Page 91 - 1897-09

Nr. 212—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

între Germania, Rusia şi Italia. Acestea pănă unde a păşit vre-o dată piciorul unui tanţă de 80 obilomatri, în oasurl favorabile
Convocare.
trei state ar avâ să bată mai întâiu Eu­ veohiu Roman. 150 ch'lometri, mai departe însă nu, din
ropa intrigă şi apoi să ducă în deplinire Tinerimea română studiosă, fârte lesne Membrii „Despărţământului III (Fă­ oare oausă produoenţii au fost nevoiţi pănă
noul plan. Ori cât de fantastice, şi chiar de esaltat, se însufleţesoe pentru aoâsta găraş) al Asooiaţiunei Tr. pentru literatura aoum a se restrîuge la pieţele locale. In­
română şi oultura poporului român", prin
ridioule ar fi planurile cuprinse în aoâstă fantasmagoria, şi Românii sunt de tot ti­ ginerul Friederio Casse din Copenhaga a
broşură, ea totuşi a fâout mult sânge rău neri ca naţiune ou simţ naţional oonsoient acâsta se învită la adunarea generală a aflat însă aoum o modalitate, prin oare
mu numai în Austria, oi şi între Maghiari. şi Brată deoi îndoit particularitatea juneţel. Despărţământului, ce se va ţinâ în comuna laptele se pote transporta, în stare înghe­
Vaida-Recea, la 21 Octomvre st. n. 10 ore
K
Politici de profesiune, „ştreherî nemulţă- ţată, la o depărtare ori oât de mare, fără
a. m.
miţl, oaută să esploateze „suferinţele® şi să-şi piârdă oât de puţin din bunătatea şi
După visita dela Budapesta. Ordinea de (ţi. 1) Deschiderea şedin­
„peraecuţiunile" conaţionalilor lor, cari tră- calităţile, ce le are în starea sa prospătă,
(O voce din tabera adversarilor) eso pe pământ ungureso oa să răstorne sta­ ţei prin directorul despărţământului. 2) Ra­ deârec-e în stare îngheţată laptele se p6te
portul oassarului despre starea oassei. 3) Ra­
Găsim în „Neues Tester Journal“ rea actuală şi oa să ajungă la putere. Dâr conserva săptămâni întregi. Ministeriul da
>dela 3 Octomvre un entrefilet f6rte a mişca massele, acâsta n’a suooes încă portul actuarului despre aotivitatea subco­ agrioultură din Danemarca s’a oonvins des­
caracteristic în felul seu, care cum nici odată oelor ce aţîţa ura în oontra Un­ mitetului dela ultima adunare generală pre aoâsta prin oonstatările raporturilor
se vede are de scop, de-a linişti opi- gariei; putere sâu chiar o influenţă oovâr- 4) Alegerea unei comisiunl pentru oonsorie- oficiale, oe i-s’au fâout în oausă. De-altmin-
niunea publică maghiară asupra nouei şitdre, nu va avea mişcarea nici în viitor. rea membrilor noi şi înoassarea taoselor. trelea dovada oea mai bună o dă încer­
-„agitaţiuni antimaghiare (în Româ­ Ar fi o greşâlă mare politioă, dâoă în ţâra B) Alegerea unei comisiunl pentru oensu- carea, oe s’a făout toomai acum prin trans­
nia). Aşa sunt timbrate de cătră nu­ nâstră acâsta nvşoare ar fi luată prea în rarea raţiooiniului şi raportul actuarului. portarea unei oautităţl de lapte din Da­
mita fbia actualele manifestaţiunî ale serios, ori obiar ca perioulâsă pentru ra­ 6) Cetirea disertaţiunilor insinuate ou 24 nemarca de-adreptul îu Ungaria. In 19
pressei şi ale cetăţenilor din Ro­ portul amicabil al monarohiei ou România. 6re mai înainte de directorul despărţămân­ Septemvre adeoâ s’au espedat din Dane-
tului oeroual. 7) Desbaterl asupra propu­
mânia faţă cu insinuaţiunile pressei Să cere să privim cu răoială şi liniş­ maroa 300 litre de lapte îngheţat, care în
maghiare, cu tote că în realitate tit la oeea oe se petreoe, până ce focul se nerilor insinuate conform regulamentului. 1 Ootomvre a sosit la Budapesta, Trans­
acestea nu sunt, decât un răspuns va stinge de sine. Dâr pe lângă suprave­ 8) Raportul oomisiunilor esmise. 9) Alege portul aşa-dâră s’au făout într’un timp,
la uneltirile anti-românesci în Un­ gherea legală neoesară şi pe lângă împ6- rea Direotorului şi a comitetului ceroual oând oăldurile erau încă mari. Cu tote
garia. decarea agitaţiunilor duşmane statului, se pe un nou period de 3 ani. 10) închiderea acestea laptele a sosit la Budapesta ou
şedinţei.
