Page 95 - 1897-09

Nr. 213—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Padina 8

chisorea de stat din Seghedin pentru 8 oe oăutau. Acest fapt a fost privit de un Copou. Vor lua parte la revistă: 2 bata-
14
din Oluşiu, mai aduoem după „Tribuna
următorele amănunte: luni. public număros de pe ţărm. Poliţia a tre­ bone permanente din regimentul 13, un
buit să reourgă după ajutor, ca să potă batalion permanent din regimentul 29, ba­
Prooesul, oum soim, a fost intentat Socialismul între universitarii din
pentru două corespondent» privitâre la mă- Budapesta. Intre Studenţii universitari ma­ împrăştia dela ţărm mulţimea ouriâsă. talionul 4 de vânători, 2 esoadrâne din re­
oelul dela Mehsdioa, publicate anul trecut ghiari din Budapesta socialismul a prins Nuntaşi otrăviţi. Un cas îngrozitor s’a gimentul 7 călăraşi, oâte un esoadron din
în „Tribuna". D-l Andrei Balteş, ca res regimentele 2 şi 5 roşiori, compania a 2-a
rădăoinî. La încept erau între ei numai 18 întâmplat cjilele acestea în comuna Gaie de gendarmi pedeştri, esoadronul 2 de gen­
ponsabil pentru redaoţiunea „Tribunei", a
socialişti; aoest număr însă a crescut re­ din Galiţia. Arendatorul Soharrer din acea darmi călări şi regimentul 8 de artileria.
numit cjilele trecute pe autorii corespon­ pede, aşa oă acum au oonstituit chiar şi o oomună măritâudu-şl o fiică a sa, a făoat
denţelor, dâr tribunalul n’a voit să ia în societate sooialistă, ba au hotărît să soâtă un ospăţ mare, la oare a luat parte un nu­ Revista militară va fi comandată de d. ge­
considerare luorul acesta pe cuvânt, că neral O. Iarca, comandantul corpului 4 de
chiar şi un cjiar după modelul universitari­ măr mare de nuntaşi. In decursul mesei, armată, asistat de generalii Salmen, coman­
faţă de autori a intrat pesoripţia. Aoâsta oă
lor din Viena. Se cjice, puternicul cu­ nuntaşilor a înoeput de-odată să li-se facă dantul brigadei de cavaleriă din Iaşi, ge­
insă s’a adu3 la cunosoinţă acusatului abia rent auti-semit, ce domnesce între tinerii rău şi la oâţl-va din ei înoepură să se
Sâmbătă, aşa oă d-lui Balteş oare se aştepta neral Răsti, oomandantul divisiei din Ro­
universitari, iar fi împins în braţele socia­ arate semnele otrăvirei. Patru nuntaşi au man, şi generalul Soheleti, oomandantul
ca autorii înşl-şl să fiă oitaţl pentru a-şl
lismului. murit numai deoât între ch’nurî grozave, divisiei din Botoşani.
dovedi aserţiunile lor — nu-i mai rămase ceilalţi au soăpat prin întrevenirea medioi-
timo să-şi câştige datele nooesare spre a Episcopul Majlath doctor de onore. „N. lor. Că oine a otrăvit mânoarea nuntaşilor
pută proba singur temeinioia aousaţiunilor W. Tagblatt" oomunioă soirea, că faculta­ încă nu se soie. Ceroetările în privinţa ULTIME SOIRI.
din corespondenţe. Niol actul de aousaţiune tea teologică a universităţii din Viena a aoâsta sunt în curgere.
mu ’i s’a înaintat acusatului la terminal hotărît, oa oontelui Majlath, episcopului Budapesta, 7 Octomvre. AŢl
prescris de lege, oi abia ou câte-va cjile rom. oat. al Ardealului, să i confere di­ Balonul lui Andree. D-l Gaston Cal- după ambŢî s’a ţinut un consiliu de
înainte de pertraotare, aşa că advocaţii, că­ ploma de doctor de onâre al universităţii mette, redaotor la „Figaro", a primit cjilele miniştri, la care au luat parte toţi
rora li-s’a cerut să ia rolul de apărător, ne din Viena. Aoâstă hotărîre a fost aprobată trecuta dela Machuron, cel mai devotat oo- miniştrii, afară de br. J6sika.
