, oă unui subaltern: „Ez az az olâhorszdgi jur
— tari pe propriele nostre puteri — sun Podului (Hid utoza) Nr. 14 în etagiul I,
căreia resultat îl cunâscem: nalista? Majd befiitydlâh ân nelci, a disznâ
tem gata a saonfica întrega nostră suflare, de cătră stradă.
u
Neaşteptata şi îngrijitârea întorsătură, lâzitânaJc! Nu trece o 4b Ş? un ordin al
pentru naţiunea nostră şi drepturile ei ne-
pe care a luat-o în ultimele momente oes- regimentului află întârZierea de 10 Zh
0
presoriptibile la o existenţă naţională? Au
tiunea nâstră naţională, a determinat pe nemotivată îndeajuns şi pedepsesce pe d-l Boca Cum agită Nemţii din Austria?
nu primit-am noi cu tot entusiasmul, cu tâtă
membrii comitetului central eseoutiv al Li Someşanul la 15 cţile arest greu (szigoritott La Berlin a apărut o broşură anonimă, în
iubirea, cu totă loialitatea, cu cuviinţa şi dem
gei pentru unitatea culturală a tuturor Ro foghâz). Nu-i destul atâta. Comandantul de titulată „0 du mein Oesterreich - Se presu
u
nitatea unui popor conscient de sine, conscient
mânilor, cărora d-v6stră a-ţl înoredinţat batalion trece Zdni P 1® celula arestau- pune la sigur, oă autorii broşurei sunt a
0
e
de îndatoririle şi rolul său de popor de or
privegherea neadormită a permanentelor tului şi ’n batjocură îl întrâbă, ce mai fac se oăuta între Nemţii din Austria, oari pen
dine şi de pace la porţile orientale ale Eu
nâstre interese naţionale, să vă convâee în Românii. Asemenea oondamnabile şicanări tru a scăpa de răspundere au tipărit bro
ropei, pe M. Sa Împăratul Austriei şi lie-
meeting de manifestare. şoviniste ni-se afirmă, oă se fao tuturor şura la Berlin, de unde o răspândeso prin
gele Ungariei? Cetâscă d-lor întrâga pressă
întrunirea d-vostră măreţă, puternică Românilor dela respectivul batalion de tre Germani în scopul de»a agita în oontra
română de atunol şi vor înţelege, din to
şi calda vibrare patriotică, oare faoe să honveZl". aotualelor stări din Austria. Broşura este
nul şi măsura sa, de câtă adâncă înţele
tremure oele mai asounse şi mai înalte un apel oătră Germani în scopul d9-a se
gere a moravurilor şi de oâtă maturitate Grindină în luna lui Octomvre. piare-
cdrde ale fiinţei nostre, ne dau sentimen uni cu toţii în acelaşi ’mperiu, formând o
politică a dat dovadă. lor din Budapesta li-se raportâză, oă în
tul adânc, că aceleaşi simţiri, acelaşi gând Germaniă mare, care să ouprindă şi pe
Ei bine, domnilor, care este înţelep- primele două Zde al lunei lui Octomvre
0
ne unesce pe toţi câţi suntem adunaţi în Nemţii din Austria şi chiar şi din Ungaria.
oiunea pressei maghiare? Ce orbire tru st. n. în unele părţi ale Ardealului ar fi
aoâstă ţâră, avem o inimă românâsoă. După planul dat în aoâstă broşură, Austria
faşă a îndemnat-o, oa tocmai, cu ocasia oăZut grindină şi înoă mare, oare negăsind
Solemn şi grav e sentimentul nostru; ar fi să se desfiinţeze cu totul şi partea
visitei înţeleptului nostru monarch, în Ca alt-oeva pe câmp, s’a mulţămit cu nimi
solemnă şi gravă e situaţiunea momentu oea mai mare din ea să se anexeze la Ger
pitala lor, să ne arunce infama insultă, că cirea luţernei.
lui. Căci, dâcă atitudinea şi manifestarea mania. Din Ungaria încă să se anexeze
noi — cetăţeni ai regatului român, — am
voinţei nostre se resimte — şi trebue na Poliţiă de stat în Carloveţ. Foia ofi oraşul Pojun şi împrejurimea lui, apoi co
aproba — ce (fie? am ajuta ohiar pe ini
tural să se resimtă în raporturile nâstre cială croată de Dumineca trecută publioă mitatul Moşon, partea nordică şi sudică a
micii rassei nostre să oiopfirtesoă organis
interne — ea răspunde cu ultima dorinţă o ordinaţiune, prin oare în urma turbură- comitatului Pojun, preoum şi partea occi
mul nostru naţional ?