Se vedem acum, cum se apre- mai impune şi încercarea seriosă (ist der ernste totul prdspăt, nestrioat şi ou un gust es-
ţieză în tabera maghiară starea lu­ Versuoh geboten) de a pregăti drumul unei Făgăraş, 2 Octomvre 1897. oelent. Proba aoâsta lasă a se spera, oă
crurilor după visita părechei regale împăcări cu Românii înăuntru Ungariei. Pe Iuliu Dan, liasilin Raţin, noua invenţiune a ingiuerului Casse pâte
române. Comunicatul, ce-1 reprodu­ lângă o bunăvoinţă de ambele părţi, înţe­ actuar. director. să aduoă mari schimbări îu raporturile oo*
cem mai jos în traducere, este re­ legerea pote să suooâdă ou timpul". moroiului ou lapte.
marcabil, pentru-că „Neues Pester TJLTIMB SOIRI.
Journal", care-1 publică, figurăză ca Ce simte un om când cade? Ce pote
un organ semi-oficios al guvernului Un proces sensaţional. Cluşiu, 5 Octomvre. Astăcjî s’a să simtă un turist, care să rostogolesoe de
unguresc. El marcheză, credem, pă­ Atjî, 6 Octomvre, începe a se pertraota ţinut pertractarea în procesul de ca- pe pisoul unui munte într’un abis? Morţii,
rerile ce domnesc în cercurile gu­ înaintea tribunalului din Ostenda un pro­ lumniă intentat contra lui Andreiu cari zao în prăoăstiile înfiorătâre ou osele
vernamentale maghiare, şi cari ni-se ces sensaţional. Cam on cjece ani înainte Balteş responsabil pentru redacţiunea sdrobite, nu pot să ne spună oeea oe au sim­
pare a fi forte instructive atâ,t pentru de asta se stabilise în oraşul amintit, vestit „Tribunei", pentru doue corespon­ ţit în timpul căderii lor în adânoime. Până
România oficială, cât şi pentru cea oa loc de recreare şi de băi de mare, un denţe publicate în afacerea măcelu­ aoum un sigur om s’a aflat, oare a ţinut o
neoficială. lui dela Mehadica, în cari era tim­ prelegere despre ceea oe simte un om când
tînăr medio Dr. Verschoveren. Mulţămită
Etâ ce scrie „Neus Pester Jour­ atât soiinţei, cât şi însuşirilor sale trupesol brată procedura crudă a gendarmi- oade. Aoesta e un profesor din Ziirioh ou
nal": şi sufletescl în curând deveni persouă din lor. Balteş a luat asupră-şî răspun­ numele Heim, oare din esperienţa propriă

„piarele estreme naţionale, ce apar cele mai căutate şi de va4& din loc şi giur; derea pentru ambele corespondenţe 4ioe, oă omul oând oade, oum ar fi de
şi a declarat, că renunţă la apărare. esemplu, pe un munte, nu simte nioi o du­
în Buourescî au luorat din tote puterile ou atât mai mult, oă se însurase cu fata In decursul pertractărei a spus, că rere şi nioi frică. Heim oă4u la 1871 de
ca să arunce umbre negre asupra strălu- unui bogotan din Ostenda, oare pe lângă după cum a înţeles, acele corespon­ pe muntele Săutis. „îmi este imposibil a
cirei şi veseliei cjilelor de sărbătâre, ce zestre excela şi prin frumseţea ei răpitor». denţe să le fi scris preotul Alexandru desorie bucuria gândirilor şi s'mţurilor, pe
3e-a creat petrecerea părechei regale ro­ Părechea deveni aşa (jioend oentrul sooie- Pavel şi Nicolae Ionescu. După ple­ cari le-am avut atunci", 4 ®1- „Dâoă
,oa
mâne în Budapesta. Prin purtarea lor te- tăţii celei mai distinse.
doaria procurorului Sami, juriul a odată voifi ajunge jos şi înoă nu voiii
roristioa le-a suooes, durere, de a zădăr­ Earna trecută se întâmpla în Ostenda
declarat pe acusatul Balteş, ca re­ fi mort şi nu-mî voiii pierde simţirile,
nici venirea aici a ministrului-preşedinte următorul fapt: un înalt militar, persona
dactor al „Tribunei" vinovat, pe basa atuuoî voiQ lua stioluţa ou oţet din busunar
român Dimitrie Sturdza. Nu pentru-că gratissimu la Curtea olandeză, perdu în in­
patentei absolutiste austriaco, pentru si-mî voiii Dune pe limbă oâte-va picuri.
