Page 93 - 1897-09
P. 93
,,&aîeta*‘ iese în M-care di.
SăilseliîM, iMsisMiîiSîa,
\\ îipojnJi Abonamente leitrn Austro-Ungaria:
Braşov,. piaţa sauwe Si, 80, Pe un an 12 fi., po şeae iunl
6 fi., pe ttei luni 3 fi,
3arj*osi iwflfwio&îie .sa aa
— H n«viî'.*2i?fi» ac s® N-rii de Dumlnaoi 2 fl. pe an.
tatafaMt. Pentru România si străinătate;
iSSEfiATE ao ps&neso ln Adml- Pe un an 40 franol, pe şĂse
Hlstraţlano în Bsorjof şt la ns- juni 20 fr., yu ui.di iuiu iv ii
pe trei luni 10 fr.
BuiWrele airourt de Bnonnlopl: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Ytona: ,1T. Dukft, Himnch
SshtlUk, Rudolf Xosnt, A. Oppeliks Se prenumără la t6te oficiale
Nsohfolgor; Anton Opptiik, J. poştale din întru şi din aiura
Dnnnebcr, în lîudapoota: 1. 7, si la dd. colectori.
fhldbergerg, Sdistcin B«met: în Abonamentul neutru Braşov
Bnouresoi: Agsnce Havan, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
emgaie de Sonmanio; în Bum- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bnrj,: Haragi <4 lAtbmann, I.: pe un an 10 fi., pe şeae
Preţul Itiserţlunllnr: o J«triă luni 6 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Sajmond pe e coidnă 0 os. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra pontra o publi J&. “O" Xj 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dose dnai 8 fl. Un esemplar o cr. v. a.
iariiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Seoiame pe pagina a 8~& o tele cât şi inserţiunile sunt
■iuriă 10 os. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 213. Braşov, Vineri 26 Septemvre (8 Octomvre) 1897.
pactul dualist o nedreptate, ce li-se după cum merg lucrurile dincolo de Aprăpe doi aul durâză deja rggcăla
face prin favorisarea. Ungariei; că Laita, că se va deslega curend şi în cea mai mare şi cea mai bogată colo
N o u a b o n a m e n t antipatia în contra Maghiarilor în uşor, în timpul prescris, căci cu nie spaniolă, insula Cuba. S’au schimbat
la partea de dincolo a monarchiei n’a finea anului acestuia înceteză pac în deoursul răscblei deja 3 generalissimî ai
slăbit întru nimic şi că astădî, ca tul şi pănă atunci trebue reînoit în- trupelor spaniole din Cuba, care sunt de
Gazeta Transilvaniei şi înainte de visitele regale la Bu tr’un chip seu altul. cjeoe ori mai numărbse, decât cetele răscu
ec m
dapesta, şansele unei înţelegeri între Va fi un mare meşter contele laţilor cubanl, s’au cheltuit 4 i b ba Ş*
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. cele doue state dualiste ale monar sutimi de miliăno, Spaniolii răuşiseră în
se deschide nou abonament la care chiei sunt tot aşa de rele. Badeni, decă va sci să salveze pro- Februarie să prindă mişelesoe în cursă şi
visoriul pactului, scoţendu-1 la liman
invităm pe toţi amicii şi sprijini Piarele oposiţionale maghiare, din încurcătura parlamentară de să otrăvâsoă pe comandantul suprem al re
torii fâiei n6stre.
după ce s’au ostenit de-a varia tema astă4î. voluţionarilor, harnicul patriot Maoeo, au
fVeţwE abo»asim©Bîi4gflSM5s „marelor isben4î“, de cari a avut Dovadă, că crisa dualistă de devastat ou foc şi sabie tot oe au putut şi
n
Pentru Austro-Ungaria: parte maghiarismul în 4dde trecute vine din 4i î 4* ma ^ serihsă, este unde numai au călcat, spre a sili şi în mo
pe un. aan. .............................. 12 fl. au început acuma se se îngrijâscă, şi împrejurarea, că foile maghiare dul acesta pe apărătorii autonomiei insulei
pe şese I-clxlî .......................................... S fl. că cu guvernul de faţă t6te aceste „is- au început deja să pledeze cu mult a se preda esploatatorilor seculari ai insu
pe trei 1-u.n.î .............................. 3 fl. lei: nimic n’a folosit; nimic n’au ajuns
ben4î“ pot fi compromise, căci el foc pentru o politică de împăcare
Pentru România şi străinătate: nu este capabil de-aşî împlini chiă- între Ungaria şi Austria. Spaniolii, decât pagube enorme în 6menl
pe VL33. an .................... 40 fram-cî marea. Tot aşa au început foile ma şi bani.
pe şese 1-vaja.i................................ 20 „ Mai ales se tem, că guvernul ghiare, cum vă4urăm din enuncia- O mare parte a trupelor de pe insulă
pe txei 1-u.xlI ................................ IO ,,
Banffy nu va fi în stare se influin- ţiunea semi-oficihsei, ce-o publicarăm sufere şi cade jertfă frigurilor galbine; tri
Abonarea se pote face inai uşor
ţeze asupra părţii de dincolo a mo erî, a cânta şi pe corda, că pe lângă miterea de nouă trupe nu se p6te efeotui
prin mandate postaSe.