acelor cercuri politice străine, cari au dorinţa rilor din Zilele trecute se introduce în ora dentală a oraşului Vas. Atunol Germania,
precum au interesul şi dorinţa de a o cu- Răspundeţi sus şi tare; răspundeţi şul Carlovăţ din Croaţia poliţiă de stat es- în loo de 49 miliâne de locuitori, va avâ
nâsce. oategorio, voi, oetăţenl ai Capitalei române, oepţională, căreia, între alte multe, vor fi 65 miliâne, între oari 54'/ miliâne Ger
4
Şi, pentru-ca în t6te oombinaţiunile că aoâsta nu este, că acesta nu va fi. Fa supuse chiar şi cestiunile de pressă. mani, lCy miliâne Slavi, âr restul de alte
4
omenesol, voinţa poporului, adeoă acţiunea ceţi se vacjă şi să înţelegă, oă atâta vreme naţionalităţi. E interesant, că „generosul"
lui, representă resultatul oral şi mai ales cât, prin politica lor de agresiune, de perse- Cununiă. Duminecă în 10 1. o. la 3 6re autor al broşurei nu şî-a uitat nioî de Ro
efectiv, pentru aceea voi, cetăţeni români cuţiune şi ameninţare, primejduesc existenţa d. n. d-l Ştefan Crişan, proprietar şi învă mânia, oăreia îi dă Buoovina şi Transilva
ai oapitalei române, sunteţi datori să vă naţională românâscă a fraţilor noştri de peste ţător emeritat în Teiuş, îşi va serba oununia nia, Zicecd, că e în interesul Germaniei să
esprimaţi voinţa vâstră. munţi, atâta vreme pacea şi liniştea, atâta sa ou dâmna văd. Maria Suoiu n. Brătoiu esiste la Dunăre o Româniă mare şi tare.
Iubiţi concetăţeni, vorba nu e de o vreme prietenia şi concordia nu vor intra, nu tot de acolo. Cununia se va celebra în bi Dinastiei Habsburgilor i-ar mai rămâne
manifestare sgomotâsă, în care să faoem să au loc să intre în sufletele Românilor. serica română din Teiuş. — Căldurâsele părţile neooupate ale nouei. Austrie şi Un
nâstie felicitări.
se audă numai glasul nostru de simpatie Faceţi să pricepă opinia publioă ma garie, apoi Croaţia, Slavoni*, Dalmaţia,
pentru fraţii de peste munţi ameninţaţi în ghiară că aoum, mai puţin oa oricând po Căpitan degradat. Din Berlin se anunţă, Bosnia şi Herţegovina. Galitia o dă Ru
existenţa lor naţională, oi vorba e de pro porul român e decis a se amputa singur. oă căpitanul în reservă Dr. Ruppreoht a siei eto. eto. Se înţelege, pentru ajungerea
pria nostră demnitate naţională, lovită de FaoeţI să se soiă de orl-care de aprâpe fost degradat din causă, că n’a voit să iase aoestui scop, autorul propune o nouă alianţă:
vintele prefectului, intrară îndată sub co Piua, nâptea treoeau pe la noi şi Bătrânul meu părinte, văZend peri are a faoe cu nisoe Ţigani, îi trase o lovi
manda lui oa tribuni; la aoeştia se alătura printre hotară, străcurându-se spre valea colul, la oare erau espuşî Velle, tînărul tură eu latul săbiei, şi le dete drumul.