Sturdza s’ar fi temut, că va fi răsturnat terval relativ scurt atât pe nevasta sa cât
„negligerea atenţiunei şi a grijei da­ Bastonul nu-1 voiţi arunca, dedreoe se o6ta
eu soandalele de stradă, ou care îl ame­ şi pe unicul său fiu, tot ofioer. T6tă lumea
torite", er tribunalul l’a condamnat oă-mî va mai trebui. M’am gândit si la
ninţau. El a aranjat însuşi, oând se afla în compătimea pe bătrânul ostaş. Intr’o 4* la o amendă de 500 fl., ce este a se
oposiţiă, astfel de demonstraţiunl antima­ procurorul din loc oăpătâ o scrisâre ano­ lua din cauţiunea „Tribunei". Acu­ aoeea, oă ar fi bine să-mi aruno oohelar'i,
ghiare, scurt timp încă înainte de ce a nimă, dâr nu sorisă oi oompusă din litere- pentru-că se pâte sparge şi stiola îmi va
satul a anunţat nulitatea. Procurorul întră în oobî. Dâr mă rostogoliam aşa de
fost chemat să formeze oabinetul, şi de tipar tăiate din diferite 4iare şi denunţând
s’a mulţămit cu sentinţa. repede de pe-o stânoă pe alta, înoât era
aceea soie mai bine ca toţi, cât de puţină pe înaltul militar, oă îşi otrăvise pe nevastă
BucurescT, 5 Octomvre. Amba­ imposibil să fao acâsta. In acelaşi timp
realitate se află îndărătul acestor demon- şi pe fiiu.
sadorul austro-ungar, baronul Aehren- sourt m’am gândit şi la familia mea de-
straţiunî. Dâr dansul a oaloulat că în stră­ Cercetarea pornită ou cea mai mare
tbal şi ministrul lucrărilor publice aoasă. Dâoă ajung jos si voiii mai putâ
inătate impresiunea ce ar fi făout’o soirile preoauţiune şi disoreţiune a scos la ivâlă
Ionel Brătianu au plecat la Turnu vorbi, atunol voiii striga din tâte puterile:
telegrafice asupra unor sgomote făcute de nu numai adevărul ouprins în denunţare,
Roşiu în afacerea juncţiunei călei Nu mi-s’a întâmplat nimio! Apoi m’am
studenţi şi de plebe ar fi fost mult mai dâr spre cea mai mare surprindere şi fap-
ferate pe la pasul acesta. gândit, oă prima prelegere oe era să o ţin
nefavorabile, decât impresiunea soirei despre tul, oă frumosa femee a medicului a fost după 5 <Ji]e, nu o voiţi ţinâ. In gând ml-am
nevenirea sa la Pesta. părtaşă la crima otrăvirii. Ba şi mai mult Viena, 5 Octomvre. In şedinţa mângâiat familia, oare aousa avea să pri-
Pe lângă acesta esţe a se lua în con­ a eşit la ivâlă: denunţătorul anonim a fost de acjî a venit şi ministrul-president mâsoă soirea morţii mele. După aoâsta, oa
siderare, oă vocile cele mai pronunţate însa-şi domna Dr. Versohoveren, oare a contele Badoni, pe băncile majori­ pe o bină, mi-ara vă4ut ou oohii sufletesol
ant’maghiare la Oemboviţa răsună diu ta­ vrut să-şi răsbune asupra înaltului militar, tăţii aplause prelungite. Şedinţa a întreg decursul vieţii mele, trecând pe di­
bera liberală, prin urmare guvernamentală cu oare întreţinuse ani de 4'1® relaţiiml decurs liniştită; oposiţiă a făcut ob- nainte. T6tă viâţa îmi părea înoungiurată
si oă potolirea lor energică ar pută să in- nepermise şi oare îi promisese, oă dâoă îl strucţiă numai la 2—3 votări no­ de o ra4ă luminâsă. Şi momentele triste
'fluiDţeze în mod păgubitor asupra cohe- va ajuta să soape de nevasta şi de fitul minale. Presidentul partidului catolic mi-se presentară în memoriâ, dâr şi acestea
siunei partidei liberale si prin urmare a său, el o va lua de soţie. Bătrânul însă nu poporal, bar. Dipauli a făcut propu­ aai-se părură, oa şi oând n’ar fi fost niol-