narchiei în aşa chip, ca se modereze împiedecarea „agitaţiunilor contra în mod şi timp cuvenit din causa miseriei
Administraţiunea financiare în ţâra-mamă, cât şi pe insulă,
pretensiunile austriaco faţă cu Un- statului", pare necesar, ca regimul
1 1
„Gazetei Transilvaniei '
gariă. Ele prevăd, că starea actuală, unguresc să se gândăscâ şi la o po unde ameninţă a se ivi o catastrofă: func
ce a creat’o cri9a parlamentară în litică de împăcare cu naţionalită ţionarii de-acolo nu primesc lâfa, deoât 3
Viena, nu va dura în veci şi că ţile înăîntru. luni în urmă şi asta îucă îu hărtie, oare
După filele sgomotose din Pesta. mâne, poimâne, aplanându-se cumva Cine se facă şi să ducă la sfir- are valore numai pe jumătate; tot aşa ofi-
conflictele, se va ridica cu nouă pu şit acestă politică duplă de împă oerii nu sunt plătiţi regulat, âr trupelor
Pilele sgomotdse de bucuria şi tere în Austria oposiţia în contra care şi cine să fiă ărăşi păcăliţii? li-se datoresce soldul câte 7—8 luni.
de însufleţire naţională maghiară au posiţiunei preponderante şi favorisate Despre acăsta va ave să rapor Nu e deci de mirat, dâoă actualul ge
trecut şi politicii unguri, îmbătaţi a Ungariei, oposiţiă ce începuse a lua teze cronica încă în viitor multe neralisim de pe Cuba, generalul Weyler
de atâtea „succese" şi de atâta „stră în timpul din urmă dimensiuni atât mari şi mărunte. Dăr ne temem, că sufere o înfrângere după alta, chiar de nu
lucire", ce i-a ajuns dintr’odată, în de îngrijithre. şi după inaugurarea „frăţietăţii" nou şi-ar fi dovedit, după constatările tuturora,
cep a mai arunca erăşî câte-o pri Decă n’ar fi întrevenit crâncena de noiţă vom sta tot acolo unde am deplina incapacitate. Lipsa acăsta a cău
vire în jurul lor spre a se convinge luptă între Nemţi şi Cehi din causa stat cu „cavalerescii fii ai lui Ar- tat să-o înlocuâsoă ou-o prooedere peste
din 4i în 4b din oră în oră, că în ordonanţelor de limbă, date pentru pad". măsură barbară atât faţă cu răsoulaţii în-
fond nimic nu s’a schimbat din ceea Boemia şi Moravia, aducend cu sine şi-şl, oât şi faţă ou poporaţiunea, oare nu
ce trebuia se se schimbe, ca se dea obstrucţiunea şi crisa de faţă, aveam ia parte la răsoblă; corespondenţii atât ai
o reală îndreptăţire escentricelor spe să asistăm deja de pe acuma la un (fiarelor spaniole, cât şi ai altor foi euro
ranţe, ce le-au deşteptat în ei ulti spectacol ne mai vă4ut al unei pro Spania şi Cuba. pene povesteso luorurl de naore4ut, despre
mele evenimente în capitala ungară. testări aprope unanime în contra In Spania s’a prăbuşit regimul oon- neomenia şi barbariile făptuite de Weyler.
Cruda realitate le spune,;, că na pactului dualist în parlamentul cen servator, înlocuit fiind de un guvern libe Opiniunea publioă, deşi învărşunată tare
ţionalităţile nemaghiare, cari îi îm- tral din Viena. ral, ou Sagasta în frunte, care pentru a în contra răsoulaţilor, a cerut de mai multe
presdră din tdte părţile, tot acolo Aşa însă spectacolul s’a amâ oincea său a şâsea 6ră deja compune minis- ori reohemarea generalisimului bătut de
stau, unde au stat mai înainte, tot nat, dăr nu s’a delaturat. Va ave să teriul. atâtea ori, dăr el a sciut tot-dâuna să în
aşa de nemulţămite şi mâhnite sunt urmeze un provisoriu de un an şi Căuşele căderii conservatorilor sunt şele guvernul conservator prin telegrame
cum au iost pănă acum; le spune, pănă atunci cine scie ce turnură mai multe: miseria fiuanoisră, în urma des- şi raporturi minoinose despre victorii năs-
că în statul vecin dualist asemenea vor mai lua lucrurile. trăbălatei administraţii a ministrului de fi oooite.
nu s’a schimbat nimic în favorul Nici cestiunea prelungirei pro- nanţe JReverter, oare a fost şi exoomunicat Numai acum, ou schimbarea regimu
maghiarismului; că încurcăturile de visorice a pactului însă nu este încă din biserioa catolică, fiind-că pusese dare lui s’aştâptă să fiă înloouit ou altul acest
acolo n’au pierdut nimic din carac resolvată. Nici ea n’a pierdut încă pe nisce averi bisericescl, cresoerea curen crud şi incapabil oomandant.