şi Vasile Topan, nepot de soră al părinte Someşului, oete de soldaţi pedestri, artilerie, Peteanu şi Topan îi ohiămâ, oa să se sfă-
Ei, oum intrară în crângul Someşului,
lui meu, un Român voinic oum rar se vede. oavalerie şi glotaşl de ai lui Florea toţi tuesoă asupra mijlâoelor de scăpare, pen
aruncară sacii ou păpuşoii}. Tînărul, luân-
După oe Dionisie Velle, secundat de sdrobiţl de ger şi de ostenâlă. tru că Ungurii deja ocupaseră Cluşiul şi du-şl rămas bun dela tatăl său, trecu So
Vasile Topan, oa cunoscători de localităţi, Se spunea, că armata ungarescă in tot drumul mare spre Gherla; de altă parte meşul între Juourî (Juoul de sus şi Juoul
fură însărcinaţi cu aprovisionarea glâtelor, trase în Cluşiu şi oăuta să taie retragerea se aflau în timp de iârnă, înoât era greu de jos) şi ajungându-1 pe Urban, care-şl
într’o diminâţă plecară din Feiurd, luând trupelor îinpărătesol. de a găsi un adăpost sigur. odihnea armata de-asupra Bonţidei, trecu
drumul spre hotarăle Ungariei. întrebaţi fiind asupra celor petreoute, Tînărul Peteanu se hotărî, oa să stră ou el la Bistriţa şi de-aoolo în Buoovina, âr
Mai târcjiu am aflat dela Vasile To Velle spunea, că aflându-se în faţa Ungu bată oordonul trupelor uDguresoI, şi astfel bătrânul se întârse aoasă.
pan, care îutr’o nâpte din Deoemvre se rilor conoentraţl la Şimleu şi la Şibou, în să se retragă ou trupele lui Urban, âr Velle Aoâstă scăpare mi-o povesti bătrânul
repezise păn’ aoasă, oă glâtele au. desarmat cjiua de 19 Deoembre st. n. avură o mioă şi Topan, legaţi prin familiă şi interese, Peteanu după oe se întorse.
tâte oomunele unguresol până la Şimleu, „ciocnire, după care Ungurii s’au retras, a hotărîră să rămână aoasă. Posiţiunea vărului V. Topan nu era
unde au tăbărît în faţa trupelor ungurescl doua c}i însă, venind ou puteri îndoite îi A doua nâpte după trecerea trupelor atât de grea, întru cât el în tâtă expedi-
oe veniau din Ungaria. ataoară lângă satul Surduo, de unde fură împărătesei prin hotarul nostru, bătrânul ţiunea avusese un rol fârte secundar; de
respinşi spre Gârbău astfel, oă atât trupele Peteanu şi fiul său, travestiţi în haine sdren-
Aşa steteau lucrurile în primele (jile aoeea nu luâ nioi o preoauţiune contra unei
împărătesei, oât şi glotaşii fură nevoiţi a-se ţâse, luară câte-o baniţă de păpuşoii} în
ale lunei Deoemvre (1818). eventuale urmăriri din partea Ungurilor.
retrage dinaintea unei puteri superiâre. spinare, şi apucară drumul spre locul numit
Toţi aveau mare speranţă, toţi erau Dâr oumnatul Velle era fârte îngrijat, de-
Astfel tâte speranţele, oari înoălcfiau Coda Teleacului, şi de aoi la soşea; oând
veseli şi se aşteptau la c|ile mai ferioite. âreoe el oa triban însăroinat ou aprovisio
inimile poporului, sburarâ oa un vis. Jelea, ajunseră aici, o patrulă de husari kossuthianl
Două săptămâni înainte de Crăoiun, narea glotaşilor, în multe comune păşise
amarul şi desnădejdea îi ouprinse pa toţi. îi opri întrebându-i: Cine sunt şi unde
de-odată se lăţi vestea îngrozitâre, oă ar merg ? cu tâtă energia, făcând reohisiţiunl de pro
mata împărătâsoă a fost bătută de trupele IV. Tînărul Peteanu, care avea o faţă fârte ducte şi de vite; ei dâră trebuia să se re
unguresol, oomandate de generalul polon tragă dinaintea furiei guvernului unguresc.
După retragerea trupelor împărătesoî, brună şi părul creţ, încât aşa oum era îm
losif Bem.
cjile de amare suferinţl aşteptau pe Români. brăcat, orl-oine îl putea lua drept un Ţigan, (Va urma.)
Intr’adevăr, ne-am şi pomenit în cap Ei rămaseră fără de nici un sout, prada răspunse ou acoent Ţigănesc, oă sunt 6meni
de nâpte, că sosesoe aoasă în fuga mare lăoomiei şi neomeniei cetelor de voluntari săraci şi merg la m6ră la „Nemeş-Jue".
Velle, Topan, Peţeanu şi alţi lănoerl. unguri. Atunol un husar, oreZend, oă într’adevăr