mai având când să studieze în merit oausa şi de Majestatoa Sa. laborator al lui Andrâe, în espediţiunea sa Viena, 7 Octomvre. Şedinţa de
\
nu s’au putut angaja, âr acusatul a rămas la polul Nord o sorisore datată dela Luizi acjî a camerei a decurs cu totul li­
Zăpadă. Din Lemberg sa anunţă, că
fără apărător. (Nievre) 28 Sept. a. o., în oare se cjice: niştit.
de două cjile înoâoe barometrul s’a coborît
D-l Balteş, care aoum îşi face în tem­ Nu trebue să desperăm de pa aoum de
sub zero şi oraşul întreg este aooperit de Praga, 7 Octomvre. „Ndrodni
niţa ordinară din Oluşiu pedâpsa de un an sortea lui Audrâe, oare de-altminterî, ne-a
o pătură albă de zăpadă. Din Viena de-a- Listy“ şi „Politih" opinbză, că pro­
şi 4 luni, ce i-a fost dictată într’un alt pro­ spus la plecare, să nu ne îngrijim, dâoă
semenea se sorie, oă muntele Semering e punerea baronului Dipauli despre
ces de pressă, a fost esoortat în sala tri­ nu vom avea niol o soire dala el, timp de
aooperit ou zăpadă. Din Tarnopol se sorie, revocarea ordonanţelor privitor la
bunalului, unde s’a ţinut partraotarea. Ju­ un an de cjile. El prevedea, că va descinde
că întrâgă Podolia este acoperită de-o ză­ egala îndreptăţire a limbei cehe,
raţii toţi au fost Maghiari şi nici unul nu pe pământul Siberian din Asia sâu la
padă groză de oâţl-va centimetri. — Anu- pote duce la desmembrarea majori­
soia, limba română, în care a vorbit acusatul. Alaska, unde va ajunge fârte târejiu pen­
timpul, după cum anunţă institutul meteo- tăţii. Ele cred, că nu e imposibil,
D l Balteş ceru amânarea petraotărei logio, este următorul: In Budapesta tim­ tru oa să mai potă comunica oeva şi unde ca partidul poporal catolic se iesa
pentru a ’i se da timp să-şi procure actele pul ploios, barometrul arată 9 grade, pre­ va fi obligat să ierneze la Laponi seu la din majoritate.
de lipsă şi să citeze anumiţi martori de siunea aerului 58'9 mm. Mai cald a fost Eschimoşi. Iu cel mai râu oas, admiţând,
Constantinopol, 7 Octomvre. Toţi
pe-atunoi. Tribunalul însă răspinse cererea cjilele aoeste în Sibiiu 16’5 grade, mai frig oă Andree să fiă silit, de vra-o oausă ne- oficerii armatei din Tesalia, cari pe­
şi aşa se continua pertractarea. în Kâsmaro (comit. Sepeş). In Europa mai prevăcjută, să desoindă pe banchize, el va
opera întoroarea în aoeleaşl oondiţiunl, pe trec aici în concediu, au căpătat
După reohitorul procurorului, Balteş cald a fost în Malta 20 grade, mai frig în ordin a se reîntorce la locurile lor.
oarl le-a întrebuinţat doctorul Nansen,
deolară, că fiind pus în imposibilitate de-a Smolensk 0-7 grade, în Viena 7 grade, Eî au şi plecat pe vaporul „Sader“.
Acesta, după ce şl-a abandonat vaporul
0
0
se apăra, renunţă la apărare. întrebat Roma 15-5 , Paris 11-4 , Berlin 4’2°, Pe-
său ,jFram“, a rămas pe banchiză mai mult Atena, 7 Octomvre. Moştenitorul
fiind şi locotenentul de gendarmi Bâoyai, teraburg 2.4°.
eroul măcelului dela Hehadiea, dâoă do- de 15 luni, având provisiunl numai pentru tronului Constantin edase o carte
resce pedepsirea acusatului, răspunse, oă Lipsă de preoţi în Galiţia. In semina- trei luni ; armele lor şi diferitele oelelalte despre resboiul greco-turcesc, în care
riul rutean greoo-oatolio din Lemberg au instrumente îi vor ajuta la intreţinere. De cjice, că a prevecjut dinainte slăbi­
da, dore8oe pedepsirea şi încă cât se pote
rămas în anul acesta 36 de loourî neoou- sigur o asemenea întreprindere, presentă ciunea armatei şi că dela fostul mi-
de aspru.