terul lor ameninţător; că cei din nimic din gravitatea ei şi nimeni tului carlist, der în primul rând cestiunea Totă lumea străină e convinsă, oă Spa
Austria n’au încetat de-a privi în nu pote pre4ice astă4î cu siguritate, oubană ou revoluţia oubană. nia nu e în stare să potolâsoă revoluţia
FOILETONUL „GAZ. TRANrf." Cum intra, lua soba în braţe, căci nisce haine de şiao. Noi şedeam în jurul oe se desfâţura înaintea nbstră, Velle în-
amorţit de frig; mânca, îşi mai desmerda lui, ascultându-i poveştile, unele hazlii, al oremenise.
copilaşul, şi de cătră 4'u& pleca îndărăt la tele îngrozitbre din răsbbiele, la oarl luase Căpitanul trupei, cel cu pălăria cu
Amintiri din anii 1848 si 1849. pădure. parte.
y pangliol lungi, se adresă lui Velle, în oea
De D. F. Caian. Acâstă îndrăsnâlă însă era să-l coste După câtva timp întră în casă Velle mai curată românâscă, ou aoeste ouvinte:
(IJrmare.) viâţa. Preotul reformat si alţi câţl-va Un cu blana lui pănă ’n pământ, ou mustaţele „Frate Dionisie, a-n venit sâ te iau la
guri spionau tot ce se petrece în „oomună.
Era o ârnă fbrte grea, zăpada grosă îngheţate, înoât se părea, că este di- „ Cluşiu, ca acolo înaintea tribunalului să te
aooperise pământul, un ger oumplitde orepa La început oredeau, oă tribunii noştri fu haniă; după ce îmbrăţişa pe soţia şi pe justifici pentru faptele tale .
u
giseră cu Urban, dâr ori cât de secret voia n
lemnul, părea, oă şi elementele naturei se copilaşul său, ră4imâ puşoa de părete şi Velle întrebă: „dăr ce am făcut eu? u
tatăl meu să ţină presenţa lui Velle, unii
porniseră contra bieţilor prigoniţi. se aşecjâ lângă sobă.
Pe un asemenea timp nemilostiv, pri din servitori, oarl îl vă4useră venind şi Pe când sora-mea gătia, ca să-i pună Căpitanul răspunse: „Tu ai luat turmele
gonitul Velle, după ce stătu câteva 4he as plecând, lăţiră vorba, că este acasă. oeva de mâncare, de-odată uşa se deschise de oi şi de vite, şi le ai dus la armată
cuns, într’o sără, îmbrăcându-se bine de Ungarii din Cluşift porniseră o venă- şi oinol voluntari (găinari) unguri intrară Velle 4ise: „Aşa este, dăr eu am lucrat
ârnă cu oisme lungi pănă din sus de ge- tore generală contra Românilor, oarl au din porunca celor mai mari, cum lucredf, şi
în casă.
nunohl, cu uu cojooel sourt, pe de-asupra luat parte la luptă. Trupele oele mai puţin Domnia-ta, astfel aşi fi fost împuşcat, dăcă
ou o blană lungă până ’n pământ, puse la aisoiplinate de voluntari, numiţi în deri- Doi dintre ei se postară aprope de n’aşl fi ascultat
brâu două pistble încărcate, luâ o pu$oă dere „găinarierau la disposiţia lor. m3sa unde stăm noi şi ridioând ooobşele, Căpitanul ripostă: „Ai dreptate, dăr
cu două ţevi, se provă4u ou oarţuşe în Familia nbstră, fbrte îngrijată, din 4i îndreptară armele spre Velle, doi rămaseră vino cu mine la Cluşiu şi te vei justifica
deajuns şi astfel înarmat se retrase la pri- în 4i aştepta la vre-o nenorocire. la uşă în aoeaşl posiţiune, âr al oinoelea, acolo. u
90
seca tatălui meu între feneţe. Intr’o Joi sâra, după oină, tatăl meu oare purta o pălăriă rotundă, ou panglici Pe când oonversaţia urma astfel, sora
Aoi stătu el până în Februarie 1849. se duse la un sătean, pe oare-l însărcinase tricolore unguresol, oe-i atârna pe spate, mea se desmeteoi şi aruncând băiatul pe
Mânca ce găsia la bietul prisăcar, din când să-i cumpere câte ceva dela Gluşifi, şi să sobse sabia şi se îndreptă spre Velle. un pat, eşi repede şi se făou nevă4ută.
în când noptea prin îutuuereo şi pe ger afle ce se mai petrece p’aoolo. O tăoere mormâutală se făcu în ca Căpitanul luâ un scaun, se aşe4â şi
cumplit venia tiptil, străcurându-se pe lângă Un bătrân croitor, oare fusese ostaş, meră. Croitorul înmărmurise cu forfeoele în el în faţa sobei, oa să se încăl4âscă con
garduri păn’ aoasă. cosea pentru mine şi pentru frate meu mână, noi uimiţi holbarăm ochii la soena, versând mai departe ou Velle, oare-l rugă