asistenţei cabinetului, care şi aşa perde s’a ţinut de cuvânt şi de aiol denunţarea. nerea, să se alăgă o comisie de 36 odată trista. îmi părea, oă eram într’un
cjilnio din popularitate din oausa tristei Pe timpul oeroetării lumea ouriosă a membri, cu scop de-a chibzui asupra oeriu violet, în care pluteam lin şi fără
sale nerodnioit reformatorice. mai descoperit, oă drăooioa de femeiă în­ retragerii ordonanţelor de limbă şi asu­ dureri. De-odată aud sgomotul unei căderi
Se pâte însă, oă redigearea precaută treţinea legături de dragoste şi ou alţi mai pra regulării Gestiunilor despre egala în­ — şi am fost jos. Mi-s’a părut oa şi oum
a acelor părţi în toasturile dela palatul mulţi din t6te clasele sooietăţii, pănă la dreptăţire a limbilor pe cale legislativă. un obieot negru ar fi treout pe dinaintea
regal din Buda. cari ' priveso raporturile oea mai de jos, astfel oă ’i-s’a dat şi po- Viena, 6 Octomvre. Proiectul ba­ oobilor mei, apoi de 3—4 ori am strigat:
ambelor state, s’au făout din consideraţia reola : „Messalina din Ostenda . ronului Dipauli despre resolvirea ces- „Nu mi-s’a întâmplat nimio!" După aoâsta
u
oătră agitatorii daoo-românl, cari se silesc In măsura, în oare s’au dovedit priu tiunei limbilor nu e iscălit de cât mi-am luat stioluţa, m’am pipăit, dâoă-ml
acum a nimici prin manifestaţiunl de pro­ ceroetare participarea militarului şi „dâmnei" de membrii partidului poporal cato­ sunt fisele întregi şi dâoă oobelarii nu s’au
test diaristioe şi de alt fel impresiunea bine-
la crimă, ambii, unul după altul, au fost lic. Celelalte partide ale majorităţii stricat. In sfârşit am vă4ut oum însoţitorii
făoătâre, ce a făout’o visita părechei regale arestaţi. Sărmanul dootor a reuşit se soâtă nu-1 aprbbă. mei se scoborau pe muchia muntelui oa
române în, capitala ungară.
pe nevasta sa din arestul preventiv, în să mă soape."
Praga, 5 Octomvre. „N. Listy"
Cu tâte astea ar fi nebuniă de a da sohimbul unei cauţiuni mari ou bani si o
scrie, că de preşedinte al delegaţiu-
prea multă însemnătate agitaţiunei anti­ traotâză astfel par’ oă nu s’ar fi întâmplat nei austriaco va fi ales contele Eran-
maghiare în România, de a o crede capa­ nimio nelegiut, âr dânsa, îşî bate joc de cisc Tbun, fostul guvernor al Boe- L i t e r a t u r ă .
bilă să sootă politica esteriâră a aoestui re­ oeea-oe 4io® lumea şi trăiesoe oa fiinţa cea miei.
gat din vagaşele, pe oare a umblat sigură dela mai nevinovată din lume, e veselă şi pe­ In editura librăriei Storcii & Mul-
Ier din Buourescî a apărut: „Talc?. Ionescu;
apropierea de puterile Europei centrale sub trece bine.
ministeriile, ce s’au schimbat destul de des. Bătrânul galan oriminal stă tot în D I V E R S E . Discursuri politice. Partea I (1886 — 1892)
T6t& mişcarea nu este deoât o slabă arest preventiv. cu un apendice: Raportul asupra conven­
cerouire a valurilor pe suprafaţa mărei po­ Vom comunioa cetitorilor resultatul Comerciul cu lapte. Pănă aoum oo- ţiei consulare ou Germania. Este un op
porului, un resultat al fantasiei celor învă­ acestui interesant prooes. meroiul ou lapte n’a putut lua un avânt voluminos, cuprin4end 371 pag. format
ţaţi, oarî fao pe Români să se tragă dela mai mare din oausă, oă în timpuri oăldu- mare 8°. Preţul 4 lei: De ven4are la t6te
Librăriile din România.
coloniştii veobl romani ai Daoiei şi ar vrâ râse laptele se strică prea iute. Abia se
«să estindă graniţele regatului pănă acolo, pâte transporta în stare prospătă la o dis­ *