pat9, deore-oe la conours nu s’au aflat mai pericole enorme şi dificultăţi oolosale; pen­ nistru-president nici n’a căpătat alt
Juraţii unanim declarară pe d-l Bal­
mult oa 8 tineri, cari să vrâ să mtre în tru a le înfrînge, trebueso omeni ou un ordin, decât a se ţine în defensivă;
teş vinovat. Procurorul ceru maximul pe­
teologiă. Din dieoesa Stanislav, de oare se ouragiu şi de o energie estra-ordinară. An­ er după declararea faptică a răs-
depsei (6 luni închisore ;şi 500 fl. subtra-
ţ’ne şi Bucovina, numai trei au intrat anul drâe şi tovarăşii lui, posed aceste oalităţl. boiului Delianis l’a silit să atace pe
gere din cauţiunea fâiei). Tribunalul a şi
acesta in teologiă, âr dintre aceştia abia De aceea avem coi mare credinţă în reu­ Turci cu totă puterea.
condamnat pe aousat la 5 lum închisore
unul are testimoniu de maturitate. Oausa, şita întreprinderii lor şi sperăm, oă cel mult
ordinară şi bOO fl. amendă, va să tjică Madrid, 6 Octomvre. Pe lângă
oă în Galiţia Rutenii nu se îmbulcjeso la anul viitor, vom primi soiri dela dânşii".
apropo maxim,ul pedepsei! îmbunătăţirea finanţelor, în progra­
teologiă, este „dotaţiunea slabă" a preoţi­
Osînditul a insinuat recurs de nu­ lor lor. E de observat însă, că preoţii ru­ Asia şi America legate prin cale fe­ mul noului guvern figurăză în pri­
litate. teni gr. cat. din Galiţia au câte-un salar fix rată. Gigantica cale ferată peste tot lungul mul loc resolvarea cestiunei cubane,
Siberiei, dela o staţiune de sub polele dându-se insulei precum şi celor­
de 400—600 fl. la an şi câte o moşiă de
munţilor Ural pănă la extremitatea penin­ lalte colonii o deseverşită autonomie
S O I R I L E P I L E I » 200—200 jugăre spre folosinţă, preoum şi sulei Kamoiatka are să fiă gata, după oal- locală, aşa cum o doresc coloniele
venite stolare mai mari ca la noi. Cu tâte
oulele inginerilor, pănă la 1901. Spre a în­ însele.
— 25 Septemvre v. acestea ei se ored relativ slab dotaţi şi nu
deplini acest termin, calea S9 ooustruesoe Ministerul a fost atfel oonstituit: d-uii
Temniţele unguresc! vor mai primi se simt îndemnaţi de-a intra în teologiă!
deodată în mai multe loourî ale paroursu- Sagasta, preşedinte al consiliului; Guyon,
cjilele acestea doi ospeţl români, condam­
Soldaţii anstro-nngarî în Creta. O te­ lui. In curând va fi gata partea cea mai afaoeriie străine, Romero Girou, justiţia,
naţi pnntru-oă au cântat „Deştâptă-te Ro­
legramă din Oreta anunţă, oă Vineri sâra, ostică cu staţia ei ultimă VladivostoJc. S’au generalul Correa, răsboiul: oontra-amiralul
mâne". Unul este preotul Vasilie Morariu,
pe drumul oe duce spre Izredin, insurgenţii găsit mai mulţi întreprincjătorl diu New- Bernej, marina; Lopez Prigeerier, finan­
âr al doilea învăţătorul Cruoian Simu din
oretenl au ataoat patrola batalionului al York, cari au petiţionat la guvernul ruseso, ţele; Gapdepan, interne; contele Xiquena,
Oiufad, lângă Blasiu. Osînda o vor începe
2-lea dela regimentul de infant. austro- pentru a le permite construirea unui drum luorările publioe; Morex, ooloniile.)
amândoi în 15 Ootomvre. Preotul Morariu
ungar Nr. 87, tocmai oând voia să pună de fer, oare ar lega Yladivostok-ul ou Alaska,
va întră în închisârea de stat dela Vaţ pe Madrid, 7 Octomvre. Groisard a
mâna pe un insurgent. La glonţeie date cal mai vestic punct al Amerioei de Nord.
timp de 10 luni, âr învăţătorul Simu în îu- fost numit ministru al justiţiei în
de ei, soldaţii austro-ungarl au răspuns ou Spre aoest scop se va construi pe de-asu-
locul lui Romero Giron, oare a fost
un foc viu, alungând pe insurgenţi. Dintre pra strîmtârei dela Behring, oare desparte
lăsat la o parte în ultimul moment.
soldaţii austro-ungarl nici unul n’a fost oele două continente, nisoe poduri uriaşe.
Lemberg, 7 Octomvre, Ţfiarele
Oând familia merse, oa să-l ridioe de rănit; dintre insurgenţi unul a fost prins, Dâoă planul va fi realisat, va fi ou putinţă
aoolo, se oonstatâ, oă acei nemerniol „găi­ dâr a doua tji, după-oe a fost desarmat a face călătoria în jurul pămăntului în timp polone admit, că proiectul baronului
nari" trăsese şepte glânţe într’ânsul. fu ârăşî liberat. de 33 de dţile, despre oeea-ce nici Jules Dipauli a causat zăpăcelă în majo­
Verne nu visa. Şi se tjioe, oă spesele oou- ritatea parlamentară ; cred însă, ca
Supărarea unor fete. Mare supărare a o crisă va pute fi ocolită.
struirii aoestui drum de junoţiuue nu vor
ajuns cjilele acestea pe tinerele boeme dela
:
Pr n Postul mare altă trupă de vo­ fi mai mari deoât de 500 miliâne dolari.
soola superioră de fete din Praga. Nemi­
luntari oălcâ comuua nostră. Ei împresu­
losul oonsiliu profesoral a adus adeoă o
rară oasa nâstră şi biserica, oăutară arme D I V E R S E .
hotărîre, după oare d-şârelor şcolăriţe nu le
peste tot locul, pănă şi prin altar şi prin Sein din România.
mai este permis a purta haine luosose, oi Influenţa căsătoriei asupra vieţii. Un
podul bisoricei, dâr nu găsiră nimio, apoi
fiă-oare trebue să se mulţămâsoă, ou un — In afacerea graţiării studenţilor ruşi. medio german pe basa unei statistice fă­
inundară satul şi adunară tâte oâsele <5me-
nilor şi puţine lănci, ce găsise, oăol Ro­ simplu şurţ, oare se acopere tâtă talia şi Rectorul universităţii din Iaşi, d. N. Cu- cută de el, se silesoe a arăta, oă căsătoria
braţele. Causa acestei hotărirl „draoonioe" lianu, a primit o adresă din partea unui lunge8oa viâţa omului. Deway, statistioia-
mânii îşi îngropase mai tâte armele şi tot
a fost împrejurarea, că fetele mai bogate mare număr de studenţi italieni, oarl cer nul frances, însă constată, oă aoelui bărbat
oe aveau mai bun.
se întreceau în a purta haine scumpe şi studenţilor ieşeni să subsorie o petiţiă, oă- tînăr, oare se însoră în etatea de 30 de
Mulţi din săteni luară ghionturî şi pa­
frumâse, âr de oele mai săraoe îşi băteau tră Ţarul Nioolae II, pentru eliberarea stu­ ani, i-se lungesoe viâţa ou 11 ani. Care se
turi de pusol, Vasile Topan, fostul adju­
joo. Consiliul, oa să pună oapăt aoestor ne- denţilor ruşi, arestaţi şi trimişi în Siberia, însoră cu 35 de ani, i-se lungesoe viâţa cu
tant al lui Velle, fu orunt bătut, un găi­
plăoerl, a adus hotărîrea de mai sus. ou priiejul ultimei mişoârl revoluţionare de 8 ani; oare se însoră în etate de 40 de
nar dete cu baioneta să-l străpungă, şi dâcă
la Moscova. D. Culianu a răspuns că nu ani, acela câştigă 6 ani. După 50 de ani
nu s’ar fi apărat ou o cofă, oe avea în Un vapor austriac atacat de Cretani.
pâte face o asemenea Invitare studenţilor însă câştigul s’a isprăvit, âr cine se însoră
mână, ar fi rămas mort. Din Paris se anunţă: Soiri sosite aiol din
universităţei din Iaşi, pănă nu va ounosce şi după 50 de ani, acela nu câştigă abso­
Pireu spun, oă mai mulţi CretanI au atacat un
După plecarea aoestors, picior de „găi- cuprinsul adresei studenţilor italieni câtrâ lut nimio! Ba încă!...
vapor austriac, despre oare se oredea, oă
mar" n’a mai oălcat prin oornuna nostră. Ţar.
ar duce prisonierl greoi la Constantinopol.
(Va urma).
Pe lângă tote protestările căpitanului, va­ — Bevistâ militară la laşi. Ou prilejul Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
porul întreg a fost supus unei cercetări visitei M. Sale Regelui la Iaşi, o mare re­
din partea Crefcanilor, dâr n’au aflat oeea vistă militară va avea loc pe platoul de la Mactor responsabil: Gregorîu Maior.